2,548 matches
-
determinată de complexitatea fenomenelor implicate. Logopedul are în vedere acel cadru de referință, care să-i permită avansarea și verificarea unor ipostaze. Așadar, toate deficiențele semnalate în cadrul școlii de masă sunt considerate ca fiind determinate de un complex de factori etiologici, cu acțiune defavorabilă asupra crierului în perioada de formare și maturizare, ceea ce are ca urmare: a) încetinirea ritmului de evoluție, în special a funcțiilor cognitive; b) diminuarea competenței sociale. Nu este lipsit de interes să amintim că și logopedia sprijină
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
superior, excelent. Trebuie să menționăm că între aceștia am întâlnit și cazuri cu nivel mintal limitrof, cere nu pot fi încadrați nici în categoria debilității mintale, dar nici în categoria normalilor. Prognosticul lor ar fi bun cu condiția rezolvării aspectelor etiologice, printr-o medicație corespunzătoare, cu un mediu de familie adecvat și un tratament pedagogic specia, corespunzător. Însăși evoluția corectării ne-a dezvăluit aceste categorii diferite de inteligențe și posibilități de recuperare. În cadrul lotului cu abateri de la normal s au constatat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
suportului lingvistic, prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia-disgrafiadizortografia au devenit o problemă medico-pedagogică și înglobează dificultăți grafice și ortografice în însușirea citirii și scrierii corecte, grevând copilul normal dezvoltat senzoriomotor și intelectual, chiar după 2-3 ani de școlarizare. Ca factori etiologici ai acestor tulburări amintim: substratul anatomo-fiziologic de natură centrală sau periferică; factorii de natură psihopedagogică; factori specifici care se referă la disfuncții neurologice minime; întârziere în dezvoltarea limbajului; dificultăți de organizare spațio-temporară; tulburări de lateralitate etc. Pentru această categorie de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și de comportament Tulburările nevrotice și de comportament sunt o problematică de studiu și terapie a mai multor discipline, fiind strâns legate de fenomenul de adaptare. Etiologia lor este foarte diversă, iar diagnosticul implică atât criteriul simptomatologic cât și cel etiologic și cel patofiziologic. Nevrozele sunt tulburări ale activității nervoase superioare însoțite și de modificări organice. Tulburările nevrotice de tipul asteniei, stărilor reactive și frământări conflictuale, formele psihopatice (între care psihopatia epileptică) de comportament, manifestările schizoide, isterice, toate sunt considerate abateri
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de Copii „Sfânta Maria” Iași, se constată că tulburările nevrotice au o frecvență mai mare în prima copilărie, în timp ce devierile de conduită sunt rar întâlnite înainte de 7 ani marcând o frecvență deosebită în preadolescență și pubertate. Pentru tulburările nevrotice factorul etiologic esențial este de natură psihogenă (mediul familial și școlar - cam 60%) cât și somatogenă (20%) sau de natură mixtă psihosomatogenă (20%), în tulburările comportamentale acționând foarte puțin factorii somatogeni, ci mai ales factori de natură biosocială, deficiențe de ordin cultural
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fi încununat de succes. Ședințele să nu dureze prea mult, iar tratamentul să fie scurt, dar intensiv. De regulă, 20 de ședințe sunt suficiente, la care, după caz, pot fi adăugate încă 5-10. Psihoterapia lui Heese se bazează pe conceptele etiologice și terapeutice ale lui Adler și discipolii săi. În cadrul exercițiilor logopedice, se acordă o atenție sporită abaterii bâlbâitului de la procesul motric al vorbirii. Se recomandă exersarea unei vorbiri cu puternice accente melodice și ritmice. Părerea lui Schilling despre tratamentul bâlbâielii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
terapia simptomatologică) are ca scop restabilirea unei vorbiri curente, prin reducerea sistematică a momentelor de tulburare. S-a ajuns astăzi la o sinteză a celor două direcții principale, opuse, la o modalitate nouă, care este și cauzală, și simptomatică, și etiologică, și fenomenologică, anume terapia complexă (în accepția lui Seeman). Schilling crede ca fiind indicat tratamentul de orientare psihologică la orice formă de logonevroză. Numai tratamentul logopedic (simptomatologic) ar fi, în asemenea situații, nepotrivit, deoarece nu duce la înlăturarea esenței tulburărilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
psihiatru, pediatru, cu a sociologului și a pedagogului. Căci spre deosebire de medicină, psihodiagnoza nu urmărește numai decelarea unor fenomene patologice, ci și evaluarea capacităților psihice normale. Trebuie să avem în vedere că orice deficiență este determinată de un complex de factori etiologici cu acțiune nefavorabilă asupra creierului și are ca urmare: oprirea sau încetinirea ritmului de evoluție și în special a factorilor cognitivi; diminuarea competenței sociale. În scopul adoptării unui punct de vedere unitar în ceea ce privește depistarea debilității mintale de diverse grade, deficiență
