6,312 matches
-
în preocupările lui Horia Stamatu îl ocupă cronicile literare și - mai ales - eseurile publicate în limba română sau în limbi străine. În multe dintre acestea din urmă sunt abordate teme din sfera filozofiei culturii, a istoriei românilor, etnolingvistică, antropologie și estetică. În revista Destin, caietul aniversar nr. 11 (Madrid, 1959), publică eseul intitulat Câteva note asupra gândirii românești. Tot la Madrid, în Colecția Destin (1968), publică eseul Ion Budai-Deleanu, poet-gânditor al vremurilor noi. Numărul 11 al Revistei Scriitorilor Români (1972) conține
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
ilustrează - se situează în proximitatea unui asemenea mod de a înțelege, a gândi, a se comunica pe sine și a cumineca în lumea Poeticului. Desigur, privind astfel lucrurile, nu trecem cu vederea nici o anume discretă vibrație rezonând cu ecouri ale Esteticii lui Hegel. Din perspectiva lor, Poezia - ca artă - își căpăta determinațiile prin situarea „în sfera care îi este comună cu religia și filosofia” constituind „un mod de a înfățișa înaintea conștiinței și de a exprima divinul, de a exprima cele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Meditații introductive asupra lui Heidegger, în vol. Martin Heidegger, Originea operei de artă. București: Humanitas, 12-13. [12] Gadamer, Hans-Georg. (2000), Experiența estetică și cea religioasă, în vol. Actualitatea Frumosului, Iași. Polirom, 127. [13] Hegel, Georg Wilhelm Friedrich. (1966), Prelegeri de estetică, vol. I. București. Ed. Academiei, 13. [14] Apud Manolescu, Florin. (2003), 635. [15] Apud Popa, Marian. (2009), Istoria Literaturii Române de Azi pe Mâine, Scrisoare către D. Țepeneag. București: Semne, 353. [16]Apud Noica, Constantin. (1995), 5. [17] Apud Popa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
pentru clasa de Stiinte morale, istorice și filosofice. De asemenea, de-a lungul timpului a predat și la Oxford, Harvard, Columbia și University of Indiană. Umberto Eco: De ce am dreptul să-mi aleg moartea? A scris numeroase studii despre semiotica, estetică medievală, lingvistică și filosofie, precum și romane de succes. Printre acestea se numără cele mai sus menționate, „Numele trandafirului”, lansat în 1980, care a devenit rapid un bestseller internațional, cu milioane de exemplare vândute, traduse în mai multe limbi și „Pendulul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93620_a_94912]
-
e amuzament. Inclusiv în muzică observăm o agitație... ca și cum ne-ar fi frică de moarte. O eludăm trăind într-un prezent care desemnează un mare gol în care își fac loc, spre exemplu, toate obscenitățile lumii de astăzi. Inclusiv o estetică a urâtului. Facem un mare zgomot. Ca și cum am dori să ne dovedim că existăm încă. Nu mai există repere fundamentale. D. A.: - Și asta te revoltă! L. M.: - Este necesară introducerea conceptului de limită, care să contracareze fluxul dezideratelor fără limită
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
în parc, la serviciu, în tramvai și metrou (dar niciodată pe șosea!), pe plajă, în pat. Ne cerem iertare fără a avea cel mai mărunt sentiment că rostind cuvintele ritualice, declanșăm un veritabil mecanism în care uruie etica, eticheta și estetica. Există o relație invers proporțională între frecvența prezentării scuzelor și conștientizarea faptului că facem un lucru important. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, nici măcar nu ne pasă c-am rostit un cuvânt important, că ne-am plasat pe tabloul confruntării etice
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
lume a rostirii sensului (plural) al acestei opere, creație de limbaj, cu toate consecințele de rigoare. Își asumă în deplinătate de cunoștință de cauză regulile acestui joc. Acestei arte. Deoarece ne aflăm în aceeași zonă, fatală, aș putea zice, a esteticii, a artei și a eticii implicate în cuvânt, în sensul cel mai cuprinzător. În formarea acestui nou limbaj se afirmă implicit și explicit, în Logica respectivă a domeniului aceleași calități date dintotdeauna omului să-și ducă efortul configurativ pe mai
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
în raport cu acum-ul timpului este de atemporalitate, ca suspendare din timp (opus expresiei de încremenire în/sau eveniment). Credem că muzicile degajând acest etos de timp sunt clasificabile ca onirice. Nu de referim însă la oniricul ca design (ținând de estetica muzicală), ci la cel de caracter componistic, dat de modul concepției ca atare. Așadar, conceptualizările de caracter oniric survin dintr-o expresie a iraționalului, în volute aleatorii, ducând-întorcându-se liber de strictețea ireversibilității temporale, și sfârșind doar aparent și impredictibil, nu
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
efectul, pentru că muzica este un efect, este limitat la televiziune, pentru a se ivi în toată amploarea lui în sala de concert, și când este vorba despre Orchestra Națională a Rusiei și de dirijorul Vladimir Spivakov, se creează această adevărată estetică a frumosului ce se imprimă în audiție până la pierderea respirației, și asta într-o incintă de 4000 de locuri, cum este Sala Mare a Palatului de la București. Concertul a avut loc miercuri 4 septembrie 2013, în program figurând ,,Suita nr.
