22,036 matches
-
Tot astfel stau lucrurile dacă ne referim la modestie și stăpânire de sine, față de exces, desfrâu și dezmăț - care Înjosesc, distrug viața individuală, influențează nefast viața altora și provoacă degenerarea urmașilor. În aceeași tendință teoretică de formulare, de Întemeiere a eticii teleologice, Paulsen ia În considerație succesiv recunoașterea subiectivă a meritelor persoanei cât și aprecierea obiectivă a acțiunii. După filosoful neokantian tocmai În aceasta constă sarcina eticii: de a defini acțiunea justă! Împotriva eticii formaliste kantiene, Paulsen apără concretețea normelor morale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
altora și provoacă degenerarea urmașilor. În aceeași tendință teoretică de formulare, de Întemeiere a eticii teleologice, Paulsen ia În considerație succesiv recunoașterea subiectivă a meritelor persoanei cât și aprecierea obiectivă a acțiunii. După filosoful neokantian tocmai În aceasta constă sarcina eticii: de a defini acțiunea justă! Împotriva eticii formaliste kantiene, Paulsen apără concretețea normelor morale și de drept pe care le consideră a fi aidoma „prescripțiilor medicale dietetice, care admit și favorizează adaptarea la condiții speciale”. Etica teleologică paulsiană nu opune
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tendință teoretică de formulare, de Întemeiere a eticii teleologice, Paulsen ia În considerație succesiv recunoașterea subiectivă a meritelor persoanei cât și aprecierea obiectivă a acțiunii. După filosoful neokantian tocmai În aceasta constă sarcina eticii: de a defini acțiunea justă! Împotriva eticii formaliste kantiene, Paulsen apără concretețea normelor morale și de drept pe care le consideră a fi aidoma „prescripțiilor medicale dietetice, care admit și favorizează adaptarea la condiții speciale”. Etica teleologică paulsiană nu opune morala dispoziției (a modului de a gândi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În aceasta constă sarcina eticii: de a defini acțiunea justă! Împotriva eticii formaliste kantiene, Paulsen apără concretețea normelor morale și de drept pe care le consideră a fi aidoma „prescripțiilor medicale dietetice, care admit și favorizează adaptarea la condiții speciale”. Etica teleologică paulsiană nu opune morala dispoziției (a modului de a gândi sau a caracterului) moralei succesului! Luând În seamă cele două coordonate - subiectivă și obiectivă - prezente În orice morală și orice sistem de legi juridice, filosoful dezvăluie impecabil relația dintre
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dintre rău și suferință urmărindu-le istoric și logic: În iudaism și În creștinism, În filosofia greacă și filosofia modernă. Numai după parcurgerea În detaliu a dimensiunilor pozitive și negative ale acestora, Paulsen propune În partea a IV a a Eticii sale, Teoria deontologiei și a virtuților. Aceasta nu se vrea exhaustivă și cuprinde În ordine, pozitiv: datoriile, virtuțile, stăpânirea de sine, moderația, eroismul, bunăvoința, dreptatea, iubirea aproapelui, spiritul de solidaritate, autoconservarea și sacrificiul de sine. Sub aspect negativ, schema deontologică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tuturor celor instruiți este legată de capacitatea de-a sacrifica pentru idei cea mai nobilă capacitate morală, pe care se formează Întreaga sănătate a vieții, În sens mai Înalt”. Identificând În idealismul obiectiv forma necesară a filosofiei, Paulsen Își situează etica sa teleologică mai curând În tradiția aristotelică decât În cea kantiană, Înrudindu-se cu viziunea lui Wilhelm Wundt (Ethik) și cea a lui Herbert Spencer (Principles of Morality). În acest sens concluziv la contribuția sa, Paulsen scrie: „Etica energetic-teleologică Își
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Își situează etica sa teleologică mai curând În tradiția aristotelică decât În cea kantiană, Înrudindu-se cu viziunea lui Wilhelm Wundt (Ethik) și cea a lui Herbert Spencer (Principles of Morality). În acest sens concluziv la contribuția sa, Paulsen scrie: „Etica energetic-teleologică Își are originea În filosofia grecească, prima reprezentare sistematică a ei se găsește În cele 10 cărți ale Eticei nicomahice a lui Aristote, care și-a păstrat Însemnătatea până În prezent. Morala formalistă a legii Își are originea În morala
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
religioasă; pentru domeniul nostru de cultură În decalogul mozaic. Prezentarea sistematică a filosofiei În morală cea mai eficientă a fost dată de Kant În Întemeierea metafizicii moravurilor și În Critica rațiunii Practice. De aceea, pentru a obține claritatea În legătură cu principiile eticii, nu există nici până astăzi o cale mai scurtă decât studiul filosofiei morale la Aristotel și la Kant”. Remarcabila contribuție axiologică În domeniul moralei și al filosofiei dreptului, a lui Paulsen, adesea ignorată, se repercutează cu valențe edificatoare În filosofia
