1,245 matches
-
ca ființă care cunoaste, acționează și valorizează, transformând astfel lumea și pe sine; 3. Produs și producător de împrejurări, de medii, ambianțe și situații sociale; omul nu doar asimilează, ci și creează, dirijează și modifică împrejurările. II. CREATIVITATEA Sub raport etimologic, conceptul de creativitate își are originea în cuvântul latin creare, care înseamnă zămislire, făurire, naștere. În sens larg, putem considera creativitatea ca pe un fenomen general uman, forma cea mai înaltă a activității omenești. În sens restrâns, putem distinge patru
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
4 minute pentru organizare, 6 minute pentru dezbaterile propriu-zise și 2 minute pentru colectarea deciziilor emise de fiecare grup; 2. realizează o fericită conlucrare între gestația creativă individuală și cea de grup. 1.4. Discuția Panel Din punct de vedere etimologic, în engleză panel semnifică listă fixă de nume. Un animator prezidează ședința în care este discutată problema de către eșantionul panel, un grup de 5-7 persoane competente în problema respectivă. Auditoriul ascultă în tăcere, intervenind doar cu mesaje scrise pe cartoane
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
existențiale, de la stare de dor față de Roma la teama de moarte printre barbari, sunt transfigurate într-o expresie poetică cu tonuri întunecate care reflectă drama interioară și conștiința sa tragică. Ovidiu întoarce elegia, ca specie literară, la valoarea ei originară, etimologică, la vers cu substanță nostalgică, melancolică, funerară. Elegiile sale cresc la intersecția dintre ficțiune și adevăr istoric, reflectând un iter psihologic dinamic și complex. Poetul solar, jovial devine, în exil, nocturn, îndoliat: "Laeta fere laeta cecini cano tristia tristis / Conveniens
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu latinescul maius, comparativ al lui magnus. De altfel, Ovidiu face referiri clare la posibilitatea de a deriva numele lunii mai, Maius, de la maiores (Mensis erat Maius, maiorum nomine dictus: Fasti, V, 427): acest lucru demonstrează un efort de fantezie etimologică, care încerca să lege ideea de Maius, Maia de cea de Magnus, și implicit de Maximus, pentru a aduce întotdeauna, dacă nu un explicit, cel puțin un implicit tribut de exaltare a casei Fabia prin măgulitorul epitet de Maximus. În
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să lege ideea de Maius, Maia de cea de Magnus, și implicit de Maximus, pentru a aduce întotdeauna, dacă nu un explicit, cel puțin un implicit tribut de exaltare a casei Fabia prin măgulitorul epitet de Maximus. În schimb derivarea etimologică la care s-a mai făcut trimitere a Fabii-lor din Fovii și a Fovii-lor din fovea "gaură, capcană pentru lupi", se leagă de tradiția Lupercilor, "tovarășii lupului" (Wolfsgenssen), care la început trebuie să fi aparținut exclusiv celor două gentes: într-
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
într-o atmosferă arcadică și pastorală; în Fasti, II, 193-194 (și nota 325) apar Faun-Lupercus; cunoscutul episod al bătăliei Fabiilor pe Crémera (asupra căreia vom reveni) începe cu trimiterea la altarele lui Faun (și aici, se prea poate, fantastica imaginație etimologică a lui Ovidiu, pe lângă o legătură mitologică Lupercus-Fabianus, încerca să stabilească una pseudo-fonetică: Faun-Fabianus-Fabius). Prin urmare, referirea la Lupercus, la Luperci, la Faun-Pan, care ar părea pur și simplu de natură mitologică, fără legătură cu viața trăită de Ovidiu, de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Münzer, neamul Fabia ținea cu siguranță de gentes maiores a Patriciilor, ca și aceea a familiilor Aemilia, Claudia, Cornelia, Valeria. Dar încercarea de a așeza familia aristocratică Fabia printre cele mai aristocratice familii romane și din punct de vedere etimologic, nu doar mitologic (origini: Hercule Anna Perenna sau Maia sau fiica lui Evandru sau vreo nimfă) -, și nu numai atât, ci într-o poziție de prim rang, ca demnitate (Hercule, față de regi sau nobili), ca vechime (Hercule-Evandru arcadic, înainte ca
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
se ascunde în spatele cuvintelor. Nici etimologiștii nu au mers prea departe, cu toate că au dezvoltat studii savante pe aceast subiect. A invoca un radical slav (kal-/lut) nu are altă urmare decît mutarea discuției pe alt plan. În multe situații, forma etimologică provoacă dificultăți nedorite, în privința originii și conținutului unui ritual. Soluția convenabilă se arată mult mai simplă: descoperirea ritualului pînă la identificarea de motive, variante și tipologii, cum au procedat folcloriștii de mai tîrziu, de la A. Candrea la Mihai Pop sau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de inocența primitivă? Sau de uitarea oricărei pudori? Să se judece prin prisma a ceea ce precede și să ne grăbim să tragem cortina. Să ne îndreptăm mai bine pașii către piața exterioară: Tirgu d'Afara; cităm numele românesc din motive etimologice. De unde vine cuvântul nostru: affaires, dacă nu de la această locuțiune vulgară? Oare nu ieșim din locuința proprie, nu mergem afară, în exterior, pentru afacerile publice sau private? Tirgu d'Afara e o vastă împrejmuire unde se ține un târg săptămânal
