751 matches
-
lui Eminescu (1997), trasă în mai multe ediții, a fost un best seller. A mai scris proză, aforisme și numeroase studii în care face gestul de "provocare a valorilor" (ori de a răspunde provocării lor). Calitatea sa dominantă e forța eseistică. Deși trăiește într-un oraș de provincie, prin inițiative și realizări se situează în avangarda criticii contemporane, nefiind cu nimic mai prejos de confrații cu domiciliul în Capitală, în ciuda micilor răutăți cu care unii dintre ei îi urmăresc activitatea. Ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se pare eseistului a fi o carte de referință, cu un reproș aspru adresat unei critici prea narcisiste, arogante și incapabile să discearnă valorile, dincolo de pozițiile meschine de grup și doctrină. Poetul basarabean nu are se înțelege veleități teoretice și eseistice, el realizând o "profundă sinteză" între tradiție și modernitate, cu depășirea acestora, după ce a "eșuat" în tentativa sa de sincronizare cu postmodernismul printr-o "inefabilă unitate de viziune stilistică" (p. 248) și printr-un viu sentiment al sacrului. "Blaga este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și-l pregătește pe următorul, stăpânirea autoritară a unei informații impresionante, anvergura demonstrației, argumentația atentă și nuanțată, patosul ideii atent cumpănite, scriitura densă, dar nu în ultimul rând un patriotism sincer ce-l determină să-și asume un asemenea demers eseistic de natură să ofere soluții unei umanități aflate într-o criză spirituală și morală fără precedent. Nu de puține ori capătă temperatura logosului eminescian, lovind la țintă fără teamă, "sine ira et studio". Nu-mi dau seama în ce măsură și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de călătorie într-o realitate stăpânită de minciună și înăbușită de interdicții (labirintul ca supremă încercare a omenescului ce nu poate exista decât sub semnul dumnezeirii). Între atâtea "numere", unele pervertite și deviate de la rostul lor, autorul acestor substanțiale pagini eseistice se menține "viu" în măsura în care refuză minciuna atât în plan social, cât și în plan familial. "Simt că sunt un om destinat marginii. Dacă aș accepta să ajung în centru, orice speranță de a rămâne viu s-ar spulbera pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
consolidare a unei atitudini ce va justifica viitoarea sa operă. Se discută cu aplicație despre literatura de idei, modă în artă, critică, stil, cu opțiuni ferme, argumente pertinente, sugestii profitabile. Surprind plăcut prin maturitate, originalitate și expresie critică destule pagini eseistice despre M. Sadoveanu, Ion Barbu, G. Călinescu, C. Noica, M. Preda, E. Barbu, Anton Holban, Camil Petrescu. Iată câteva mostre: "Nu văd în ce constă ermetismul lui Ion Barbu. E un geometru, adâncit în limpezimea oglinzii. Transparența lui e atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care a trăit, ceea ce i-a garantat încrederea în sine, lipsa de complexe, o atitudine verticală în lume și-n afara ei, densitatea și substanța discursului critic. Confesiune, dare de seamă, jurnal de creație, dar și de lectură, cu pagini eseistice de mare profunzime, în sfârșit, roman autobiografic cu trimiteri în zona social-politică, dar și în cea sentimentală, culegere de cugetări și aforisme, între care unele se cer ținute minte: "Pe cei mai mulți oameni cultura nu-i face mai buni, doar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de partid de nouă generație, a căror brumă de cultură (era, n.n.) achiziționată din rubrica sportivă a lui Fănuș Neagu". Maiorescu: "analize critice precare". Philippide: "declamație searbădă, narativitate căznită și previzibilă". Nichifor Crainic: "teolog de mâna a doua, cu ambiții eseistice", "un Vlahuță mai apăsat"; "reeditarea lui a dezamăgit integral". Preda: "vremea relecturii l-a împins în zona somnolentă a istoriilor literare"; "nu cunoaște psihologia lumii de care vorbește și nici imaginație epică spre a putea compensa nu are". Moromeții: "roman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Ortansa se reîntorsese În demisolul meu. Nu ostenea o clipă biata de ea să mă ajute, corectându-mă și explicându-mi cum se face, cât e de greu și cât de ușor, până reușeam să Încropesc un soi de compilații eseistice socio-politico-filozofico-literare, care-i aparțineau ei În bună măsură. Titlurile Însă erau ale mele, de asta sunt sigur, de vreme ce-mi amintesc perfect titlul primului articol pe care am reușit să-l public. Cine sunt ei și de unde vin, așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Lauda somnului, Orizont și stil, La curțile dorului. Am reținut, pentru exactitatea ei, această judecată sintetică: „Opera lui Lucian Blaga, privită în întregimea ei, după aproape douăzeci de ani de creștere înceată, se bucură de o bivalență, făcută din reflexivitatea eseistică și lirism, care în producția timpului îi asigură puternic originalitatea.”3 Spuneam mai sus că rămâne ciudată espectativa lui Vladimir Streinu în raport cu un poet de talia lui Ion Barbu, amintit indirect, prin referiri la studiul lui Tudor Vianu despre autorul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în pantheonul valorilor universale alături de Proust: „Opera întreagă (...