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sunt conținutul și valoarea acestei reguli, dacă ea este simplă sau multiplă, permanentă sau variabilă, derivată din natura intimă a subiectului Însuși sau impusă din afară, iată tot atâtea probleme care se constituie, alături de altele conexe, Într-un obiect al Eticii ca disciplină filosofică. Obiectul propriu al Eticii, În calitate de știință speculativă, este o căutare a unei reguli universale de conduită, privită ca un principiu de valoare absolută, independent de orice experiență și avându-și propriul adevăr deontologic. Dacă pentru a determina
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ea este simplă sau multiplă, permanentă sau variabilă, derivată din natura intimă a subiectului Însuși sau impusă din afară, iată tot atâtea probleme care se constituie, alături de altele conexe, Într-un obiect al Eticii ca disciplină filosofică. Obiectul propriu al Eticii, În calitate de știință speculativă, este o căutare a unei reguli universale de conduită, privită ca un principiu de valoare absolută, independent de orice experiență și avându-și propriul adevăr deontologic. Dacă pentru a determina regula sau principiul absolut al conduitei se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de aici În practică sunt și ele, adesea, contradictorii. Nu ne miră, prin urmare, că sistemele etice cele mai diverse au reușit În egală măsură să Își dispute, și unele și celelalte, câte ceva din natura umană. Este evident faptul că Etica trebuie să stabilească o ordine și o ierarhie Între diversele motive, opuse, care se manifestă În sufletul omului și, implicit, În viața lui, scopul ei fiind acela de a regla conduita umană. Această ordine va trebui să fie de o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În sine, nu ar putea permite stabilirea normei de viață umană. Această insuficiență a diverselor motive, luate izolat, apare deja Într-o anume măsură În critica atât de ușor de făcut a diverselor sisteme care au pretins că au fondat Etica pe unul din aceste motive: egoism, instinct social, compasiune etc. Observația directă este și ea deja suficientă pentru a arăta că, În prezența unei multiplicități a motivelor, adică a elementelor psihologice, la fel de naturale precum și susceptibilitatea de a reactualiza mereu, nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a personalității altuia, Întocmai În ceea ce au ele În comun. Orice piedică pusă dezvoltării sinelui sau altcuiva În spirit (a cărui natură este universală) va merge În mod obligatoriu În opoziție cu această universalitate. Constatarea descoperă punctul de Întâlnire al Eticii, zisă formală, cu Etica materială (cei doi termeni folosiți aici cu sensul lor tehnic). Decelăm, prin urmare, adevărul inerent celei de-a doua forme a Eticii care, dealtfel, conține pentru sine, singură sau În combinație cu prima, numărul cel mai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În ceea ce au ele În comun. Orice piedică pusă dezvoltării sinelui sau altcuiva În spirit (a cărui natură este universală) va merge În mod obligatoriu În opoziție cu această universalitate. Constatarea descoperă punctul de Întâlnire al Eticii, zisă formală, cu Etica materială (cei doi termeni folosiți aici cu sensul lor tehnic). Decelăm, prin urmare, adevărul inerent celei de-a doua forme a Eticii care, dealtfel, conține pentru sine, singură sau În combinație cu prima, numărul cel mai mare de partizani. Respectul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În mod obligatoriu În opoziție cu această universalitate. Constatarea descoperă punctul de Întâlnire al Eticii, zisă formală, cu Etica materială (cei doi termeni folosiți aici cu sensul lor tehnic). Decelăm, prin urmare, adevărul inerent celei de-a doua forme a Eticii care, dealtfel, conține pentru sine, singură sau În combinație cu prima, numărul cel mai mare de partizani. Respectul, nu doar pasiv ci și activ, al esenței spirituale a personalității, respect obligatoriu ca principiu pentru Înflorirea acesteia, constituie, așadar, adevăratul conținut
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebuie și mai bine să fie evidențiat: obligația subiectului de a recunoaște subiectivitatea celuilalt. Această obligație constituie o necesitate deontologică, deoarece numai În funcție de această condiție devine posibilă surmontarea individualității empirice pentru ascensiunea la universalitate, element care este, de altfel, fundamentul Eticii. Lăsăm deoparte semnificația teoretică a atitudinii În cauză a conștiinței, lucru care Împrumută din caracterul unei veritabile categorii, În virtutea atitudinii În temă, subiectul atribuie altcuiva, În afară de el, propria sa calitate de subiect și se plasează astfel, el Însuși În raport cu acel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