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
obiectivă a operelor scrise; cu toate astea e lesne a proroci ca fenomenele celui întîi se vor retrage și că ale acelui d-a doilea vor îmbulzi din ce în ce mai cu pregnanță viața publică. Va să zică momentul emancipațiunei unei limbe de sub dominarea atât etimologică, cât și sintactică a unei alteia sau a unora altora străine e cel mai fericit și cel mai fertil în privința limbei însăși. Prin asta nu voi a fi zis că dezvolt[area] limbei aduce neapărat cu sine dezvoltarea științelor, artelor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
al lui Bergoglio, pentru a reuși să înțelegem sensul și dimensiunea distincției sale între păcat și corupție, și pentru ca aceasta din urmă să se întâlnească cu iertarea, din moment ce constituie o adeziune a inimii. 4. Iertarea pervertită Detașându-ne de baza etimologică și de detaliile lingvistice ale cuvântului „corupție”, există o semnificație destul de lămuritoare și densă care ne vine din elaborările antropologiei și ale dezvoltărilor recente. Astfel, în urma descoperirii rolului central al darului în viața oamenilor, el este capabil să pună în
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
cu care am operat, chiar și atunci când am vorbit despre kitsch și despre formele degradate ale practicilor divinatorii. La nivelul cunoașterii comune, divinația desemnează acele practici de ghicire care permit cunoașterea trecutului, prezentului și viitorului. Deși, din punct de vedere etimologic, manția, la vechii greci, făcea trimitere la nebunie și extaz, ea a fost numită de aceștia ca fiind cunoaștere venită de la zei. Înainte de toate am încercat să clarific și să ordonez terminologia folosită atât în cercetările științifice, cât și în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
corectă a cuvintelor, precum și de pronunția Întregii fraze, id est punctuație); exegeza gramaticală simplă (cu pre cădere morfologică), precum și stilistică (retorica); explicarea cuvintelor (glosele, lexicografia), a elemen telor de realia (explicarea obiectivă a ceea ce se indică adesea prin „antichități“) și etimologică a cuvintelor (sensul ori ginar, evoluția); cercetarea formelor analogice (În morfo logie); exegeza estetică a operei literare (de această analiză țin și critica autenticității unei opere literare și, la poezie, metrica). Reconstituirea textului originar este posibilă numai În limitele impuse
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cores pondent de-al său că Îi scrie pe chartula pe care el i-a trimis-o; Îi laudă economia, dar este Înfiorat că i se pierd scrisorile. Termenul folosit pentru a desemna această categorie de materiale, „palimpsest“, este relevant etimologic: palivmyesto~ provine de la yavw, „a zgîria“, dezvăluind că nu se folosea numai spălarea, ci și raderea textului; pergamentul era apoi netezit cu piatră ponce; răzuirea era o meserie destul de grea, de vreme ce unii călugări erau lăudați pentru dexteritatea cu care o
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de analiză care pune în evidență imperativele cu care statele se confruntă în urmărirea politicii de putere pentru îndeplinirea interesului național. Acesta este unicul înțeles al realismului la care ne vom referi aici, notând totodată diferitele înțelesuri care, în ciuda asemănărilor etimologice, nu au neapărat legătură între ele. Mulți realiști politici, de exemplu, sunt nominaliști și empiriști în filosofie. Realismul politic, Realpolitik, "politica de putere", este cea mai veche și cea mai răspândită teorie în realțiile internaționale. Orice student serios trebuie nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care nu se pot sprijini numai pe pronunție. Manifestând măsură și maleabilitate, ortografia limbii române (care respectă în esență principiul fonetic fonematic) stabilește un anumit echilibru între respectul față de tradiție, ca factor conservator și de continuitate și deschidere față de aspectele etimologice ale împrumuturilor, ca factor de inovație și de progres, asigurându-și astfel stabilitatea pentru o perioadă dată. Astfel, cuvintele kilometru, kilogram, kaki, păstrează pe k din limba de origine, franceză, box și taxi sunt împrumutate sub această formă tot din
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
