1,763 matches
-
A debutat cu o recenzie la „Scrisul bănățean” (1961) și editorial cu volumul „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (1972). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii de slavistică”, „Anuarul de etnografie al Moldovei”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei”, „Poezia”, „Iașul literar”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Poesis”, „Dacia literară”, „Neamul românesc literar”, „Semn” (Bălți), „Datina”, „Porto-Franco”, „Oglinda literară
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Universitar. În 1910 este numit profesor titular la Târgu Jiu. Concomitent funcționează ca asistent la Catedra de geografie a Universității din București. La îndemnul lui Titu Maiorescu și al lui Simion Mehedinți face studii de specializare în geografie fizică și etnografie la Universitatea din Berlin (1911-1912) și la Paris (1913-1914), unde, la Sorbona, frecventează cursurile și seminariile lui Emmanuel de Martonne. În 1916 devine primul doctor în geografie din România, cu mențiunea magna cum laude. Va fi profesor la universitățile din
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
decât cea publicată în 1737 în Olanda, în 1923 descoperă la Paris, în Biblioteca Națională, harta originală desenată de acesta, ce însoțea Descrierea Moldovei. Ales președinte al Secției geografico-etnografice a Astrei, inițiază o colecție specială, publică, printre altele, conferințele Menirea etnografiei în România (1924) și O știință nouă: etnografia (1927). Susține o intensă activitate științifică, materializată în studii tipărite în periodice românești și străine, precum și într-o seamă de volume, unele în colaborare (cu Simion Mehedinți, căruia i-a fost asistent
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
1923 descoperă la Paris, în Biblioteca Națională, harta originală desenată de acesta, ce însoțea Descrierea Moldovei. Ales președinte al Secției geografico-etnografice a Astrei, inițiază o colecție specială, publică, printre altele, conferințele Menirea etnografiei în România (1924) și O știință nouă: etnografia (1927). Susține o intensă activitate științifică, materializată în studii tipărite în periodice românești și străine, precum și într-o seamă de volume, unele în colaborare (cu Simion Mehedinți, căruia i-a fost asistent, și cu George Giuglea), numeroase lucrări de popularizare
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
câmp traversat de tren, Insula Șerpilor, un cules de vie. Piesa Când un om și-a dat cuvântul, jucată la Techirghiol de elevi ai Sanatoriului de Copii, e o scenetă cu acțiunea plasată în timpul dominației maure în Spania. SCRIERI: Menirea etnografiei în România, Cluj, 1924; Povestea unei tinereți, București, 1924; Grădina părăsită, Cluj, 1925; Când un om și-a dat cuvântul, Sibiu, 1926; Povestea vieții lui Vasile Alecsandri, Sibiu, 1926; O știință nouă: etnografia, Cluj, 1927; Pământul românesc și frumusețile lui
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
savant religios, BOR, 1935, 9-10; Iorga, Oameni, III, 459-460; Tiberiu Morariu, Vintilă Mihăilescu, Biobibliografia lui George Vâlsan. 1885-1935, Cluj, 1937; Elena Costache Găinaru, George Vâlsan ca literat, București, 1941; N.I. Dumitrașcu, George Vâlsan în scrisori. O linie de folklor și etnografie, Craiova [1942]; Emanoil Bucuța, George Vâlsan după zece ani, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XIV, 1945; Teodor Onișor, Din activitatea lui George Vâlsan la Cluj (1919-1929), SUB, t. IX, Geologia-Geographia, 1964, fasc. 1; N. Al. Mironescu, Etnograful G. Vâlsan, REF
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
Cu finalitate instructiv-pedagogică este lucrarea Povești moșăști, scolarilor rumânești, redactată între 1830 și 1832, în care sunt prelucrate basme germane și incluse poezii proprii, ce cultivă sentimente morale, varianta versificată a fabulei esopiene „greierele și furnica”, elemente de folclor și etnografie din zona Mehadiei, dar și cunoștințe „științifice” de geografie și astronomie. Scurtă cronică a războiului din 1788-1791, scrisă probabil paralel cu desfășurarea evenimentelor, succint și precis relatate, și completată cu informații până spre anul 1811, a servit și la redactarea
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
Stoica de Hațeg (1683-1827), Timișoara, 1947; Bujor Surdu, Desfășurarea războiului austro-turc din 1788-1790 pe teritoriul Banatului, descrisă de un contemporan, „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, 1967; Dimitrie Onciulescu, Protopopul Nicolae Stoica (1751-1833), MB, 1972, 10-12; Damaschin Mioc, Elemente de etnografie și folclor la cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg, REF, 1973, 4; Damaschin Mioc, Adolf Armbruster, Costin Feneșan, H. Jaeger, „Autobiografia” lui Nicolae Stoica de Hațeg, MB, 1974, 7-9; Liliana Boiț-Trâpcea, Considerații de ordin literar și lingvistic asupra „Cronicii Banatului” a
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
