957 matches
-
se poate aplica. Mai mulți autori au reproșat acestei denumiri faptul că duce, sub o formă savantă, la închiderea societăților primitive într-o clasă despărțită de restul omenirii. Etnobotanica este legată când de studiul plantelor utilizate de către popoarele studiate de etnologi, când de teoria indigenă a plantelor. Etnomedicina este uneori studiul medicinei "celorlalți", alteori teoria celorlalți în materie de medicină, dacă există în societatea analizată un domeniu autonom identificabil ca atare. La fel se întâmplă cu istoria, psihiatria, muzicologia etc. Fără
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
studiază problemele metodologice puse de biografie, povești de viață și mărturii, se preocupă de "povestire" și de decupajele realizate prin descriere. Dacă mulți istorici s-au angajat în veritabile anchete etnografice privind istoria începând din prezent, în sens invers, mulți etnologi au observat necesitatea de a-și concepe obiectul de studiu dintr-o perspectivă istorică. O mare interogație antropologică, cum ar fi transformarea diferenței sexuale în ierarhie, conduce în mod obligatoriu la interesul pentru izvoarele vechi, la scara întregii omeniri. Chiar
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
alte capete și în capul său alte capete gândeau..." (Brecht) 1. Marc Auge și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio-bibliografice Primul dintre autorii Antropologiei, Marc Auge, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente este unul dintre cei mai bine cotați etnologi și africaniști francezi și unul dintre cei mai importanți specialiști europeni în antropologie socială și culturală. A fost director la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Marc Auge este autorul mai multor lucrări de specialitate. Menționez, în ordinea apariției
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
să crezi că poți fi total imparțial și neatins de obiectul cercetării tale. Marcel Griaule cercetând spiritualitatea dogonilor africani a avut șansa de a înțelege ceva din subtila lor metafizică doar " participând " la discursul, trăirea și viața lor. Mai mult, etnologul francez a fost și inițiat în misterele comunității, devenind - într-un fel anume - chiar unul de-al lor. Jean Servier la Ascona a fost într-o situație asemănătoare, cea pe care o amintește în paginile introductive ale acestei cărți. Revenind
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și noi astăzi. Un alt ritual special al acestui interval sacru este sacrificiul porcului. Celebrul animal era în vechile tradiții un veritabil zeu. Era asociat divinităților vegetației (Attis, Adonis, Demeter, Dionysos, pentru a mă rezuma doar la lista prezentată de etnologul Ion Ghinoiu). În multe versiuni mitologie, porcul apare ca un mesager al lumii de dincolo. Era și victima sacrificială de zeul Osiris. Tradiția nu a dispărut cu totul, dar s-au uitat adevăratele semnificații. De exemplu, la români se mai
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Dicționar de mitologie populară, București, 1998 și Mitologie comparată, București, 1998; Gheorghe Pavelescu, Magia la români, București, 1998; Nicu Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998; Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, 1998; Marianne Mesnil, Etnologul, între șarpe și balaur; Assia Popova - Marianne Mesnil, Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997; Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999. Nu în ultimul rînd amintesc excelenta carte a Otiliei Hedeșan, Șapte eseuri despre
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sens. Lucrarea stabilește o clasificare a narațiunilor din punctul de vedere al temei ordonatoare, destinul / norocul. O primă segmentare distinge un strat de suprafață , narațiunile în care se oglindesc riturile de trecere : nașterea și căsătoria. În primul capitol, consacrat opiniilor etnologilor, am căutat tot ceea ce privea, într-un fel sau altul, destinul.Aceasta a fost de altfel și calea pe care am mers pentru clarificarea noțiunilor teoretice de bază: lectura celor mai importante opere ale cercetătorilor care s-au aplecat asupra
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Nu este însă cu adevărat uimitoare capacitatea unei societăți moderne, spre exemplu, de a răspunde eficient comandamentelor politice care privesc integritatea granițelor sale, în condițiile în care ea este măcinată de o criză identitară și de discursul ideologic antinațional? Cercetările etnologilor, ale antropologilor și ale istoricilor au arătat cu prisosință că gândirea colectivă a menținut timp îndelungat ritualuri și structuri simbolice, mentalități generale, precum și narațiuni fundamentale, mitice sau istorice, înscrise în patrimoniul material și în cel imaterial. Imaginarul colectiv, fie antic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1969, 2; Bârlea, Ist. folcl., 264-266; Gheorghe Ciobanu, Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, București, 1974, 245-246; Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii românești, IV, București, 1976, 278-285; Dicț. lit. 1900, 921-922; Viorel Cosma, Muzicieni români, I, București, 1989, 401; Datcu, Dicț. etnolog., II, 287-288. L. Bd.
