1,730 matches
-
mai puține aveau acces la astfel texte literare. Experiențele povestite, transmise pe cale orală, contribuiau cu siguranță la menținerea anumitor mituri despre viața la oraș, Însă impactul lor s-ar putea să nu fi fost atât de pozitiv pe cât credeau adepții eugeniei. De fapt, imaginile orașului erau atât de departe de universul În care tinerele femei crescuseră și atât de străine de identitatea personală și de așteptările sociale, Încât este mai probabil ca efectul lor să fi fost acela de a Întări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ereditare” specifice femeilor stătea la baza unei alte instituții de educație Înființate cu fonduri private, Școala de Asistență Socială. Școala a fost creată la sfârșitul anilor ’20, prin efortul câtorva personalități preocupate de reforma socială, multe dintre ele adepte ale eugeniei, și Își desfășura activitățile sub patronajul Casei Regale, prin Prințesa Ileana, care era directoarea onorifică a școlii 76. Scopul instituției era să creeze un corp profesional de femei bine educate și pregătite să lucreze În agențiile de asistență socială create
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care se numărau personalități proeminente ale elitei intelectuale române. Astfel de nume erau Mircea Vulcănescu (economie), Henri Stahl (sociologie), Francis Rainer (anatomie), Sabin Manuilă (demografie), Gheorghe Banu (puericultură) și Eugeniu Botez (drept civil). Unii dintre ei erau adepți convinși ai eugeniei. Iuliu Moldovan și Dimitrie Gusti erau membri ai conducerii școlii 79. Unii dintre profesorii mai tineri fuseseră beneficiari ai unor burse de prestigiu. De exemplu, Xenia Costa-Foru obținuse o bursă Rockefeller pentru a urma cursuri de sociologie și asistență socială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înnăscute și capacitățile intelectuale naturale, precum și apartenența de clasă, etnică și de gen, ci și pentru faptul că au Încercat să schimbe structura de ansamblu și conținutul mesajului fundamental pe care trebuia să Îl transmită educația În general. Scopul adepților eugeniei era, foarte simplu, acela de a „biologiza” Întregul sistem de educație. În cuvintele unui promotor al reformelor eugeniste, „Studiul biologiei și igienei ar trebui să fie un studiu fundamental și important În programul școlilor normale”81. Atingerea unui astfel de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se predau numai În liceu, iar materialul de studiu includea mai degrabă subiecte de botanică, zoologie și anatomie decât teme de igienă personală, sănătate publică și ereditate umană. Obiectivul eugeniștilor era, astfel, foarte ambițios, dar explicabil În logica dorinței adepților eugeniei de a familiariza studenții cu o paradigmă științifică ce reprezenta o școală de gândire a cărei autoritate era deja recunoscută În Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și numeroase alte țări. Conținutul manualelor elaborate de eugeniști, precum și maniera În care aceștia propuneau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
autoritate era deja recunoscută În Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și numeroase alte țări. Conținutul manualelor elaborate de eugeniști, precum și maniera În care aceștia propuneau să fie predate dezvăluie Însă o privilegiere clară a teoriilor eugeniste, În detrimentul oricăror alte perspective. Adepții eugeniei susțineau necesitatea de a introduce noțiuni de biologie În școli, Însă ceea ce Încercau de fapt era să prezinte superioritatea unei singure viziuni particulare a biologiei: determinismul ereditar. Un exemplu ilustrativ În acest sens este un manual de igienă pentru clasa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fapt era să prezinte superioritatea unei singure viziuni particulare a biologiei: determinismul ereditar. Un exemplu ilustrativ În acest sens este un manual de igienă pentru clasa a VIII-a publicat În 1936 de către Aurel Voina, unul dintre suporterii radicali ai eugeniei, care În 1940 a acceptat, de altfel, și o poziție oficială În guvernul de coaliție Antonescu-legionari. Manualul la care ne referim prezenta foarte puține metode curative, insistând asupra măsurilor de igienă preventivă pe termen lung și privilegiind o perspectivă intergenerațională
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
plugari și muncitori sănătoși si robuști, intelectuali sănătoși, soldați voinici și ageri”84. Implicațiile directe și mijloacele specifice de realizare a acestui obiectiv nu erau precizate. Ștefan Bârsănescu, o altă figură importantă a mișcării pentru reformarea educației pe baza principiilor eugeniei, a exprimat Însă aceste idei Într-un limbaj mai direct. Deși recunoștea că „Educația nu poate creia dispoziții; ea poate numai influența evoluția naturală a dispozițiilor deja existente.”, autorul susținea totuși că rolul instructorilor, Învățători sau profesori, era de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
