2,823 matches
-
înseamnă însă a îngurgita nemestecate tezele false strecurate sub pulpana literarului. Detașarea, desprinderea sunt mai grele decât s-ar părea, dacă ar fi să ne referim doar la dezbaterea heteroclită, dusă de-atâta timp în jurul lui Eminescu. Credem că aici eseistul a atins într-adevăr un punct nevralgic. Eminescu a devenit un model multiform și plurisemantic, apropriat de mulți cu fanatism, nu întotdeauna cu obiectivitate. Uitând de efigia sa eminamente poetică, aceștia și-l revendică prin prisma unor opțiuni social-politice, până la
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
un model multiform și plurisemantic, apropriat de mulți cu fanatism, nu întotdeauna cu obiectivitate. Uitând de efigia sa eminamente poetică, aceștia și-l revendică prin prisma unor opțiuni social-politice, până la a și-l dori ca exponent al unui românism nepătat. Eseistul demontează vulgaritatea unor teorii ale conspirației, cu (tot mai) numeroși reprezentanți la noi, ca și timiditatea, precumpănitoare, de a-i recunoaște geniului, în ipostaza sa umană, dreptul la declinul fizic. Nici până azi, la mai mult de un veac de la
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
act de dreptate perioadei berlineze a poetului național, socotită de unii critici a fi fost neroditoare. În schimb, noile date revelează fecunditatea acestor ani de intensă acumulare intelectuală, în varii domenii, și de recoltă poetică esențială. O privire proaspătă aruncă eseistul și asupra lui G. Că-linescu, a cărui concepție despre personalitatea umană i se pare a pendula excesiv pe instinctualitate, partea morală, ideală, fiind considerată o simplă mască. Citatele oferite sunt grăitoare. Pornind de la proza criticului, lui S. Damian i se
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
slabă mustrare de conștiință, pentru ei nu există pocăință ori redempțiune. În acest mod, în opinia criticului, prozei brebaniene îi lipsește un pol necesar, ce ar putea conferi o sporită semnificație romanescă, prin echilibrarea tensionată a ansamblului. Cu Mircea Cărtărescu eseistul e încă mai sever. Dincolo de excelența stilistică a romanelor, îi displac "preeminența narcisismului, roditor, dar și reductiv", "prisosul de exhibiționism și de artificialitate" (p. 310), atracția ce o exercită asupra romancierului "jegul și putreziciunea, ceea ce miroase ca un hoit, lumina
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
care a jucat celebrul actor se numără "Poker" (2010) și "Supraviețuitorul" (2008), de Sergiu Nicolaescu, "Roming", de Jiri Vejdelek (2007), și "Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii" (2006), de Cătălin Mitulescu. 28 mai - Mihai Drăgănescu, inginer Mihai Drăgănescu, inginer, autor, eseist și filosof român, specialist în electronică, membru corespondent și fost președinte al Academiei Române, a murit la vârsta de 80 de ani. A fost primul președinte al Academiei Române din istoria postdecembristă, în perioada 1990 - 1994. De asemenea, a îndeplinit mai multe
Vezi ce mari oameni a pierdut România în anul 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70872_a_72197]
-
și intelectual polonez din anii '80 și oferă spectacolul gândirii mereu surprinzătoare a lui Adam Michnik. În ultimă instanță, această antologie de texte publicate în presa poloneză poate fi citită și ca un extraordinar eseu despre vină și iertare. Demonstrația eseistului în favoarea iertării foștilor comuniști - care i-a oripilat pe mulți dintre eroii post-bellum - este sublimă. Ea se întemeiază pe învățătura biblică, lecțiile istoriei, dar și pe citirea foarte atentă a romanelor lui Stendhal privind epoca napoleoniană și Restaurația. Este imposibil
Lecția lui Adam Michnik by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7130_a_8455]
-
toată istoria omenirii. Cele mai frumoase texte ale cărții sunt, fără îndoială, cele de evocare. Unul, scris la moartea lui Jacek Kuron, tovarășul său de idealuri din perioada Solidarnosc, ajuns ministru și parlamentar după căderea comunismului. În portretul pe care eseistul i-l face lui Jacek Kuron se regăsesc multe dintre trăsăturile modelului intelectual și uman al lui Michnik însuși: "... a fost omul luptei fără ură și al împăcării fără minciună; al curajului fără fanatism, al consecințelor fără fariseism; a fost
Lecția lui Adam Michnik by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7130_a_8455]
-
care au încercat și încearcă în continuare să profite cu cinism de vulnerabilitatea unei țări aflate în schimbare. O adevărată revelație îmi oferă întâlnirea cu Dumitru Radu Popa, prozator mereu în mare vervă, un adevărat David Lodge al românilor, și eseist rafinat. Surpriza o constituie extraordinarul său talent de actor-povestitor. Nu numai că istorisește (orice) mai bine decât mine, dar îl întrece în această privință și pe Pavel Șușară! Nu duc lipsă în America de literatură. Am constatat însă că polițiștii
Țara de cincizeci de stele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7342_a_8667]
-