Orchestra Națională a Rusiei by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83429_a_84754]
-
intelectual, într-o mai mare amploare a viziunii, trebuie observată numaidecât, ca o diferență frapantă față de etapa anterioară, ancorată polemic într-un prezent neconjunctural, sustras cotidianului. Dacă definiția cerchismului (activ și productiv, așa cum se arăta în 1945) e preponderent una estetică și estetizantă, ca un răspuns al retragerii totale în artă din fața politicului agresiv, definiția euphorionismului (prospectiv în 1946-1947) e una superior culturală, de apărare prin asumarea complexității și a sintezei dintre clasic și romantic, dintre apolinic și faustic, în fața acuzei
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
criticii de odinioară și din prezent ce au crezut de cuviință a aborda creațiile literare prin intermediul emoției estetice, de la E. Lovi-nescu și G. Călinescu la N. Manolescu și la noi, ceilalți... nemetodologi. Toți aceștia, descinzînd în sens larg din principiile esteticii lui Benedetto Croce, ca și dintr-o linie a criticii franceze ce a culminat cu "identificarea" lui Georges Poulet, i se par "depășiți", bieți "impresioniști" loviți de caducitate, întrucît n-au înțeles a adera la expiatoarea interpretare a lirismului ca
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
faptul, extrem de important, că pentru a vorbi de o literatură subversivă, care să-și îndeplinească rolul critic, fie și în formele cele mai voalate, ea trebuie să fie publicată, deci să depășească barierele cenzurii. Rafinarea limbajului aluziv devine o ne--ce-sitate... estetică. Printre primele texte publicate, în care poate fi ghicit dublul înțeles, ar putea fi amintit poemul arghezian Fabula fabulelor, publicat inițial în "Viața românească" din ianuarie 1955 și reluat de autor chiar în fruntea volumului Stihuri noi (1946-1955), apărut în
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
lumii, monștrii lynchieni nu au nimic feeric, și, din fericire, nici plictisitoarea recuzită de efecte din filmele gore, ei sunt produsul unui romantism întunecat cum este cel german cu note de un grotesc hoffmannesc derivat pînă la rafinamentele maladive ale esteticii decadente, așa cum am putut vedea în Twin Peaks (1990) sau în Blue Velvet (1986) peste care plutește ca un văl un indicibil sentiment al voluptății răului. Extraordinar în filmele lui Lynch este o anumită psihologie abisală a monstruosului, cu cîntecul
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
lui Aurel Stroe. Compozitorul refuză diagnosticarea curentă a muzicii actuale ca patologică. Legat osmotic de tradiție, el lucrează temeinic la instaurarea unei euforii a sunetului ca o manifestare concludentă a postmodernismului în raport cu sublimul. Iar dacă Tiberiu Olah poate fi asociat esteticii postmoderniste, este și pentru că s-a dovedit a fi loial, dezlănțuit, boem, receptiv, altruist, abil și consecvent.