anilor ’20. Experiența unei veri de cercetare la sat urma să aibă un impact formativ important pentru studenți, la diferite niveluri. Pentru scopurile acestei analize, este important să subliniem faptul că studenții erau familiarizați cu noțiunile de afecțiuni ereditare și eugenie, care erau incluse În programa școlilor de vară. Echipele care desfășurau cercetări În Transilvania erau expuse unui program de educație eugenistă și mai intens, pentru că În această regiune aplicarea diferitelor prevederi și programe ale Serviciului Social era coordonată de conducerea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sperau să reformeze programa tuturor celorlate discipline, astfel Încât toate noțiunile specifice, predate În cadrul oricărui domeniu, să se pătrundă de spiritul responsabilității eugenice. De exemplu, eugeniștii propuneau ca În studiul aritmeticii să fie introduse probleme care să rezolve probleme practice de eugenie, În loc de operații cu mere și pere sau măsurarea distanței dintre două puncte. Elevii ar fi putut, astfel, să Învețe despre genele recesive chiar În rezolvarea problemelor de matematică, dacă acestea le-ar fi cerut, de exemplu, să afle procentul de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
front sau În Întreținerea familiei. Textele selectate trebuiau de asemenea să prezinte exemple de feministe sau de bețivi, condamnând comportamentul unor astfel de personaje literare ca fiind fie inadecvat, fie disgenic. Astfel, elevii aveau posibilitatea să studieze mici lecții de eugenie În toate materiile școlare și, de asemenea, noțiunile de eugenie ar fi fost reiterate pe parcursul anilor de școală. Este dificil să analizăm impactul acestor idei În sălile de clasă. În primul rând, aceste reforme au fost propuse pentru prima oară
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să prezinte exemple de feministe sau de bețivi, condamnând comportamentul unor astfel de personaje literare ca fiind fie inadecvat, fie disgenic. Astfel, elevii aveau posibilitatea să studieze mici lecții de eugenie În toate materiile școlare și, de asemenea, noțiunile de eugenie ar fi fost reiterate pe parcursul anilor de școală. Este dificil să analizăm impactul acestor idei În sălile de clasă. În primul rând, aceste reforme au fost propuse pentru prima oară la mijlocul anilor ’30 și Încorporate În mică parte sau cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din Cluj, condus de Moldovan, au introdus cursuri de specializare În medicină preventivă și programe experimentale care Încurajau dezvoltarea cercetării și a practicii medicale la sate. În 1929, numirea lui Moldovan ca Secretar General al Ministerului Sănătății a oferit adepților eugeniei oportunitatea de a pune În aplicare reforma educației medicale, În cadrul unui proiect de reformare a sănătății publice În ansamblu, scris și promovat cu succes de Moldovan Însuși. Legea Moldovan (1930) definește și instituie categoria de „medic igienist” (igienist) printre cele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
structurile educaționale. În schimb, a Înlocuit această viziune cu o „soluția” mai simplă și mai rapidă a excluderii studenților evrei „disgenici”. În această viziune extremistă, românii erau considerați, fără Îndoială, superiori datorită caracteristicilor lor biologice. Moldovan și alți adepți ai eugeniei nu erau de acord cu acest punct de vedere. Într-o notă sumară, dar semnificativă care a apărut În subsolul unui articol profund antisemit semnat de Iordache Făcăoaru În Buletin Eugenic și Biopolitic, În 1943, conducerea editorială a revistei menționa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dispuși să exploreze potențialul pozitiv conținut de ambiguitatea acestor clivaje, așa cum eugeniștii au Încercat adesea. Deși este important să facem această distincție Între intențiile eugeniștilor și reinterpretarea lor de către decidenții din regimul din timpul războiului, nu putem Însă nega influența eugeniei asupra retoricii și programelor radicalilor de dreapta. Studiul de față nu Încearcă să identifice vinovații acestor procese, deoarece pare că am avea prea puțin de câștigat dacă am descoperi un individ pe care să Îl putem numi responsabil pentru biologizarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și instituționale inițiate de eugeniști au avut consecințe neașteptate și neintenționate după 1944, când regimul comunist a preluat cu forța aceste instituții, ale căror funcții au fost apoi extinse și, treptat, modificate. În rândurile care urmează voi discuta demersurile adepților eugeniei de reformare a sistemului de sănătate Între 1918 și 1948 și voi evidenția legătura lor strânsă cu programele de reformă sanitară ale PNȚ. Relațiile dintre regimul Antonescu și mișcarea eugenistă sunt mult mai puțin clare. Regimul din timpul războiului a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Regimul din timpul războiului a renunțat la programele preventive, concepute să asiste populația „eugenic integră”. În același timp Însă, politicile acestui regim față de evrei și minoritățile etnice În general sugerează existența unor legături cu pozițiile agresiv-restrictive ale unor adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru, Herseni și chiar Sabin Manuilă. Membrii mișcării eugeniste nu au criticat niciodată politicile rasiste ale regimului din timpul războiului, din motive evidente: fusese instaurată cenzura și este probabil ca eugeniștii să Îl fi susținut pe Antonescu din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