sorb din viață ca atâți alți golani/ Dar mă frige până și aburul fierbinte al zemii./ Știți, am împlinit azi optsprezece ani." (Optsprezece ani). Superbie, superbie... Însă, ce-ar fi fost dacă rămînea aici? Dan Botta, în al cărui destin eseistul va îneca poetul, e prezent cu o Cantilenă din recentul volum Eulalii (1931), brodînd mitologii nordice și geometrice înghețuri pe un ritm de Mioriță (care-l va însoți mereu): " - Cerul să se'ntoarcă,/ Viul nord să-l toarcă,/ Îndurata Parcă
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
de finețe și introspecție. Evocare Revista EX PONTO (nr. 4, 2008) i-a reținut Cronicarului atenția prin secțiunea "Memorialistică" în care Pavel Chihaia, autorul Blocadei, evocă atmosfera anilor literari imediat postbelici și pe unul din protagoniștii lor cei mai interesanți, eseistul Petru Comarnescu. A jucat un rol benefic la începutul carierei tânărului Chihaia, venit de la Constanța "cu multe iluzii", dar și descumpănit, neștiind exact pe ce drum să apuce. Generosul Comarnescu îl ajută să-și găsească o slujbă în Capitală, îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
și citiți Ștefan Baciu, Lucian Blaga, Mircea Braga, Matei Călinescu, Aron Cotruș, Nichifor Crainic, Ov. S. Crohmălniceanu, Adrian Maniu, D. Micu, Z. Ornea, Ion Pillat, Tudor Sandu, Mircea Scarlat, Vasile Voiculescu, Vrabie Ghe. (sic!, vina corecturii, evident), unii și în calitate de eseiști sau monografi ai gândirismului. Cartea lui Mircea A. Diaconu se coagulează în jurul a trei capitole: "Modernism și tradiționalism", "Poezia de la Gândirea", "Constantele poeziei gîndiriste". Recunoscînd și asumându-și impasul terminologic, autorul riscă să redeschidă controversa dintre modernism și tradiționalism (termeni
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
Empedocle în a cărui viziune, după ce ura umple pînă la saturație întregul univers, iubirea, dacă i se dă prilejul de-a se manifesta, termină prin a răsturna raportul, înstăpînindu-se pe lume. Calea de mediere a transfiguratoarei iubiri e una filosoficească. Eseistul nostru nu uită a-l aminti și pe Heidegger, emitentul unui termen "superb": "Heidegger Ťdescoperiseť un Ťexistențialť (adică o cărămidă sau mai degrabă o piatră mai mare, care face parte din însăși temelia constituției umane) pe care l-a numit
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
avem dreptul - pornind de la echipamentul cu care suntem dotați pentru a putea răspunde - de întrebările la care știm că, punîndu-le, nu vom putea obține un răspuns univoc". Nu fără o săgeată anticlericală. Cînd vrei să răspunzi "netrucat" întrebărilor capitale, socotește eseistul, e necesar să-ți conservi libertatea față de ceea ce ai dori să ți se răspundă. O idee dubioasă ar fi cea a "sufletului indestructibil": " Avem atîta nevoie să auzim asta și ajungem să-i iubim atît de mult pe cei care
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
argumente pentru a-l dezavua, instruindu-l aceștia, pe el și pe toți asemenea lui, despre înțelesul ascuns al eșecului" (p. 91). Poate părea paradoxal, dar pe măsură ce prezența prozatorului se face mai bine simțită în spațiile exclusive ale criticului literar, eseistului și publicistului, textele câștigă în profunzime. Există adevăruri ale inimii pe care mintea nu le poate pătrunde. Sufletul de artist deschide uși în fața cărora rațiunea rămâne neputincioasă. Mai toate comentariile lui Daniel Vighi din ultimii ani dau măsura unui esprit
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
aspră, aproape o diatribă, dacă n-am ști că sub cuvintele înțepătoare se află un suflet iubitor și de adversari de credințe. E polemismul fără mănuși, așa cum cere natura lui însăși, că de umoare neagră nu poate fi vorba (...). Îndeobște, eseistul, cu tot neastâmpărul său, e cumpănit. Nu sare peste cal nici când îi cășunează contra structuralismului, potrivit cu credința în fertilitatea "incertitudinilor" și a dreptului la "părere întemeiată pe rezervă și prudență. Doctrina sau metoda i se arată ca "o nouă
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
vol. Prin alții spre sine). Mereu stăruie asupra legăturii artei cu viața, "nu poate ieși din câmpul ei magnetic, arta nefiind ceva în afara vieții, ci - dimpotrivă, așa cum a înțeles și a grăit Balzac - o formă concentrată și intensă de viață". Eseistul scrie despre muzică, arte plastice, filozofie, politică, televiziune, film - într-un cuvânt despre viață. Un singur exemplu: prima scenă a iubirii dintre Anna Karenina și Vronski interpretată magistral ca o glisare a vieții în moarte. Între viață și cărți e
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
iubirii dintre Anna Karenina și Vronski interpretată magistral ca o glisare a vieții în moarte. Între viață și cărți e o pledoarie subsecventă pentru această relație, generând un bergsonian "elan creator", care se susține de un raționalism suplu. În versiunea eseistului, două simțăminte stau la baza artei: "înfiorarea și admirația". Cu precizarea că "misticul" are totdeauna cultul rațiunii. Lecturile sale "amoroase" au în vedere, înainte de emoția strict estetică, o empatie care ține mai mult de valorile etice, uneori chiar teziste și