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
să-i instituționalizeze și să-i facă buni la export. Cel care e "doar" poet se simte bine în hainele lui de zi și de noapte. Nu vrea să fie nici importat, nici exportat, nici copiat, dar nici copiator al esteticilor la modă. Obsesia lui este să fie, pur și simplu, nu să figureze. Din Cartea micilor invazii, volumul nou al lui Ștefan Manasia, se poate vedea cum amplasamentul e transformat într-un crez literar și un program cu adresă polemică
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
de la Barcelona, unde îl entuziasma pe tânărul Picasso, până la Viena. Am putea adăoga, până la București. Monocromia picturii picassiene din fazele roz și bleu contestă senzorialitatea culorii și a fost pe bună dreptate interpretată ca o reacție mai mult ideologică decât estetică față de impresionism. E și cazul lui Tonitza, dar desigur analogiile se opresc aici. Ceea ce este însă incontestabil e că artistul român prin prima parte a activității sale participă la o ambianță culturală în care ecourile sensibilității simboliste erau încă puternice
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
și desfășoară activitatea într-o atmosferă dezideologizată, nu în ultimul rînd pe tineri, din temerea, de factură concurențială, că vremea discursului patriotard a apus, că, în consecință, în planul creației valoarea nu e stabilită în conformitate cu miza etnică, ci cu cea estetică. În paralel cu această practică polemică, decăzută îndeobște în pamfletul cel mai mîlos, funcționează un sistem al elogiilor și premierilor în cerc închis. Cu ostentație, România Mare îi premiază pe cei aflați la loc de cinste pe lista slujitorilor fideli
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
București, nu la Cluj. Dincoace stătea tata, dincolo locuia (șoma) mama. Nu între ei am optat însă, ci pentru Janina și pentru tocmai născuta noastră fiică, Maria, pe care o alintam Mașa, concepută fiind la Leningrad. Am început să predau estetica, în românește. În publicistică, am pendulat un timp între maghiară și română. Pe urmă am luat decizia necesară: la București, într-o familie vorbind româna (locuiam, înghesuiți, la socrii mei), la începutul unei cariere universitare românești, nu puteam prelungi dedublarea
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
să cultive în artiștii înșiși un sentiment de siguranță atemporală. Estropiind realitatea artistică, falsificînd coordonatele unui sistem în plină dinamică, aceste Saloane deveniseră metafora senzorială a propagandei comuniste, chiar și atunci cînd, de drept, comunismul dispăruse; imperturbabil așezate într-o estetică acceptată oficial, ele nu prevesteau nici o schimbare majoră, nu anticipau nici o ruptură, nu lăsau să se întrezărească nimic din ceea ce ar fi putut să le tulbure echilibrul. Concepute banal și previzibil pe genuri, adică pe acele genuri imemoriale, se afirma
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
Liviu Dănceanu Sigur, ceva începe să se miște pe terenul esteticii muzicale autohtone. După antrenamentele tari săvârșite cu decenii în urmă de "tehnicieni" erudiți precum Dimitrie Cuclin, George Bălan ori Wilhelm Berger, a venit, iată, rândul unor confruntări decisive, capabile să suplinească absența copioasă a traducerilor și a unor întreprinderi metodice
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
precum Dimitrie Cuclin, George Bălan ori Wilhelm Berger, a venit, iată, rândul unor confruntări decisive, capabile să suplinească absența copioasă a traducerilor și a unor întreprinderi metodice, în pas cu timpul. Cea mai recentă este, probabil, și cea mai pilduitoare. Estetica muzicală - un alt fel de manual (Editura U.N.M.B., București, 2007) constituie rodul unui proiect de cercetare inițiat de Universitatea Națională de Muzică din București în parteneriat cu Asociația "Dan Constantinescu" și subvenționat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Strategia
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
ori ale frumosului muzical (fie că este vorba despre autonomia și heteronomia detectării resurselor, de geneza formelor ca reprezentare a timpului muzical sau de sincretismul artelor sub egida muzicalității). Corneliu Dan Georgescu dezvoltă una dintre direcțiile esențiale ale componisticii sale: estetica monotoniei, ca rezultantă a explorării conștiinței noastre auditive dintr-o perspectivă psihologică, nivel la care muzicile contemplative, non-evolutive, pot atrage o suspendare a timpului, o atemporalitate ce nu afectează în nici un caz spațiul sonor: "Il n'est pas de concept
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
elaborat de Corneliu Dan Georgescu și tipărit în volumul la care facem referire). Congruența unor repere estetice, fie ele complementare sau antinomice, o preocupă constant pe Speranța Rădulescu, etnomuzicolog deosebit de mobil și constructiv, de data aceasta în sfera globalismului muzicologic: Estetica muzicii la plural. Câteva reflecții grăbite, eseu ce survolează plaja unor criterii și atitudini estetice vehiculate pe teritoriul așa-zisului sat planetar contemporan. Un interesant studiu de caz propune Florinela Popa: Estetica realismului socialist, apreciată blând, transigent ca un compromis
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
constructiv, de data aceasta în sfera globalismului muzicologic: Estetica muzicii la plural. Câteva reflecții grăbite, eseu ce survolează plaja unor criterii și atitudini estetice vehiculate pe teritoriul așa-zisului sat planetar contemporan. Un interesant studiu de caz propune Florinela Popa: Estetica realismului socialist, apreciată blând, transigent ca un compromis între estetică și ideologie, chiar dacă una dintre concluzii este aceea că regimul totalitar a inaugurat noi tactici de opresiune, inclusiv în artă. În maniera-i recunoscută, de evitare a locurilor comune și
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
la plural. Câteva reflecții grăbite, eseu ce survolează plaja unor criterii și atitudini estetice vehiculate pe teritoriul așa-zisului sat planetar contemporan. Un interesant studiu de caz propune Florinela Popa: Estetica realismului socialist, apreciată blând, transigent ca un compromis între estetică și ideologie, chiar dacă una dintre concluzii este aceea că regimul totalitar a inaugurat noi tactici de opresiune, inclusiv în artă. În maniera-i recunoscută, de evitare a locurilor comune și de instaurare a unei ordini interioare impecabile prin corecturi, adaptări
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]