926 matches
-
-șef adjunct), Dorel Morândău (secretar de redacție), Victor V. Grecu, Sigrid Haldenwang, N. Jurca, Ilie Moise, Thomas Nägler, Dorina N. Rusu. Periodicul publică studii și articole semnate de cercetători și universitari, note și recenzii referitoare la lucrări de istorie, lingvistică, etnologie și filologie. Numărul din 1995 marchează centenarul Lucian Blaga, iar cel din 1996 este consacrat aniversării a patru decenii de la înființarea Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. În paginile anuarului apar studii de Eugen Onu, Victor V. Grecu, Ilie Moise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285399_a_286728]
-
susține că "nimeni nu a depistat încă existența unei narațiuni adevărate, sacre, exemplare și semnificative, trăită ritual, relatând actele fondatoare, faptele creatoare ale eroilor sacri"273. Însă, deși abordează mitul explicit din perspectiva societăților tradiționale, așa cum a fost analizat de etnologie, sociologie și de istoria religiilor, Gabriel Segre arată similitudinea dintre mitul creat în jurul unui cântăreț american și miturile tradiționale 274. Pentru sociologul francez narațiunile biografice care vorbesc despre marii dispăruți ai societăților moderne și care se bucură de o imensă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Harvard, Harverster Press, 1978, p. 9. 7 "Gândirea primitivă este nu numai incapabilă de a concepe un sistem al spațiului; ea nu poate concepe nici măcar o imagine a spațiului. Spațiul ei concret nu poate fi transpus într-o formă schematică. Etnologia ne arată că triburile primitive sunt dotate cu o percepție extraordinar de ascuțită a spațiului. Un nativ al acestor triburi (...) atunci când vâslește sau navighează pe o ambarcațiune cu pânze, urmează cu cea mai mare precizie toate cotiturile râului pe care
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
evoluției pelerinajului de la Lourdes, aș dori să mai amintesc cititorilor interesați trei abordări diferite, dar care se completează reciproc : Ruth Harris, cu masivul studiu istoric intitulat Lourdes. Body and Spirit in the Secular Age (1999), Clara Gallini și a sa etnologie narativă Il miracolo e la sua prova. Un etnologo a Lourdes (1998) și antropologul britanic John Eade, cu Order and Power at Lourdes : Lay Helpers and the Organization of a Pilgrimage Shrine. Contesting the Sacred (1991), în care acesta își
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
1991, 21-22; Iordan Datcu, Un Creangă basarabean: George Madan, ST, 1991, 12; Vasile Badiu, Sinteza activității lui Gheorghe V. Madan, RLSL, 1992, 6; Sava Pânzaru, Ziarul „Moldovanul”. Câteva constatări preliminare, REF, 1993, 1-2; N. Băieșu, Gheorghe V. Madan, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Mihai Cimpoi, Un romantic tradiționalist, L, 1995, 13; Un om, un destin, îngr. Grigore Botezatu, Vasile Ciocanu, T. Macovei, pref. Haralambie Corbu, Chișinău-Trușeni, 1997; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 115-116; Datcu, Dicț. etnolog., II, 51-52. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
e numai efect, ci și cauză (sau origine, sau condiție) a ceva care nu ține de ordinea logică. Dacă nu există istorie fără dat etnic sau mental, există mai mult din aceste amprente în istoria Franței decît în sociologia sau etnologia popoarelor franceze. "Oamenii gîndeau ca Bossuet; deodată gîndesc precum Voltaire", constată un istoric francez al secolului al XVIII-lea. Desigur, nu-i suficient să gîndești precum Voltaire ca să atîrni în ștreang protipendada (mulți spînzurați îl îndrăgeau și îl urmau pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sclav al suportului său, al sintaxei, al instituțiilor, al depozitarilor săi. Istoricii iezuiți din Paraguay i-au inspirat lui Voltaire ideea de a-l trimite pe Candid să se vindece de naivitate în "străvechea patrie a incașilor", însă nu toți etnologii întorși din Paraguay au avut această șansă. Regretatul Pierre Clastres scria, invocînd cîntecele sacre ale indienilor guarani: "Zeul lor cel mare, Namandu, apare din tenebre și inventează lumea. El face să se nască întîi cuvîntul, substanță comună zeilor și oamenilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
caracterizau. De la Londra ni s-a alăturat și minunata actriță clasică Irene Worth, care, câțiva ani mai târziu, avea s-o joace pe Ranevskaia În Livada cu vișini regizată de mine la Lincoln Center. Mahin Tajadod, o specialistă iraniană În etnologie, ne-a ajutat să ne familiarizăm cu sonoritățile vechii limbi ceremoniale avesta, care avea să constituie al treilea limbaj În Orghast, pe lângă cel inventat de Ted Hughes și de greaca veche. Ea ne-a recitat poeme mistice În această limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
hotare; la Bruxelles, la Parlamentul European, Ana Maria Paraschiv Lavric, secția de traduceri și editări; medicul Dan Lavric alină și vindecă bolnavii; ingineri ca oamenii cu multă știință i-au cercetat solul și subsolul, vestigiile arheologice; profesorii istoria, geografia și etnologia, au arătat de când sunt stăpânite de poporul nostru plaiurile peste care au trecut mileniile în fuga lor necontenită și încă multe, multe altele, exprimând în diferite feluri și cu pregnanță, imaginea fermecătoare a tabloului spațial al scumpelor noastre meleaguri. Motivație