corespondentă În fața celorlalte. Tocmai din această normă fundamentală decurge un mare număr de alte norme, la fel de reciproce, norme care cuprind diversele reguli și obligații ale fiecărei persoane și care Îi privesc toate aspectele de activitate. Astfel ia naștere sistemul de Etică intersubiectivă care stă pe aceeași bază a Eticii subiective de care vorbeam mai sus și care are aceeași valoare cu ea, deoarece, repetăm, principiul este același În ambele cazuri. Cele două sisteme se interpenetrează reciproc, atât practic cât și logic
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
decurge un mare număr de alte norme, la fel de reciproce, norme care cuprind diversele reguli și obligații ale fiecărei persoane și care Îi privesc toate aspectele de activitate. Astfel ia naștere sistemul de Etică intersubiectivă care stă pe aceeași bază a Eticii subiective de care vorbeam mai sus și care are aceeași valoare cu ea, deoarece, repetăm, principiul este același În ambele cazuri. Cele două sisteme se interpenetrează reciproc, atât practic cât și logic, iar ele constituie, În fapt, un singur și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Morala, iar pe cea de-a doua Dreptul. Insistăm aici pe apelativul comun, sau măcar cel mai răspândit și remarcăm, totodată, că numai datorită folosinței lui, termenul de Morală Îmbracă În acest caz o semnificație mai restrânsă decât aceea a Eticii, deși din punct de vedere etimologic, cei doi termeni au aceeași semnificație. Din punct de vedere logic, adică În calitate de noțiuni generale, cele două forme de evaluări și reguli practice se disting prin faptul că prima prescrie subiectului obligația de a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de vedere logic, o singură și aceeași chestiune, Întocmai cum În domeniul moralei există obligația de a efectua un lucru determinat, dar și obligația de a se abține de la ceea ce este incompatibil cu acest comportament. Cele două forme universale ale Eticii (o a treia formă nici nu poate intra În discuție) fac posibilă aplicarea aceluiași principiu sau criteriu suprem al conduitei la toate relațiile vieții individuale sau sociale. Acceptând perspectiva kantiană asumată profund de un Giorgio del Vecchio și, la noi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se pot adopta și aplica, totodată, În ambele forme relevate, În locul acestui principiu, alte principii având un conținut diferit. Se poate ca, adoptând orice criteriu de acțiune și ridicându-l la rangul de „valoare supremă”, să fie fondate sisteme de etică În număr nelimitat, fiecare continuând, Într-un ansamblu logic, o serie dublă de reguli morale și juridice. Acest fapt poate fi considerat la toate popoarele, În decursul Întregii istorii trecute (și viitoare). Din punct de vedere al conținutului lor, sistemele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
luat, considerat ca un criteriu de valoare absolută. Și Statul, ca organ al dreptului, Își subordonează (sau ar trebui, sollen) evaluările și organele aceluiași criteriu ideal. Giorgio del Vecchio afirmă că singuri aceia pentru care nu există validitate transcendentală a Eticii și care confundă, mai mult sau mai puțin conștient, fenomenul și ideea, faptul și norma, forța și dreptul, se pot minți pe ei Înșiși atribuind oricărui Stat - prin simplul fapt că există - o rațiune absolută și o valoare etică imanentă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
putea s-o abolească dar care viețuiește și locuiește În toate conștiințele și impune fiecăruia respect al demnității sacre și al naturii umane. 2. Dimensiunea axiologică a subiectiv obiectivului. Normativitate și normă juridică Reflecția care Își dobândește cunoașterea sistematică În etică pleacă, după cum se tot afirmă, de la a vrea (Wollen) și de la a trebui (Sollen). Vrerea este năzuința către un scop, prin atingerea căruia este satisfăcută voința. Fiind vorba despre individul uman, este evident că vorbim despre voința rațională conștientă care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
seamă Înclinațiile naturale; rea este una contrară. Tocmai de aici se ajunge la Întrebările legate de lege și conținutul ei: care este originea legii? Pe ce se bazează valabilitatea și viabilitatea ei? Care este conținutul cerințelor sale? De unde și sarcina eticii! Pentru a contura un răspuns privind binele suprem ne Îndreptăm spre teoria valorilor morale, Güterlehre, iar o teorie completă a vieții morale va oferi răspuns Întrebărilor. Va cuprinde atât o teorie a valorilor, dar și o deontologie, la care se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
răspuns Întrebărilor. Va cuprinde atât o teorie a valorilor, dar și o deontologie, la care se mai adaugă și teoria privind puterea voinței sau teoria virtuții. Mergând pe această linie, Friedrich Paulsen, În Systematische Philosophie, Încearcă o explicitare a conceptului eticii, considerând etica drept „știința valorilor care dau vieții valoare absolută, a normelor și puterilor voinței și acțiunii, pe care se sprijină realizarea acestora” (p. 283). Teoria valorilor și problema binelui suprem au constituit preocuparea centrală a gânditorilor greci, care a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]