dar și naționalitatea germană din spațiul carpatin. Dintre sibienii cu cele mai numeroase colaborări se remarcă Gheorghe Pavelescu, Corneliu Bucur, Anca Goția, Ilie Moise, Horst Klusch și Amalia Pavelescu. Chiar din primul număr sunt găzduite trei lucrări de folclor și etnografie săsească, iar cu numărul următor se inaugurează o secțiune specială, rezervată exclusiv culturii populare a sașilor din Transilvania, materialele, tipărite în limba germană, fiind însoțite de rezumate în română. Semnează Horst Klusch (Pomul vieții în ceramica transilvăneană), Karl Fisi (Elemente
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
articole și recenzii privind aspecte ale folcloristicii și etnologiei românești: Gheorghe Șoima, Folclorul muzical în confruntarea cu definiția clasică a frumosului, Dumitru Pop, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Emilia Comișel, Metode de cercetare a folclorului, Iordan Datcu, Reviste de folclor și etnografie, Ghizela Sulițeanu, O mărturie antică în folclorul săsesc. Bocetul în sistemul de proză melopeică, Nicolae Constantinescu, „Droaia de ciute” (Comentarii etnologice la un colind românesc), Al. Dobre, Folclorul taberei militare. Motivul lirico-epic „părul meu nu trebe tuns”, Vasile Adăscăliței, Jocul
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
1930-1934), devenind aici asistent suplinitor (1934-1938) la Catedra de dialectologie și folclor romanic, asistent definitiv (1938-1947) la Catedra de istoria literaturii române vechi, șef de lucrări (1947-1952) la Catedra de literatură română modernă, iar ulterior cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1953-1970). Rezultatele cercetărilor proprii le publică în „Demos”, „La Roumanie nouvelle”, „Revista de etnografie și folclor” ș.a. În colaborare cu Iordan Datcu, a elaborat un util instrument de lucru, Dicționarul folcloriștilor (1979). Prin câteva lucrări de
STROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
de istoria literaturii române vechi, șef de lucrări (1947-1952) la Catedra de literatură română modernă, iar ulterior cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1953-1970). Rezultatele cercetărilor proprii le publică în „Demos”, „La Roumanie nouvelle”, „Revista de etnografie și folclor” ș.a. În colaborare cu Iordan Datcu, a elaborat un util instrument de lucru, Dicționarul folcloriștilor (1979). Prin câteva lucrări de referință S., elevă a lui I.-A. Candrea și Ovid Densusianu, contribuie la alcătuirea tipologiei și corpusului de
STROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
al Fundației „Alexander von Humboldt”, se specializează în studiul comparat al baladei populare europene la Deutsches Volksliedarchiv din Freiburg (1966-1971). Își ia doctoratul la Universitatea din București (1970), cu teza Jertfa zidirii în obiceiurile și legendele europene. Conduce Sectorul de etnografie și folclor al Centrului de Științe Sociale din Cluj (1969-1985), iar între 1978 și 1983 este și lector de limbă, cultură și civilizație românească la Universitatea din Köln. Din 1986 își continuă munca de cercetător și de profesor la Romanisches
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
devine și visiting professor la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, ținând cursuri de antropologie culturală a popoarelor romanice. A fost fondator și redactor la „Anuarul de folclor” (1980-1983), membru în colectivul de redacție al „Revistei de etnografie și folclor”, colaborator la „Revista de folclor”, unde, în 1958, a debutat, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Fabula”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra” ș.a. Ia parte la finalizarea unor
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
bărbaților” în modernitate și postmodernitate; cunoașterea intersubiectivă; relațiile simbiotice dintre mamă și copil; problematica psihopedagogică a „împreunării”; pornografia; erotismul; posibilitatea întemeierii unei pedagogii a reciprocității; sexul și căutarea identității; statutul sentimentalismului și al esențialismului în cunoaștere; misoginia curriculară; androcentrismul curricular; etnografia feministă; curriculumul ca text homosexual; profeminismul masculin în școli ș.a. Postmodernismul feminist a anticipat cu aproape un deceniu celelalte explorări curriculare postmoderne. Avem de-a face cu un domeniu științific nou, nestrăbătut încă de pioasa pedagogie creștină. De aceea deschiderea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
investigarea minuțioasă a potențialului pedagogic al acestora: În centrul curriculumului postmodern trebuie să stea studiul media - care va analiza nu numai efectele televiziunii, radioului, computerelor, muzicii de succes ș.a., ci va impune și modalități de cercetare precum semiotica, analiza cinematografică, etnografia, etnometodologia ș.a.101 Kincheloe și Steinberg (1993) au încercat să propună un model „foarte personal” al postmodenismului. După ce l-au „satanizat”, s-au gândit să-l „umanizeze”, potrivit principiului clasic că „Nu-i dracu’ chiar atât de negru”. După ei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de trupă căruia aparține: Muscel, Terit. unde a recrutat: Muscel 8. Studii generale sau de specialitate școala elementară: 1909-1912. Liceul 1918-1928 (întrerupt studii 1924-1926) Universitatea din Cluj: 1929-1934. Licențiat Universitatea din Cluj 1934-1939 (ani de specializare) Diplomă de doctor în etnografie 9. Profesia de bază (ocupația) semnatarului: Conferențiar de etnografie la Universitate 10. Cât timp a lucrat în profesie: din 1930 Funcțiile deținute de la începutul activității profesionale, inclusiv întreruperile din cauza serviciului militar sau concentrări: Oficiul P.T.T. Cluj 16.03.1922 - 31