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie”, 1993; Gheorghe Pavelescu, Contribuția profesorului Romulus Vuia la studiul obiceiurilor tradiționale, „Studii și cercetări de etnologie”, 1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 281-283; Ioan Toșa, Romulus Vuia. Patru decenii de cercetare în etnografia românească, Cluj-Napoca, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 339; Ion Chelcea, Privire către noi înșine ca popor, Pitești, 2002, 78-80; Ioan Godea, Etnologia română contemporană
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
VULCĂNESCU, Romulus (23.II.1912, București - 10.XI.1999, București), etnolog. Este fiul Anei Vulcănescu (n. Ionescu), muncitoare, și al lui Horia Vulcănescu, tehnician cadastral. Urmează școala primară și patru clase de liceu la Galați, continuă la Liceul „Spiru Haret” din București, unde va face și studii de sociologia culturii și
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
Portretul literar, București, 1985, 200-201; Mihai Rădulescu, Restituirea mitologiei române, LCF, 1986, 5; Mihai Coman, O sinteză discutabilă, SLAST, 1986, 12-14; Ion Itu, „Mitologie română”, AST, 1987, 8; Vasile Vetișanu, Germina Comanici, Întâlnirea generațiilor (1949-1994), București, 1994, 198-202; Datcu, Dicț. etnolog., II, 284-286; Rusu, Membrii Academiei, 563-564; Ioan Godea, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, București, 2002, 411-414. I. D.
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
românească”, AAF, 1991; Ion Cuceu, Gheorghe Vrabie (1908 - 1991), AAF, 1993; Iordan Datcu, Gheorghe Vrabie și valorificarea estetică a literaturii populare, AAF, 1993; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, IV, Chișinău, 1996, 122-129; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 198-201; Datcu, Dicț. etnolog., II, 279-281; Dicț. scriit. rom., IV, 811-814. I. D.
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
și lingvisticii române, București 1965, 231-245; Maria Luiza Ungureanu, Scrisorile lui Gustav Weigand către Artur Gorovei, REF, 1968, 6; Vasile Arvinte, Contribuția lui Gustav Weigand la dezvoltarea dialectologiei românești, ALIL, t. XXXIII, A. lingvistică, 1992-1993; Popa, Convergențe, 200-216; Datcu, Dicț. etnolog., II, 289-290; Rusu, Membrii Academiei, 566; Ion Taloș, Gustav Weigand și literatura populară română, în Întâlniri între filologi români și germani. Actele colocviului de la Cluj, 24-26 mai 2002, Cluj-Napoca, 2003, 27-43. I. D.
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-403; Vrabie, Folcloristica, 240-243; Scrisori către Artur Gorovei, îngr și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 369-373; Bârlea, Ist. folc., 324-327; Dicț. lit. 1900, 933-934; Datcu, Dicț. etnolog., II, 293-294; Dicț. analitic, III, 427-428. L. Bd.
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
și „Familia”, Gyula (Ungaria), 1992; Vasile Voia, Iosif Vulcan văzut azi în Ungaria, ST, 1992, 7; Țepelea, Rememorări, 109-110; Faifer, Semnele, 216; Teodor Vârgolici, Călătoriile lui Iosif Vulcan, ALA, 1995, 255; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 131-144; Datcu, Dicț. etnolog., II, 283-284; Rusu, Membrii Academiei, 563; Mihai Cimpoi, Critice, I, Craiova, 2001, 32-42; Dicț. scriit. rom., IV, 818-820; Cornelia Ștefănescu, Un entuziast: Iosif Vulcan, RL, 2003, 28. G. D.
