1,157 matches
-
pertinentă de abordare relațională optimă sau cel puțin funcțională, ceea ce ne-a și determinat să o redăm mai jos: 1. tipul luptător/agresiv („buldogul”): energic, curios, implicant, intervenind intempestiv în discuție și contrazicând frecvent. Abordare: nu vă lăsați antrenat în escaladarea comunicării, folosiți metoda negocierii, nu-l lăsați să monopolizeze discuția, temperați-l prin intermediul grupului; 2. tipul pozitiv („calul”): echilibrat și cu bunăvoință în tot ceea ce spune, prolific în idei valoroase, de mare ajutor în comunicarea în grup. Abordare: acceptați-i
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Repeal of Union) și dobândirea unui parlament propriu, cu menținerea autorității Coroanei britanice. Perioada 1846-1848 marchează refluxul acestei mișcări moderate și ascendența aripii radicale, pe fundalul foametei care seceră sute de mii de vieți și care va fi Însoțită de escaladarea violenței, de acte de terorism și crime săvârșite de țărani Împotriva arendașilor și proprietarilor. Să vedem cum vor interpreta cei doi ziariști acest context social și politic conflictual. Prin atenția acordată problemei În discuție, Bariț XE "Bariț" nu urmărește decât
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
toate acestea Rusia a continuat să își arate uneori dezaprobarea în privință acțiunilor organizației, spre exemplu a criticat serios acțiunile întreprinse în fosta Iugoslavie. Odată cu demilitarizarea relațiilor est-vest și crearea unor perspective de cooperare mai strânse între cele două părți, escaladarea conflictelor dintre Estul și Vestul globului tinde să fie un factor esențial în conturarea relațiilor internaționale viitoare. Se poate afirma că o importantă componentă a relațiilor Est Vest este constituită din relațiile N.A.T.O. - Rusia. „Baza cooperării dintre N.A.T.O.
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
care primul președinte ales în mod democratic, Burundi, a fost asasinat, Africa de Sud intră într-o criză severă. Aceasta este cea mai recentă dintr-un ciclu de conflicte care au durat peste patruzeci de ani. Comunitatea internațională are ca scop prevenirea escaladării conflictelor și să contribuie la un proces de pace durabilă în această țară.<footnote Peter Wallensteen, Carina Staibano, International Sanctions: Between Words and Wars in the Global System, Editura Routledge, London, 2005, p. 125; footnote> Marea Britanie ia niște măsuri asemănătoare
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
footnote> În revista americană „Jet” din 27 iunie 1994 un articol este dedicat sancțiunilor economice împotriva statului haitian: „Președintele Clinton a anunțat recent la Casa Albă că Statele Unite vor impune o blocadă asupra Haiti pentru majoritatea tranzacțiilor cu băncile americane, escaladarea sancțiunilor economice care până acum s-au dovedit ineficiente în a convinge guvernul militar al insulei pentru a da randament în conducere.”<footnote ***, Revista Jet, Ed. Publisher Chairman and CEO, 1994, p. 4; footnote> Expertul în domeniul sancțiunilor economice, Gary
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
transpunerea în legislațiile naționale a prevederilor instrumentelor juridice de luptă împotriva corupției adoptate la nivelul organizației, precum și pe măsuri de combatere a corupției în sectorul privat. Autoritățile române au interprins măsuri ferme de ordin legislativ, administrativ fiind preocupate de stoparea escaladării fenomenului de corupție. Înscriindu se în acest trend, Banca Națională a României, ca autoritate unică de supraveghere a luat măsurile necesare pentru a preveni corupția și procesul de spălare a banilor. În vederea realizării acestui deziderat, această instituție trebuie să urmărească funcționarea normală a
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
mai fie singura putere nuclearizată din sistemul internațional. Situația devine cu atât mai gravă și mai complicată cu cât cele două superputeri, SUA și URSS, se aflau deja într-un intens Război Rece, ceea ce sporea în foarte mare măsură riscul escaladării unui conflict nuclear. În acest moment începe să se pună problema ripostei nucleare a Uniunii Sovietice împotriva unui atac nuclear al Statelor Unite. Rezultatul acestor dezbateri în SUA l-a reprezentat adoptarea Massive Retalliation Doctrine (doctrina represaliilor masive) la începutul anilor
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
1968, și care funcționează până în zilele noastre: Flexible Response Doctrine (doctrina răspunsului flexibil), elaborată de generalul Maxwell D. Taylor în lucrarea Uncertain Trompet (1957) și, câteva luni mai târziu, de Henry Kissinger. Este prima politică nucleară americană ce încadrează logica escaladării conflictului susținând că în eventualitatea oricărei agresiuni, Statelor Unite răspund pe măsura respectivei agresiuni și în aceeași proporție. Deosebirea fundamentală față de doctrina represaliilor masive este că aceasta are și o dimensiune convențională foarte dezvoltată. În plus, este pentru prima dată când
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