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care nu puteau fi oprite în loc. Și nici n-ar fi fost bine. Dar nostalgicele existențe sunt de condamnat? Ceea ce diferențiază o epocă de alta sunt în primul rând mentalitățile. Comportamentul, atitudinea, caracterul sunt esențiale, iar psihologia socială tinde spre etnologie și spre istorie. Psihologia ieșeanului a fost, într-o măsură, convingătoare și ocrotitoare în fața amalgamului de idei comandate, de locuri comune, de proliferarea heteroclită a opticii de diverse tipuri și origini. De aici personalitatea lui, reticența de a primi ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pagini întinse de proză, de critică, unde textele sunt repartizate în rubrici speciale, privind critica poeziei, critica prozei, critica criticii, „critica amicală”, dar și pagini și rubrici specializate pentru cartea de filosofie, de istorie (Al. Zub și Gh. Florescu), de etnologie, de religie, de istorie literară, film, teatru, revista presei, poșta redacției, eseuri, interviuri, traduceri, cronica debuturilor. Considerând că direcția dată de Titu Maiorescu este de „evidentă actualitate”, colectivul de redacție își propune să păstreze atât litera cât și spiritul acesteia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
de om, alegere adesea fatală. Cu toate acestea, s’a integrat și ea perfect În ecosistemele locale, chiar dacă vrăbiile sunt de altă părere, iar relativ recentul ei popas pe meleagurile noastre nu a apucat să lase prea multe urme În etnologia română, decât că plecarea pisicii de acasă prevestește numai necazuri. Desigur e valabilă și reciproca, adică atâta vreme cât vedem o pisică, mai ales neagră, Încă e bine. Două caracteristici fac din pisică un indicator al stării mediului: reacția față de un mediu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
literatura română, a Universității din Cluj (1956-1961). Angajat preparator la facultatea absolvită, urcă treptele didactice până la gradul de profesor (1993). Din 1990 va fi și șef al Catedrei de literatură română, literatură comparată și teoria literaturii (ulterior devenită Catedra de etnologie), între 1994 și 1998 decan al Facultății de Litere a Universității „Dimitrie Cantemir”, filiala din Târgu Mureș, iar din 2000 cercetător la Institutul „Arhiva de Folclor” al Academiei Române. Bursier Fulbright la University of Washington, Seattle (1976-1978) și University of California
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
Volumul întâi se deschide cu un Cuvânt înainte, semnat de academicianul profesor Dan Mateescu, în care finalitatea apariției periodicului este bine precizată: „Baza de Cercetări Științifice a Academiei Republicii Socialiste România editează pentru prima oară un anuar al subcomisiilor de etnologie și de cultivare a limbii, cuprinzând o parte din rezultatele activității de cercetare, documentare și studiu în domeniile etnologiei, istoriei, artei și lingvisticii.” Apar, în conformitate cu profilul asumat, studii dedicate fenomenului poetic, semnate de Eugen Todoran (Mit, filosofie, mitosofie în opera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
este bine precizată: „Baza de Cercetări Științifice a Academiei Republicii Socialiste România editează pentru prima oară un anuar al subcomisiilor de etnologie și de cultivare a limbii, cuprinzând o parte din rezultatele activității de cercetare, documentare și studiu în domeniile etnologiei, istoriei, artei și lingvisticii.” Apar, în conformitate cu profilul asumat, studii dedicate fenomenului poetic, semnate de Eugen Todoran (Mit, filosofie, mitosofie în opera lui Lucian Blaga), Dumitru Vlăduț, G. I. Tohăneanu (Simboluri eminesciene: „lira” și „dalta”) ș.a. Sunt cercetate literatura naivă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
lor pot fi identificate câteva perechi antitetice: colectivism/individualism, rural/urban, sacru/profan, mit/istorie, autohtonism/sincronism. În ciuda acestei imprecizii conceptuale și a tendinței discrete de a minimaliza filiera „sincronistă”, cartea se distinge prin finețea unor interpretări valorizând sugestii din etnologie și antropologie (exercitate mai ales asupra primei categorii de romane). Aspectul teoretic, exclusiv în volumul secund al proiectului, Despre identitatea unui gen fără identitate; romanul ca personaj al propriului său roman, se dovedește un punct slab. Deși comentează cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
și cultivarea modelului tristadial de „evoluție” socio-culturală; la acestea se adaugă și problematica difuzionistă), comparativismul antropologic va fi reabilitat prin opera lui A.R. Radcliffe-Brown (1952) drept „metodă a antropologiei sociale”, diferită de metoda istorică (aceasta fiind prescrisă de el etnologiei). Ulterior, metoda comparativă primește o dezvoltare statistică deosebită în antropologie, în ceee ce privește stabilirea universalității unor elemente culturale sau a covarianței unor fenomene de același ordin. O seamă de factori de „control al calității datelor comparate” (cf. Raoul Naroll