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din partea familiei și a educatoarei, până la 5 ani. Această încetinire în procesul de maturizare neuro și psihofiziologică poate fi consecința unor afecțiuni somatice mai grave și prelungite, poate fi consecința unui ritm propriu, ereditar de maturizare. Oricare ar fi substratul etiologic, din cele arătate mai sus, întârzierea simplă se exclude din patologia limbajului și vorbirii. Întâlnim însă adesea o întârziere gravă care persistă și după 3 ani caracterizată printr un vocabular sărac, incapacitate fonetică și de exprimare, concretizată prin parafrazii cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de exprimare, iar pe de altă parte existenței unei anumite temeri, rețineri ale handicapului de limbaj care îl împiedică să se desfășoare la nivelul posibilităților psihice reale. Rezultă de aici că întârzierea gravă în apariția și dezvoltarea vorbirii, cu explicația etiologică dată, se transformă într-o tulburare de limbaj și de vorbire, tulburare care de cele mai multe ori nu este de natură organică ci funcțională (leziuni anatomo-patologice în zonele cerebrale ale limbajului și vorbirii). Și dacă funcția nu creează organul, este limpede
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și vorbire formulat în întârzieri, concretizat în forme și intensiuni diferite duce la forme de retard sau alterare a elocuției și recepției, cu răsunet asupra intelectului, afectivității, comportamentului și personalității logopatului. Ambele aspecte ale întârzierilor, simple și grave, sunt privite etiologic, simptomatologic, prin prisma diagnosticului diferențiat între ele și față de tulburările distincte de limbaj, cât și din punct de vedere al prognozei. De asemenea se fac referiri la conduita verbală a copilului normal și cel cu întârzieri în dezvoltarea vorbirii și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Hvatțev, M. Seeman, Vlasova N. A., C. Păunescu, E. Boșcaiu, C. Calavrezo, Barczy Gustav și alții, consideră că apariția și întreținerea bâlbâielii s-ar datora în cea mai mare parte factorilor psihogeni, deși încă nu s-a ajuns la o precizare etiologică unanim recunoscută. La copii și adolescenți dereglările neuropsihice se pot produce mai ușor decât la adult, datorită particularităților reactive deosebite calitativ de ale adultului. Factorii nocivi au o acțiune patogenă deosebită asupra organismului copiilor aflați în plină creștere și dezvoltare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o împarte ca tipologie după diverse criterii: encefalopatie; oligofrenie; schizofrenie infantilă; forma hiperactivă cu anxietate, cu dezinteres, lentoare patologică. Ca tipologie, găsim și acea denumire după analizatorul lezat: optică, acustică, verbală, spațială, având ca substrat disfuncția nervoasă centrală. După criteriul etiologic, autori de prestigiu (1, 2, 3, 4) , , , își axează cercetarea pe neurologia funcțiilor simbolice și consideră dislexia, cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
rezultatelor diverselor probe aplicate în vederea cunoașterii: * nivelului general al citirii și înțelegerii și * nivelului general al grafismului. dificultăți în organizarea paginii; dificultăți de formă și proporție; neîndemânarea gravă a lexiei și grafiei pentru unele categorii ale copiilor depistați. Cum factorii etiologici ai sindromului dislexo-disgrafic se întâlnesc și la copii cu vorbirea normal dezvoltată, ne-a interesat modul lor de înlănțuire, frecvență cu care apar și gravitatea lor la lotul cu tulburări dislexo-disgrafice, comparativ cu restul grupului de elevi (al clasei) din
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
literatură, deficiențele fizice și/sau neuro motorii relevă afectarea componentelor motrice ale persoanei, asociate sau nu cu alte tipuri de deficiențe (mintale sau de intelect). Ele se clasifică astfel, după următoarele criterii (1, pp. 163 167): I. Raportarea la factorii etiologici: 1. Tulburări genetice și congenitale, cum ar fi: a) sindromul Langdon-Down, caracterizat prin hipotonie generalizată, mongolism, în asociere cu deficiențe de intelect; b) malformații ale aparatului locomotor și ale membrelor superioare; c) diformitatea Sprengel (umărul ridicat congenital); d) toracele „în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
elaborarea și realizarea comunicării scrise și orale, cu impact extraordinar asupra structurării - desfășurării proceselor cognitive, asupra relațiilor cu cei din jur și asupra personalității copilului. După Emil Verza (apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia, dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dar consistent. Regimul va fi substanțial, suficient caloric, echilibrat. Mișcarea și factorii naturali de mediu vin și ei să contribuie, în anumite stadii, la corectarea afecțiunii. Se recomandă cură de altitudine, helioterapie și sporturile ușoare. Tratamentul medicamentos indică un tratament etiologic. Se recomandă insulină care ameliorează asimilarea și creșterea apetitului, steroizi anabolizanți, polivitamine, extracte de ficat, stricnina sulfurica, tincturi amare, toate cu intenția de a fi stimulante și tonifiante. SISTEMUL ENDOCRIN ȘI BOLILE SALE Sistemul endocrin este un complex de glande