impostura, platitudinea în literatură etc., iar această luptă o duce pe două fronturi: pe cel teoretic-atipic unde își formulează categoric și tranșant viziunea asupra propriei ars poetica și, mai ales, pe frontul experimentării lirice, unde sondează dimensiunea amorală (în sensul etimologic al termenului) a limbii, lăsându-se "posedat", cum inspirat a remarcat Nicolae Balotă, de magia Verbului viu. Discursul programatic, ca metatext prescriptiv, performativ și explicativ al discursului poetic propriu-zis, are, în primul rând, o funcție de accesibilizare a acestuia din urmă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care justifică mijloacele și strategia uzitate. O posibilă explicație a nuanțelor peiorative, atribuite uneori termenului, rezidă, tocmai în acestă diferență sensibilă care face ca, uneori, în polemică să se ignore cadrul principial. De altfel, Marc Angenot, în scurta sa incursiune etimologică, semnalează că "ideea de deriziune, de impertinență și de dispreț nu este neapărat implicată, în timp ce ideea de argumentare o argumentare violentă, agresivă, insistentă și nu rece și măsurată este pusă în prim-plan"10. Prin această conceptualizare, cercetătorul canadian distinge
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
insistentă și nu rece și măsurată este pusă în prim-plan"10. Prin această conceptualizare, cercetătorul canadian distinge, în esență, polemica de satiră și de pamflet și pune în lumină specificul fiecărui tip de discurs în parte. În cele mai multe cercetări etimologice, sensul actual al polemicii, de discuție sau argument în contradictoriu, dispută, ceartă etc., apare ca fiind înregistrat în spațiul european în secolul al XVI-lea, în Franța, și secolul al XVII-lea, în Anglia, pentru ca apoi, în secolele al XVIII
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
adjectivului "polemic(ă)". Prima variantă presupune, într-un sens restrâns, o situație concretă, contextualizată, în care există cel puțin un discurs și un contra-discurs "care se confruntă și se afruntă". De asemenea, varianta adjectivală, în strânsă legătură cu sensul derivat etimologic, se comportă ca "metaforă lexicalizată", sugerând "un război al condeielor, un război al cuvintelor"13. Adjectivul "califică producția discursivă a uneia din părțile" angajate în conflict. Prin urmare, putem vorbi de intenție, gest, atitudine, intervenție, articol polemic(ă) etc. unde
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
public al Antichității greco-latine va fi sedus de discursul oratoric, emoționant, patetic, speculativ și, nu în ultimul rând, argumentativ. Marc Baratin, în La parole polémique, depistează două direcții ale relației dintre retorică (desigur, cea antică) și polemică: una vizează semnificația etimologică, deci "referința războinică", cealaltă "conotația negativă atașată conceptului de polemică"21. Prima are un caracter static, imuabil și presupune existența unui conflict acut, iar cea de-a doua, mereu susceptibilă de a intra sub incidența eticii, e corelată modului de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
consensului, ci mai degrabă de unul în care enunțiatorul își asumă deținerea adevărului și, prin urmare, îi solicită imperativ adversarului (aflat în postura mistificatorului) să-l recunoască; un astfel de raport este ireconciliabil, iar finalitatea sa este traductibilă de sensul etimologic al convingerii (con+vincere = a învinge definitiv 158). Dar microtextul interpelării directe ia, alteori, forma unei scrisori deschise miniaturale (câteva paragrafe), inclusă într-un compozit eterogen, cum ar fi, de pildă, articolul Un răspuns 159 (incipit explicativ, contextualizant, apoi citare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
op. cit., p. 372. 10 Ibidem. 11 Vezi Thierry Belleguic, "Archéologie de la Polémique", în États du polémique, coord. și co-autor Annete Hayward, Éditions Nota bene, Québéc, coll. Les Cahiers du Centre de recherche en littérature québécoise, 1998, p. 62. Pentru cercetarea etimologică, am recurs și la documentarea on-line, accesând surse oficiale ale căror informații și date au fost ulterior coroborate; vezi Online Etymology Dictionary. 12 Dintre cele mai cunoscute sunt: Marc Angenot, op. cit.; Catherine Kerbrat-Orecchioni, coautoare a vol. Le discours polémique, Presses
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Anghelescu în "Prefață" la I. Heliade Rădulescu, Versuri și proză, Editura Minerva, București, 1972, p. 9. 157 Tudor Arghezi, "În latrina culturii naționale", în Scrieri 24, Editura Minerva, București, 1973, p. 205. 158 Distincția între persuadare și convingere, pe temei etimologic, îi aparține lui Vasile Florescu, în Retorica și neoretorica, Editura Academiei, București, 1973, p. 44. 159 Tudor Arghezi, Scrieri 24, p. 215. 160 Grupul µ, Retorica generală, Editura Universității, București, 1974, traducere de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, pp. 14-67
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
profan. Pentru a reda actul acestei manifestări a sacrului, am propus termenul de hierofanie, care ne este la îndemână, cu atât mai mult cu cât nu are nevoie de lămuriri suplimentare: el nu exprimă decât ceea ce este cuprins în conținutul etimologic, adică ni se arată ceva sacru.“ Dacă Otto subliniază caracterul cu totul diferit al numino sului, ca diferență absolută, fără rest, prin raportare la tot ceea ce este mundan sau omenesc, Eliade transferă această discontinuitate la nivelul relației dintre sacru și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]