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
loc (...). Eu cred că, asemenea poetului, orice traducător-poet trebuie să lucreze cu gândul la această clipă unică; dar nu așteptând-o pasiv, ca intuiție simplă și pură a textului pe care-l traduce, ci provocând-o în mod deliberat". Ca eseist, Ștefan Aug. Doinaș a fost atras de acele spații spirituale de interferență între poezie, filosofie și religie, ca în Tragic și demonic (1980), dar s-a preocupat în egală măsură, de problematica expresivității limbajului poetic, de raportul dintre identitate și
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
de individualizare a creatorului care trebuie să-și făurească propria fizionomie lirică, propriul destin, înlăturând din registrul modalităților sale de exprimare lirică și ontologică tot ceea ce e imitație, aleatoriu, resentiment. Imperativul valorii activează, în cele din urmă, resorturile polemice ale eseistului, care respinge fără drept de apel mimetismul, "beția de imagini", inflația verbală, "disprețul pentru formă", profunzimea aparentă și delirul expresiv: "o tentativă de a distinge, cât mai eficient cu putință, ceea ce este valoare autentică și durabilă, de ceea ce reprezintă doar
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
Grigurcu) e însoțită, în cazul lui Doinaș, de o perfectă racordare la poeticile modernității, înțelese în spiritul lor originar, prin intermediul unei voințe de rigoare care e constitutivă spiritului reflexiv al poetului și teoreticianului cerchist. Viziunea asupra limbajului este una orfică, eseistul atribuind cuvântului o amplitudine vizionară și o finalitate mitopoetică: Când la întrebarea nietzsceiană: ŤCine vorbește?ť, un Michel Foucault răspunde: ŤCuvântul vorbeșteť, funcția mitopoetică este implicit afirmată; mai mult. Limbajul însuși devine prima ființă mitologică a lumii moderne; ființă activă
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
fi glasul Poetului, și a cărei structură pare a fi structura Realului. În fond, așa cum susține Mallarmé, poetul modern este chemat să Ťcedeze inițiativa cuvintelorť. În felul acesta, poetul nu mai este decât ocazia de a se manifesta a Poeziei". Eseistul este, de asemenea, înclinat să focalizeze trăsăturile fundamentale ale modernismului poetic, pe care îl distinge net de poeticile romantice sau clasiciste. Trăsătura esențială a poeziei moderne e aflată în procesul de autonomizare pe care limbajul poetic și-l apropriază: "Aceasta
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
despre starea de grație și starea de criză, Ștefan Aug. Doinaș păstrează, în ton și în maniera de a scrie, aceeași disciplină austeră și același spirit grav al cărturarului atașat de valorile umaniste ale culturii universale. Extrem de relevante sunt aserțiunile eseistului din textul cu caracter programatic intitulat Poezia - expresie a condiției umane. Viziunea poetică e percepută aici ca "un fel de geometrie neeuclidiană", iar aventura poeziei e "o aventură a spiritului care luptă cu sine însuși". Eseistul recunoaște fragilitatea cuvântului, ca
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
Extrem de relevante sunt aserțiunile eseistului din textul cu caracter programatic intitulat Poezia - expresie a condiției umane. Viziunea poetică e percepută aici ca "un fel de geometrie neeuclidiană", iar aventura poeziei e "o aventură a spiritului care luptă cu sine însuși". Eseistul recunoaște fragilitatea cuvântului, ca material și vehicul al poeziei de a face față "necesităților interioare" ale spiritului uman. Din această perspectivă, identitatea poeziei moderne decurge din "lupta poetului cu materia - nu atât rebarbativă, cât neputincioasă - a limbii, dinamitarea ei, pentru
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
poezia nefiind altceva decât "antrenamentul ritual al acestei libertăți". Elementele indispensabile ale structurării lirismului nu mai sunt, precizează Ștefan Aug. Doinaș afectivitatea și intelectul, intrând în joc un alt mecanism de generare a poeticului, și anume fantezia. În acest fel, eseistul precizează că "în locul adevărului obiectiv, ea (fantezia, n.m., I.B.) vrea să-și impună propriu adevăr; în locul discursului logic, ea își făurește o nouă formă de expresie, în locul unui instrument deja constituit, ea își inventează clipă de clipă limbajul". Preocupat fără
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
în locul discursului logic, ea își făurește o nouă formă de expresie, în locul unui instrument deja constituit, ea își inventează clipă de clipă limbajul". Preocupat fără încetare de legile, mecanismele și finalitățile actului poetic, Ștefan Aug. Doinaș ne oferă imaginea unui eseist subtil și rafinat, al cărui scris îmbină neîncetat frenezia conceptuală și tonul măsurat, echidistant, dublat de o frază critică austeră, cu contur apolinic neîndoielnic.
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]