Ă își așază autorul în rândul marilor romancieri ai lumii din secolul trecut, iar în secolul nostru (secolul XX, n.n.Ă prin cuprinderea unei umanități occidente, prin adâncimea psihologică și prin dublarea eseistică a narațiunii, este simetria germană a operei lui Marcel Proust.”2 În studiul Baudelaire-comemorativ, Vladimir Streinu surprinde marele paradox al existenței baudelairiene: biografia scandaloasă a omului Baudelaire a întunecat mult timp receptarea adecvată a unei opere geniale. Cât privește criticul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în orice caz, redactorul "Curierului" nu și-a înscris în program, ca Asachi, evitarea polemicii, asumânduși, în consecință, și riscurile suspendărilor repetate ale gazetei. De altfel, I. H. Rădulescu nu va întârzia să se plângă împotriva cenzurii. Critica satirică, foiletonistă, eseistică va fi, din această cauză, mai bine reprezentată în gazeta de la București. Menționăm, în această ordine de idei, seria satirică "Sarsailă autor", inițiată de I. H. Rădulescu. Astfel de articole stau la baza criticii foiletonistice și polemice românești. Într-o
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
forme vechi. Peste atacuri, valorile parnasiene vor stărui cu tenacitate și în plin simbolism. Dacă adevărul uni poet se află scris mai degrabă în poem decât în discursurile sale despre poezie, în cazul lui Leconte de Lisle, meditațiile din proza eseistică sunt o proiecție sinceră a structurii sale spirituale în perfectă concordantă cu creația. Mai mult încă, ele cuprind adevăruri latente care, în multe aspecte, nu scăpat contemporanilor. La aceasta va fi contribuit și redusa circulație, în epocă, a prozei sale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și idealurile epocii, cultivând subiectivitatea și autenticitatea sau, în termenii lui Tudor Vianu, diminuează tranzitivitatea în favoarea reflexivității creației lor, a autoreferențialității și a autocontemplației. Astfel, autenticitatea, ca și concept estetic și soluție narativă, derivată din literatura de tip memorialistic și eseistic, ajunge să cuprindă întreg romanul din primele decenii ale veacului al XX-lea. În sens larg, autenticitatea (< fr. authenticité, authentique, cf. lat. authenticus) desemnează însușirea de a fi necontrafăcut, de a relua un adevăr de necontestat. În sens restrâns, legat
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Elisabeta Brâncoveanu de Noailles și Elena Văcărescu, cu ambele se înrudește prin căsătoria cu George Valentin Bibescu, nepotul domnitorului George Bibescu (1842- 1848). Este autoarea a peste treizeci de volume ce cuprind romane de inspirație autobiografică și istorică, literatură memorialistică, eseistică politică, poeme în proză, corespondență, reflecții, majoritatea lucrărilor sunt recunoscute ca valoare, dovadă fiind primirea în Academia Regală din Bruxelles, în 1955. Martha (Lahovari) Bibescu s-a născut în 28 ianuarie 1886 sau 1888, în familia Lahovari, tatăl Ion Lahovari
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al scrisorilor, mai abundente în anecdote, mai colocviale, cu mai multe referiri la viața personală a autorului, cu amănunte cotidiene, cu o latură narativ-memorialistică mai pregnantă decât paginile jurnalului, acestea mai dense în reflecții politice, istorice, filosofice, filologice, mai consistent eseistice. Eseul nu lipsește nici din scrisori (corespondența lui Sîrbu e una de idei, dar de idei "suferite", trăite), fapt remarcat de Virgil Nemoianu, care identifică în structura acestor texte epistolare, de o uimitoare "coerență și unitate interioară", o formă aparte
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
demonstrat în atâtea rânduri că adevărul este relativ. Promite să fie un ghid extraordinar prin labirintul textului și omite câteodată finalitatea oricărei incursiuni în ficțional: literatura trebuie să fascineze. De aceea, dincolo de metodele utilizate, critica literară își păstrează caracterul predominant eseistic, reprezintă un punct de vedere care nu trebuie absolutizat, dar are meritul de a readuce în prim-plan aspecte ale universului literar care altfel ar putea fi ignorate, uitate sau devalorizate. Acest fapt am încercat să-l realizăm și prin
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