al aliaților lor asupra Uniunii Sovietice sau a blocului comunist, URSS avea să răspundă cu întregul arsenal nuclear operațional de care dispunea și viza distrugerea totală a inamicului. Doctrina nuclară Brejnev, a doua elaborată de sovietici, afirmă că, în cazul escaladării unui conflict militar între SUA și URSS, Uniunea Sovietică nu va folosi prima arma nucleară. În mare parte, doctrinele sovietice cu privire la armele nucleare sunt mai degrabă răspunsuri la politicile nucleare americane ceea ce totuși nu știrbește cu nimic importanța lor. De
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
Persoanele care fac operațiuni la termen la bursă pot fi încadrate în două categorii : cei care fac operațiuni de hedging (operațiuni vizând evitarea riscurilor contractuale decurgând din modificarea raporturilor de schimb dintre diferite valute sau operațiuni vizând evitarea riscului de escaladare a prețului în cazul achizițiilor de mărfuri); cei care fac operațiuni speculative. În prima categorie, pot intra companii sau persoane fizice care, de regulă, încheie un contract de cumpărare a unor mărfuri în scopul de a avea garanția obținerii acestora
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
statele nu se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în sine, astfel încât nu se poate asista pasiv la dezvoltarea sa. Printr-o logică a acțiunii și reacțiunii, se declanșează un proces de escaladare a insecurității pentru toți participanții la (sub)sistemul internațional. În gândirea realistă, cea mai potrivită metodă aflată la dispoziția unui actor pentru a avea parte de o mai mare securitate este să încerce să echilibreze creșterea puterii unui competitor prin
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
au fost însoțite de puternice transformări de ordin politic, social, economic și cultural în toate societățile din statele sistemului, participante sau nu la înfruntările armate. Conștientizarea de către marile puteri a responsabilităților ce le revin și încercarea de a evita o escaladare, chiar neintenționată, a conflictelor le-a făcut să dezvolte în timp mai multe mecanisme de natură să evite confruntările directe, cu consecințe grave. Aceasta este semnificația Europei Congreselor de la sfârșitul epopeii napoleoniene: prin stabilirea unui concert de putere, a consultărilor
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
Krishna cauza reală a evoluției vieții, motivul și motorul acesteia. Neînțelegerea și neacceptarea acestui proces biofizic și a impactului său asupra omenirii au condus la criza contemporană care aduce omenirea în pragul unui dezastru moral, a unei ere a urii, escaladării conflictelor, terorismului, războaielor și dezintegrării, în loc să-i deschidă porțile spre un loc al luminii, frumuseții și înțelepciunii. Spre deosebire de Darwin, concluziile lui Gopi Krishna în ceea ce privește evoluția diferă destul de mult, fiind rezumate astfel: 1. Evoluția este dirijată de către o forță super inteligentă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
forme de aculturație, persistența lor în timp, ca specie socială, devenind foarte dificilă (Brunton 1989). În aceste context, trebuie să privim existența unui minim de ierarhie socială drept esențială pentru perpetuarea, critică și evaluativă, a informației culturale (Shennan 1996). Problema escaladării complexității la vânători culegători dispune de o relevanță specială pentru orice încercare de extrapolare a modelelor etnografice asupra epocii paleolitice. În această privință, două modele majore domină bibliografia de specialitate: cel al „nevoii”, în care crizele ecologice, agravate de presiunea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mod necesar să rămână neschimbate pe toată durata vieții, și nici nu se aplică tuturor claselor sociale, acolo unde apar acestea. Statutul copiilor pare să evolueze la mare distanță de idealurile etice sau sentimentale moderne, îndeosebi în societățile vânătorești complexe: escaladarea complexității și ierarhiei sociale pare să susțină tendința către obiectualizarea copiilor, deveniți un capital prețuit în jocurile prestigiului și alianțelor maritale; apartenența la elită aduce, în același timp, o degrevare parțială de sarcinile subzistenței cotidiene, dar și o educație atentă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a comunităților cu o economie de tip prădător - retezându-le, printre altele, posibilitatea „votului cu picioarele” (Boyd & Richerson 2009), principalul mecanism de refuz al ierarhiei, disponibil în mai mare măsură înaintașelor lor preistorice - și le-a impus formule sociale extreme: escaladarea complexității, inclusiv prin aculturație, sau, dimpotrivă, accentuarea unor riguroase mecanisme de control social, menite a conserva egalitarismul(Binmore 2001). În fapt, chiar înainte de primele contacte coloniale, vânătorii și culegătorii trăiau deja, în majoritatea lor, în diverse relații, inclusiv de proximitate
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de ani, populația umană pare să se fi rezumat, în medie, la cifre infime, de câteva zeci de mii de indivizi. În aceste condiții, pare inevitabilă ipoteza unei creșteri demografice foarte lente, realizată, după tiparul vânătorilor culegătorilor cunoscuți etnografic, prin escaladarea graduală a raportului de echilibru instaurat între dimensiunea populației și capacitatea productivă a mediului. Din nefericire, chiar și acest scenariu contrariază net așteptările etnografice! Dacă acceptăm, pentru paleolitic, un regim de creștere demografică anuală normal pentru comunitățile de vânători culegători