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Muscel 8. Studii generale sau de specialitate școala elementară: 1909-1912. Liceul 1918-1928 (întrerupt studii 1924-1926) Universitatea din Cluj: 1929-1934. Licențiat Universitatea din Cluj 1934-1939 (ani de specializare) Diplomă de doctor în etnografie 9. Profesia de bază (ocupația) semnatarului: Conferențiar de etnografie la Universitate 10. Cât timp a lucrat în profesie: din 1930 Funcțiile deținute de la începutul activității profesionale, inclusiv întreruperile din cauza serviciului militar sau concentrări: Oficiul P.T.T. Cluj 16.03.1922 - 31.08.1922 impiegat Primăria Municipiului Cluj 15.10.1923
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
misiunile avute: nu am luat parte 24. Ce decorații a primit: nu am nici o decorație 25. Dacă a fost acționat în justiție, de cine, în ce an, motivul, sentința: - 26. A fost în străinătate? Da Austria, 1934 (trei luni), specializare etnografie și muzeologie 27. Are rude în străinătate, pe cine anume și când au plecat din țară: nu am 28. Dacă are frați sau surori se va indica numele acestora, ce ocupație, din ce partid au făcut parte sau fac parte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din dosarul de personal Atestarea studiilor și ruta profesională, prin acte oficiale, precum diplomele, certificatele și, după caz, cartea de muncă apar în orice dosar de personal. La dosarul lui I.C. se află și Diploma de doctor în filosofie, disciplina etnografie, ca principală, și disciplina sociologie, ca secundară. Reproducem acest act oficial (și traducerea din limba latină). N O S R E C T O R ET UNIVERSITAS LITTERARUM REGIA DACOROMANA NAPOCENSIS LECTURIS SALUTEM! Laudabile imprimis Maiorum Nostrorum institutum est, ut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
după ce domnul ION CHELCEA, foarte pregătit și erudit, în vârstă de 37 de ani, de religie greco-otodoxă, născut în satul Boteni, județul Muscel, a dovedit erudiția și știința sa în această Universitate Regală Daco-Română în disciplinele filosofiei, adică în disciplina Etnografie, ca principală, și în disciplina Sociologie, ca secundară, l-am făcut, l-am anunțat și declarat Doctor în Filosofie, în ziua, luna și anul scrise mai jos, conferindu-i toate privilegiile și prerogativele de care se bucură doctorii în filosofie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
m-a atras decuvreme. Astel că, în cl.a VII-a fiind, am proiectat monografia satului meu natal. Lucrul m-a condus deadreptul în atelierul de lucru al profesorului Romulus Vuia dela Universitatea din Cluj, care ocupa atunci catedra de Etnografie și Folklor, la care m-am format trecând prin toate treptele erarhice dela muzeul etnografic al Transilvaniei, legat de catedra de Etnografie dela Cluj.- Ajuns șef de lucrări cu vechimea de aici, am trecut la București ca șef de cercetări
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deadreptul în atelierul de lucru al profesorului Romulus Vuia dela Universitatea din Cluj, care ocupa atunci catedra de Etnografie și Folklor, la care m-am format trecând prin toate treptele erarhice dela muzeul etnografic al Transilvaniei, legat de catedra de Etnografie dela Cluj.- Ajuns șef de lucrări cu vechimea de aici, am trecut la București ca șef de cercetări etnografice în cadrul Institutului Central de Statistică, de unde apoi am fost chemat, în baza activității mele etnografice, conferențiar de Etnografie la Universitatea din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de catedra de Etnografie dela Cluj.- Ajuns șef de lucrări cu vechimea de aici, am trecut la București ca șef de cercetări etnografice în cadrul Institutului Central de Statistică, de unde apoi am fost chemat, în baza activității mele etnografice, conferențiar de Etnografie la Universitatea din Iași, unde printre alte scopuri ale mele a fost și acela de a da Moldovei un Muzeu Etnografic, în care să se oglindească fidel modul de producție bazat pe mijloace de producție a poporului român și a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să muncesc mai înainte în acestă direcție.- Ca prieteni menționez două nume: Ioan Gavrilă dela Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Pare-mi-se secretarul Sindicatului Înv. Superior Cluj.- Valeriu Butură, conferențiar de Geografie Regională, Universitatea din Cluj.- I. Chelcea, conferențiar de Etnografie, Univ. Iași.- Autobiografiile din dosarul de personal (A.d.p.) se încadrează în tipul biografiilor oficiale provocate (curriculum vitae). Nefiind spontane, ci, dimpotrivă, obligatorii, nu se mai pune problema de ce erau scrise. Când sunt folosite ca sursă de informații, sociologul trebuie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]