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cuplului familial. Școala, incapabilă să facă față multiplelor probleme care sunt lăsate pe seama ei de către ceilalți factori demisionari, proliferează evaziunea și abandonul școlar, indisciplina și mediocritatea, creșterea numărului copiilor problemă. S-a încercat proiectarea și construcția unui model de analiză etiologică a delincvenței juvenile în România, prin identificarea, selectarea și ordonarea principalelor variabile explicative în raport cu locul și importanța lor în lanțul cauzal, reținând ca dimensiuni și variabile (Banciu, Rădulescu, 2002, p.126 - 135): structura și funcționalitatea familiei (caracterizată prin status socioeconomic
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
prostituție, consum de alcool și droguri). Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu comportamente delincvente ocazionale, accidentale și nestructurate, care comit delicte cu un grad redus de periculozitate socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar în
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
patologia cardiacă exponentul celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
afecțiuni preexistente. În plus, aprecierea eficienței tratamentelor aplicate, a evoluției și prognosticului bolii, necesită monitorizarea parametrilor biochimici: glicemie, uree, creatinină, bilirubină, fosfataza alcalină, enzime (ALAT, ASAT, LDH, amilaze, rezerva alcalină), ionograma, gazele sanguine, etc. Examene specifice Examenele specifice evidențiază agentul etiologic al unei infecții. Metodele și tehnicile microbiologice utilizate sunt clasificate în două categorii, după cum permit diagnosticul direct sau indirect al agentului infecțios: Metodele de diagnostic direct evidențiază microbul (bacterie, fung, virus, parazit) sau componente ale acestuia, din produse biologice relevante
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dovezi” (Guyatt G,1992) 3.2 Principii de tratament în bolile infecțioase Tratamentul bolilor infecțioase are ca scop combaterea agentului infecțios, precum și a consecințelor infecției asupra gazdei. Este un tratament complex, care vizează simultan sau secvențial mai multe obiective. Tratamentul etiologic combate agentul etiologic prin: Administrarea medicației antimicrobiene; Administrarea de imunoglobuline, seruri sau vaccinuri; Evacuarea colecțiilor purulente, atunci când este cazul. Tratamentul funcțional corectează dezechilibrele funcționale (insuficiența respiratorie, cardio-circulatorie, renală), uneori prin măsuri complexe de terapie intensivă (ventilație asistată, dializă, circulație extracorporeală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
1992) 3.2 Principii de tratament în bolile infecțioase Tratamentul bolilor infecțioase are ca scop combaterea agentului infecțios, precum și a consecințelor infecției asupra gazdei. Este un tratament complex, care vizează simultan sau secvențial mai multe obiective. Tratamentul etiologic combate agentul etiologic prin: Administrarea medicației antimicrobiene; Administrarea de imunoglobuline, seruri sau vaccinuri; Evacuarea colecțiilor purulente, atunci când este cazul. Tratamentul funcțional corectează dezechilibrele funcționale (insuficiența respiratorie, cardio-circulatorie, renală), uneori prin măsuri complexe de terapie intensivă (ventilație asistată, dializă, circulație extracorporeală). Tratamentul patogenic ameliorează
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
farmacodinamiei, toxicității și interacțiunilor medicamentoase, dar și pe înțelegerea mecanismelor de rezistență microbiană. Clasificarea antibioticelor Clasificarea după efectul asupra organismelor patogene: cide: efect distructiv (paraziticide, virulicide, fungicide, bactericide) statice: efect inhibitor asupra funcțiilor microbiene (virustatice, fungistatice, bacteriostatice) Clasificarea după spectrul etiologic: Antiparazitare Antivirale Antifungice Antibacteriene. Antiparazitare Infecțiile parazitare afectează peste jumătate din populația globului, înregistrând cea mai mare prevalență în țările subdezvoltate. Totuși, numărul medicamentelor antiparazitare noi introduse în practică este limitat, deși cercetările actuale sunt promițătoare pentru viitor. Medicamentele antiparazitare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în secții speciale de îngrijire, aplicarea unor precauții suplimentare de izolare și utilizarea medicațiilor de salvare. Principiile antibioterapiei Terapia antibiotică trebuie să respecte o serie de principii, sintetizate sub forma următoarelor reguli: 1. Decizia administrării antibioticelor se bazează pe diagnosticul etiologic (bacteriologic), numai pentru germeni sensibili. 2. Alegerea antibioticului îndeplinește următoarele condiții: Să cuprindă în spectrul de acțiune germenul responsabil de infecție Să difuzeze și să concentreze în focarul infecției Să fie cât mai puțin toxic, mai bine tolerat și să
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]