paginile cărții sale nici acele remarci absolut adevărate, cum ar fi calificarea articolelor lui G. Dăianu drept simple "bolboroseli" ce nu au vreo legătură cu direcționarea antifascistă a literaturii pe care, s-a spus, o promova revista Albatros. Nici proza eseistică a Sandei Diaconescu nu e prezentată într-o lumină mai plăcută polemizându-se, de data aceasta, cu Ion Bălu: "Aceste vulgare și penibile elucubrații Ion Bălu le numește "document direct al ecoului trezit în sufletul unei fete de lirica lui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ce privilegia vechile teme ale naționalismului radical al legionarilor (minus, firește, componenta creștină, dar cu o revitalizare, în fundal, a discursului antisemit) combinată, desigur, cu stereotipuri leniniste. Pentru acest discurs oficial care-și propusese explicit recuperarea foștilor intelectuali "legionari", broderiile eseistice despre românism ale lui Noica erau bine-venite și e dincolo de orice îndoială faptul că acesta și-a dat seama de modul cum este folosit de propaganda ceaușistă atât în țară, cât și în diaspora. Nimeni nu contesta asta, iar această
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pornesc de la o idee, de la o constatare proximă - de cele mai multe ori ecarisajul societății de consum - pe care o integrează într-un sistem de gândire violent poetic și politic. Textele sunt interogații socio-urbane, fișe clinice ale malaxorului hipermarketurilor. Monologurile ideologice, narațiunile eseistice au în centru un protest, o atitudine tranșantă, care nu rămân niciodată doar pe jumătate asumate. Garcia sfidează rotisorul consumist până la capăt și cultivă un tip de dramaturgie care devine analiză socio-politică. Montaj cinematic al realității tranșate în mușcătura unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
venit, cu pluta vor pleca”. Dimpotrivă, cred că acest nou val de politicieni români, “instalați” în mandate deloc confortabile, generația uninominalilor, constituie, de fapt, o mare șansă pentru deschiderea societății românești către politică. Acest lucru este confirmat și de intervențiile eseistice care formează discursul profund polifonic și intertextual al volumului nostru. Morala (ego)grafistului: E nevoie de femeie în politica românească. Morala proprie: Femeia nu trebuie transformată în procente, cooptarea ei la decizia politică impunându-se de la sine, prin ceea ce ea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de integrare)"123; într-alt plan, deosebirea o reia pe aceea dintre emoție și sentiment. Ceea ce se încercase înaintea lui Harald Höffding, în intuiția elucidării problematicii humorului, avusese de la Addison pînă la Cazamian, un caracter mai mult sau mai puțin eseistic, favorizînd de preferință aspectele estetice ale participării intelectului, spiritului și ironiei, la "macanismul" psihic al apariției fenomenului. Contribuția factorului sentimental, evidențiată mai ales după Jean Paul, era tratată c ao formă generală de simpatie umană, fără vreo analiză mai atentă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vor fi surprinși auzind că, prin cartea recent dedicată lui Ibrăileanu, Antonio Patraș a realizat un eseu de o consistență și în același timp finețe de care, poate, cititorului român îi era dor, la atâta vreme după exploziile de inteligență eseistică numite Jocul poeziei, Viața și opiniile personajului, Biblioteci deschise, Eros și utopie sau Cealaltă față a prozei. Este, e adevărat, abia prima parte a unui proiect intitulat Eseu despre literatura criticilor, prin care autorul se angajează să urmărească producțiile nemijlocit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
aparțină particularilor - m-a trecut un fior rece prin șira spinării, simțind că e vorba de moartea culturii -, spun drept însă că nu l-am crezut; a doua oară, pe o alee a parcului Herăstrău, când devenise autor de volume eseistice privind cultura și istoria Americii Latine (era ambasador în concediu sau acum director în minister) și chiar romancier (publicam și eu, iarăși, dar în ce condiții!) atât de satisfăcut de sine, de cariera lui, de epoca și locul în care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
conduce și în prezent. În 1994 a întemeiat revista "Poezia", iar în 1995 - "Caietele de la Durău". Este, din 1995, redactor-șef al revistei "Convorbiri literare", căreia i-a stabilit un profil distinct. Autor a peste 40 de volume de poezie, eseistică și publicistică. A obținut numeroase premii și distincții literare, printre care Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (pentru volumul Poeme în balans), două premii USR pentru eseu și altele pentru poezie. Este membru al Comitetului Director și al Consiliului USR și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Lauda somnului, Orizont și stil, La curțile dorului. Am reținut, pentru exactitatea ei, această judecată sintetică: "Opera lui Lucian Blaga, privită în întregimea ei, după aproape douăzeci de ani de creștere înceată, se bucură de o bivalență, făcută din reflexivitatea eseistică și lirism, care în producția timpului îi asigură puternic originalitatea." Spuneam mai sus că rămâne ciudată espectativa lui Vladimir Streinu în raport cu un poet de talia lui Ion Barbu, amintit indirect, prin referiri la studiul lui Tudor Vianu despre autorul Jocului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]