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
SOCIETĂȚI, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, STEREOTIP SIMOULIN Vincent Conferențiar, sociologie, Universitatea Toulouse I SERVITUTE, VULNERABILITATE, ZONE DE AȘTEPTARE TAGUIEFF Pierre-André Director de cercetare CNRS (CEVIPOF) ANTIRASISM, NEORASISM, RASISM THERIAULT Joseph Yvon Profesor de sociologie la Universitatea din Ottawa INTEGRARE VALIERE Michel Etnolog, conferențiar asociat la catedra de sociologie a Universității din Poitiers ARIE CULTURALĂ, CĂLĂTORIE, CONTRACULTURĂ, CULTURALISM, DIASPORA, LIMBI REGIONALE, PATRIMONIU CULTURAL, ȚINUT ZAOUAL Hassan Conferențiar, științe economice, Universitatea Littoral-Côte d’Opale CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, LOC DE APARTENENȚĂ Atc "A" Aculturațietc "Aculturație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
experimenta acest sentiment al Diferitului. Nu este vorba nici de a Întreține o relație superficială cu un popor sau cu o cultură, ci de a pătrunde În sufletul acestora și, Într-adevăr, Segalen avea să fie un arheolog și un etnolog minuțios, la fel cum avea să Învețe cu pasiune limbile maori și chineză. Urmând exemplul lui Gauguin care, Înaintea lui, a plecat În Polinezia căutând să se sălbăticească, Segalen Încearcă și el să-și „scuture de praf” propria privire. Călător
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai veche iconografie a costumului breton pe care o deținem. Aceste desene ilustrează În anul VII al calendarului republican călătoria În Finistère a lui Jacques Cambry, care a străbătut acest departament din vest și a lăsat istoricilor contemporani, ca și etnologilor, o sursă remarcabilă de informații asupra Bretaniei de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ca și el, mulți alți autori și vizitatori ai teritoriilor „franceze”, cedând modei literare a călătoriei, facilitată de răspândirea mijloacelor de transport, și-au Încercat mâna cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fascinat, căci „toate se trezeau la viață, la fel de proaspete, la fel de dornice să trăiască precum În prima zi a creației” (Dumas, 1989, pp. 26-28). Regăsim, la Dumas, Încântarea celor ce descoperă lumi noi. Unii autori pot fi considerați veritabili predecesori ai etnologilor sau antropologilor moderni (care au descoperit În scrierile celor dintâi prețioase surse istorice apte să le alimenteze studiile). Astfel, prin intermediul textelor transmise, apar ă cu elanul și prospețimea descoperirii ă noi orizonturi: ă diversitatea mediilor, a peisajelor și a activităților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui popor care poate fi recunoscut Între toate celelalte, capabil să dezvolte un Volksgeist specific (Eco, 1997). Celelalte popoare nu sunt În mod necesar considerate inferioare, spre deosebire de ceea ce afirmă populațiile declarate primitive sau „arhaice” (și, În zilele noastre, „tradiționale”) de către etnologi: inferiori sunt considerați indivizii proveniți din amestecul Între popoare diferite. Deși chiar și la Herder, mare susținător al principiului naționalităților, se găsește În germene ideea unei ierarhii a națiunilor, cele europene găsindu-se pe o treaptă superioară față de celelalte națiuni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fost aduse acestui gen de practici. Relativismul cultural a constituit una dintre principalele lor surse de inspirație. Acest curent de gândire consideră imposibilă ierarhizarea culturilor și poate duce așadar la refuzul de a o privilegia pe una În raport cu alta. Lucrările etnologilor au contribuit În mare măsură la formarea acestui punct de vedere (Deliège, 1998). Într-adevăr, studiul societăților „primitive” pornind de la o observare participantă, preconizat mai ales de Boas și Malinowski, a dus la repunerea În discuție a teoriei evoluționiste, conform
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
indienii dintr-o rezervație californiană (indienii Zuñi, una dintre etniile populației Pueblo), precum și de mediile americane de imigrație. Accentul este pus pe relativismul formelor culturale, noțiunile cele mai fecunde fiind cele de „tip psihologic” și de pattern. La rândul său, etnologul Ralph Linton (1893-1953), al cărui nume, alături de cel al lui Abram Kardiner, va rămâne veșnic legat de noțiunea de basic personality, și-a efectuat studiile de teren În Insulele Marchize (1920-1922), În Madagascar (1925-1927) și În statul Wisconsin (1932-1933). Această
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
i-au fost adresate câteva critici foarte severe din punct de vedere metodologic. Unul dintre primele argumente avansate se referă la testele psihologice propuse indivizilor din culturile studiate, reamintindu-se că acestea fuseseră concepute În cadrul societăților occidentale. Astfel că mulți etnologi au Înfierat aplicarea lor În așa-numitele contexte „primitive”. Într-adevăr, cum să traduci Într-o cultură sistemele de credințe și de valori ale altei societăți, În absența universaliilor (În sensul pe care Îl dă Chomsky acestui termen)? Abundența descrierilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de membru al societății”. Erau luate În considerare, dintr-o perspectivă descriptivă, toate elementele constitutive, materiale sau spirituale, etice sau instituționale, care organizează și reglementează viața socială. În anii ’20 ai secolului trecut, după modelul lui Edward Sapir (lingvist și etnolog american de origine germană, elev al lui Franz Boas), accentul a fost pus nu numai pe elementele obiective, ci și pe alte componente, cum sunt limba și comunicarea, reprezentările și ideologiile. Așa se explică importanța acordată, În lucrările lui Ruth
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]