timpul războiului, din motive evidente: fusese instaurată cenzura și este probabil ca eugeniștii să Îl fi susținut pe Antonescu din loialitatea creată de situația războiului, dar și din teama de Înfrângere În fața Uniunii Sovietice. Cu toate acestea, unii adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru și Herseni, au fost susținători convinși ai regimului din timpul războiului și În special ai orientării sale fasciste. Chiar Înainte de Încheierea conflictului militar Însă, unii autori eugeniști, printre care Moldovan, au criticat guvernul din timpul războiului pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
creat În cadrul Astrei. Această formulă de finanțare nu era Însă stabilă, pentru că situația financiară a organizației era ea Însăși nesigură la mijlocul anilor ’20. Cea mai importantă contribuție a Astrei la promovarea obiectivelor sanitare propuse de Moldovan și alți adepți ai eugeniei a constat În publicarea unei serii de broșuri ieftine și articole În Calendarul, unde erau descrise Într-o manieră simplificată cauzele diferitelor boli, printre care tuberculoza, și cele mai eficiente metode de prevenire a apariției și răspândirii lor. În același
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
special pentru că scopurile ei erau considerate irealizabile. Inițial, succesor al lui Moldovan a fost numit Gheorghe Banu, care a Încercat să prezinte o versiune mai fezabilă a reformelor instituite de predecesorul său. Banu era el Însuși un promotor convins al eugeniei, dar găsea Legea Moldovan problematică: Din păcate, legea din 1930 a demonstrat un nivel ridicat de eclectism În achiziția conceptelor teoretice din câteva țări europene și Statele Unite, fără a lua În considerație evoluția Înceată a culturii și igienei populației noastre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la propunerea sa inițială de introducere a certificatelor prenupțiale și la discutarea legalizării avortului, „din punctul de vedere al igienei raselor”42. Problema consilierii prenupțiale a rămas pe agenda publică până În anii ’30, mai ales datorită eforturilor unor adepți ai eugeniei, ce au publicat numeroase articole În care susțineau „nevoia imperativă” de a adopta o legislație care să limiteze capacitatea indivizilor de a decide asupra propriilor parteneri maritali 43. Deși În trecut căsătoria fusese doar minimal supusă controlului public, eugeniștii considerau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
puțin argumentul lor. Eugeniștii erau convinși că statul trebuia să acționeze ca agent de pază pentru generațiile viitoare și, În consecință, să controleze comportamentul individual În aceste probleme. Argumentele eugeniste forțau discutarea căsătoriei În sfera biologicului și propuneau, fără ezitare, eugenia ca răspuns normativ la astfel de probleme: „Trebue pornit dela principiul că libertatea desăvârșită a procreației nu se mai poate admite astăzi”44. Unul dintre aspectele alegerilor conjugale pe care eugeniștii Încercau să Îl reglementeze chiar mai strict era cel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
femeilor victime ale lipsei asistenței medicale, și nu doar față de națiune ca Întreg. Doctorul „Ygrec” nu era singurul participant la disputa aprinsă privind interzicerea avortului care era preocupat de respectarea drepturilor femeilor. Chiar unii dintre adepții cei mai convinși ai eugeniei Îi Împărtășeau opiniile. Sabin Manuilă, de exemplu, a publicat În 1936 un articol de fond În care sublinia necesitatea de a negocia un modus vivendi Între dorința statului de a reversa tendința de scădere a ratei natalității și responsabiltățile aceluiași
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dacă era interzisă de lege sau nu, pentru că era pur și simplu dificil să fie eficient controlată. În opinia lui Manuilă, legalizarea și reglementarea avortului ar fi oferit autorităților și În special medicilor specialiști În probleme de sănătate publică și eugenie ocazia de a Înțelege motivațiile Întreruperii sarcinii și de a Încerca să informeze femeile despre efectele negative ale avortului asupra sănătății lor și a celei a comunității În general. O astfel de abordare a reglementării avortului avea șansa, În opinia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Într-o manieră responsabilă față de sănătatea pacientelor și, mai important, față de viitorul națiunii. Manuilă ignora complet problema unor eventuale abuzuri ale autorității Încredințate medicilor În reglementarea avortului, comise de unii practicieni cu scopul obținerii unor avantaje materiale. Alți adepți ai eugeniei au atacat fără echivoc avortul, pe care Îl considerau o forță periculoasă, distructivă pentru societate, pentru că Încuraja lipsa de responsabilitate față de prioritățile de sănătate comune și dădea prioritate interesului egoist al individului față de cele ale națiunii 55. Ioan Manliu era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]