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
L. NIȚĂ 63 importanți factori capabili să declanșeze suita de transformări biologice ce au condus la apariția lui Homo sapiens.<footnote Pentru obiectivele urmărite de noi, detalierea disputatei taxonomii paleoantropologice este puțin relevantă. Ne mulțumim să remarcăm acordul general cu privire la escaladarea de către genul Homo a trei etaje somatice și cerebrale semnificative: H. rudolfensis/habilis (între 2,5 1,8 milioane de ani); H. erectus (ergaster, helmei, heidelbergensis, între 1,8-200.000 ani); H. sapiens (neaderthalensis, sapiens sapiens după 200.000 ani
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Roebroeks 2006). Ele atestă apariția unei baze de subzistență și a unor formule sociale deja considerabil diferite de cele ale altor primate.<footnote Este posibil ca utilizarea uneltelor, al căror uz antrenează fie și o minimă specializare, să fi permis escaladarea ulterioară a diviziunii activităților între bărbați și femei, înțeleasă în sensul complementarității de activitate intra-cuplu (Marlowe 2007), sau între categoriile generice de sex. Cu toate acestea, cu excepția acelora, foarte puține, a căror fabricare necesită forță brută, și a aspectelor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a acestei epoci, deși ea apare, retrospectiv, ca suficientă pentru surclasarea tipurilor umane endemice (Zubrow 1989). Ea trebuie în mod necesar asociată unei longevități crescute (Caspari & Lee 2004), inerent corelabilă, în plan social, cu o reducere semnificativă a mortalității infantile. Escaladarea graduală a scării demografice este documentată de explozia vizibilă a densității siturilor arheologice și, indirect, de lărgirea continuă a bazei alimentare, inclusiv către resurse vegetale și, îndeosebi, acvatice (Kuhn & Stiner 2001; Lalueza et al. 1996; Richards 2009; Stiner & Munro 2002
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
inovațiile tehnologice și vitalitatea acestor populații cele care au făcut posibilă colonizarea efectivă a zonelor reci, cu întregul cortegiu de implicații ale acestui fapt: extensiunea rețelelor demografice, evadarea din „proximitatea” relațiilor sociale și apariția unei „diaspore globale” (Gamble 1999, 2008), escaladarea identității etno-stilistice a grupurilor (Vanhaeren & D’Errico 2006) și apariția manifestă a unor forme de inegalitate socială (Vanhaeren & D’Errico 2005, Zilhao 2005, Harrold 1980). Toate aceste elemente par a gira, la prima vedere cel puțin, o aplicabilitate lărgită a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fi asociată cu apariția unui sistem de organizare socială asemănător imperfectului egalitarism etnografic, instituționalizarea inovației, atât de vizibilă în decursul acestei epoci, rămâne de neimaginat în absența unei structuri sociale cel puțin în parte inegalitare. A presupune, însă, că această escaladare accelerată a complexității a condus la un „model mediu” al societăților din paleoliticul superior este hazardat și, în orice caz, lipsit de o bază empirică. Asocierea sistematică dintre societățile trans-egalitare, teritorialitate, (semi)sedentarism și predictibilitatea și abundența sezonieră resurselor alimentare
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de nivelare, alianță și împărțire a hranei, a căror acțiune este singura capabilă să explice expansiunea uriașă a societăților din paleoliticul inferior. Pe de altă parte, colonizarea graduală a contextelor climatice reci, consecventă abia în paleoliticul superior, deși a impus escaladarea și normarea simbolică a acestei diviziuni ancestrale și a oferit o premisă favorabilă emergenței punctuale a complexității și stratificării sociale, nu a putut transfera în penumbră contribuția socio-economică și simbolică a sexului feminin, în ciuda importanței crescute a vânătorii organizate a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
opozanții devin conștienți de diferențele dintre ei, iar stările emoționale pot fi sub formă de furie, ură, frustrare, durere. Etapa III: Conflictul trece în sfera acțională, este recunoscut deschis și se trece la alegerea între abordarea pentru eliminarea cauzei ori escaladarea sa prin agresare verbală și fizică. Cele două părți implicate în conflict găsesc scopul comun care le guvernează acțiunile și este posibilă o abordare constructivă în scopul rezolvării conflictului. Etapa IV: Se înregistrează efectele conflictului, confruntarea ia sfârșit prin soluționare
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
și utilizează modalități violente de soluționare a acestora, urmând adesea modele furnizate de filmele de consum. * Utilizarea greșită a puterii de către profesor. Ca profesor, puteți accentua sau diminua cei 5 factori enumerați mai sus. De asemenea, puteți provoca apariția sau escaladarea conflictelor prin așteptări exagerat de înalte față de elevi, conducând clasa prin reguli inflexibile, bazându-vă în permanență pe utilizarea autorității, instaurând o atmosferă de teamă și neînțelegere. Între agresiune și inacțiune există o gama foarte largă de răspunsuri. A câștiga
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]