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
despre România, imaginea barbariei (ca opusă civilizației) se va instala treptat, dând naștere stereotipurilor viitoare care vor orientaliza, exotiza și balcaniza acest spațiu. Așa cum am demonstrat în lucrări anterioare, la fundamentarea discursului diferențierii au colaborat filosofia, științele naturii (antropologia, biologia, etnologia, geografia, cu atât de popularele teorii ale raselor și climatelor), împreună cu istoria și științele economice 70. Re-evaluarea postmodernă a diferenței a adus cu sine redefinirea unor termeni care presupun diferența, cu ipostazele sale (dualitatea sau ambiguitatea, apropierea sau depărtarea, contactul
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
se exercită asupra lor și pe care, la rândul lor, le perpetuează prin discurs) strategiile discursive care le conferă un statut dominant în câmpul mediatic. Din perspectiva lui Bourdieu, studiul limbajului care, se știe, a influențat mult științele sociale că etnologia și antropologia, are la bază presupoziția că limbajul este "obiect al intelectului", nu "instrument de putere și acțiune". Însă această ipoteză nu ne permite sa realizam că orice schimb lingvistic este și manifestarea unor raporturi de forță dintre locutori sau
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
să fi „lucrat” cu unul dintre redactorii ESPLA (redactor și prietenă mi-era mereu Ioana Andreescu, ce urma să se mărite cu compozitorul Costin Miereanu, să plece ambii la Paris, la începutul anilor ’70, unde ea va publica cărți de etnologie a zonei din sudul Olteniei natale și apoi romaneă, cu Animale bolnave lucrurile s-au... „încurcat” însă. Am terminat romanul în toamna lui ’67 și m-am grăbit să-i pun în brațe manuscrisul voluminos dnei Mihăileanu, directoarea Editurii Tineretului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dalta celui cu care, de vreo patru secole, „se ceartă” cei mai mari și mai îndrăzneți sculptori ai lumii, de pe toate continentele - Buonarroti! Tot Macovescu m-a dus cu mașina la Napoli, unde am vizitat faimosul muzeu de artă și etnologie și apoi, închiriind un helicoper, am zburat în insula San-Michele, atrași de „grota albastră”, dar, mi se pare, mai mult de cartea doctorului suedez Axel Munthe, Cartea de la San-Michele, un enorm bestseller al generațiilor dintre războaie și puțin după...Ă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Cronicarii, București, 1995; Reflexe folclorice în literatura scrisă, București, 2000; Perenitatea textului literar, București, 2003. Repere bibliografice: Constantin Negreanu, O nouă carte consacrată liricii populare: „Structurile retorice ale liricii orale românești”, O, 1986, 17; Mihai Coman, Un nou val în etnologia românească, SLAST, 1986, 29; Ion Rotaru, „Structurile retorice ale liricii orale românești”, LL, 1986; Nicolae Constantinescu, Aspecte actuale ale cercetării liricii populare, T, 1987, 6; Liviu Malița, Lirica populară în actualitate, AAF, 1991; Maria Cuceu, „Structurile retorice ale liricii orale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288523_a_289852]
-
Ungureanu, Gh. I. Cernăianu, Silvia Badea, Gh. T. Popescu, Eugenia Ioniță, Iftimie Nesfântu, Mihai Cosma, Ioan Lascu, V. Oprenescu, Petrică Birău, Victor Rusu, C.A. Protopopescu, Vasile Golban. De la numărul 1/2002 Iordan Datcu semnează la rubrica intitulată „Cartea de etnologie și editorii ei”. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289144_a_290473]
-
ale filosofiei marxiste, conjugate cu elemente durkheimiene. Dotat cu o vdit înclinație spre sinteze și lucrri de analiz, înzestrat cu o inteligenț remarcabil și o gândire scormonitoare, asociativ și fertil, ajutat de o bogat informație de istorie, sociologie, psihologie și etnologie, toate forjate pe terenul interesului su marcat și remarcabil în sfera istoriei și filosofiei culturilor și a civilizațiilor, sau mcar a principalelor popoare furitoare de mari și prodigioase valori ale umanitții, Mihai Ralea avea de la început s se risipeasc în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
la periferie: enclavele 168 Locuința socială 168 Alte terenuri publice 169 Cimitirul Thiais: o reflexie a mozaicului parizian 171 Un Mare Paris? 173 Concluzie 175 Repere bibliografice 177 În aceeași colecție, au mai apărut: Paul Sabourin, Naționalismele europene Jean Cuisenier, Etnologia Europei Daniel L. Seiler, Partidele politice din Europa Gilbert Luigi, Arhitectura în Europa Lucien Sfez, Simbolistica politică Claude-Jean Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare Jean Servier, Magia Christophe Charle, Jacques Verger, Istoria universităților Albert Labarre, Istoria cărții Jean-Paul Willaime, Sociologia religiilor
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]