947 matches
-
acțiunea disgenică a feministelor, abandonul căminului de către femei și comportamentul periculos al femeilor În căsătoriile interetnice. Unele susținătoare ale mișcării nu și-au retras sprijinul după această schimbare de ton, pentru că au considerat În continuare că implicarea lor În mișcarea eugenistă asigura o tratare a problemelor femeilor mai adecvată și mai eficientă decât cea pe care ar fi reușit-o orice mișcare feministă, În contextul românesc. Un alt factor important pentru Înțelegerea loialității simpatizantelor era și lipsa opțiunilor viabile pentru femeile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bărbații În cele mai multe domenii, cu excepția, Într-o oarecare măsură, a sectoarelor În dezvoltare la acel moment ale asistenței sociale și sănătății. Deținând un monopol virtual În aceste domenii, Școala de Asistență Socială combina instruirea profesională strictă cu inculcarea unor noțiuni eugeniste de ierarhie socială și condiție biologică 53. Un alt aspect al relațiilor de gen care a preocupat constant imaginația eugenistă a noii ierarhii sociale era cel al alegerilor conjugale. Numeroși autori au descris mariajele interetnice ca amenințări cu două tăișuri
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sănătății. Deținând un monopol virtual În aceste domenii, Școala de Asistență Socială combina instruirea profesională strictă cu inculcarea unor noțiuni eugeniste de ierarhie socială și condiție biologică 53. Un alt aspect al relațiilor de gen care a preocupat constant imaginația eugenistă a noii ierarhii sociale era cel al alegerilor conjugale. Numeroși autori au descris mariajele interetnice ca amenințări cu două tăișuri la adresa țesăturii relațiilor sociale sănătoase. Mai Întâi, astfel de căsătorii Însemnau o descreștere a bazei capitalului uman eugenic, pentru că, având
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să dea naștere unor copii cu o moștenire genetică mixtă și deci, inerent, inferioară biologic 54. În al doilea rând, acești copii aveau toate șansele să Își dezvolte o identitate etnică diferită de cea română. În sprijinul acestei ipoteze, autori eugeniști precum Petre Râmneanțu argumentau că femeile care se căsătoreau cu bărbați neromâni erau pierdute pentru scopurile națiunii și deveneau, de fapt, trădătoare 55. Slăbiciunea valorilor morale și a conștiinței naționale, deja exprimate În alegerea conjugală făcută, Însemnau că o femeie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
deja exprimate În alegerea conjugală făcută, Însemnau că o femeie care luase o astfel de decizie Își va crește copiii În tradițiile și limba soțului ei. Într-un anumit sens, acesta părea cursul natural al unei astfel de familii, pentru că eugeniștii presupuneau deja că femeile trebuiau să Își urmeze bărbații. Dacă aceste femei aveau imaginea unor indivizi slabi din punct de vedere moral și, de aceea, nedemni de Încrederea care li s-ar fi putut acorda, de a crește copii sănătoși
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Încredere și incapabile de a-și asuma responsabilități sociale, ori ispite puternice și periculoase. Imaginea pozitivă a femeilor ca mame cu un rol important În societate s-a modificat treptat datorită acestor reprezentări alternative, nutrite de suspiciune și teamă. Eugeniști au devenit, treptat, mai preocupați de modalitățile de a controla rolurile sociale ale femeilor decât de a valida contribuția lor pozitivă la păstrarea sănătății națiunii 57. În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenicătc " În căutarea „celuilalt” \: devianță socială și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ceea ce putea fi inclus În granițele societății normale a fost Întotdeauna acompaniată de imaginea În oglindă a celor ce trebuiau excluși, printr-un mecanism În care excluderea Însăși devenea o condiție a continuării stării de normalitate 58. În cazul mișcării eugeniste, aceasta a devenit o strategie importantă În justificarea excluderii diferitelor grupuri din corpul a ceea ce, În mod ideal, trebuia să devină națiunea viguroasă și o modalitate importantă de a crea coeziune Între diferitele straturi sociale, În interiorul națiunii. Sunt interesante În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
diferitelor grupuri din corpul a ceea ce, În mod ideal, trebuia să devină națiunea viguroasă și o modalitate importantă de a crea coeziune Între diferitele straturi sociale, În interiorul națiunii. Sunt interesante În acest context criteriile de selecție și rigiditatea marginilor sociale. Eugeniștii etichetau unele categorii de indivizi ca fiind periculoase pentru sănătatea națiunii, dar nu susțineau că aceste grupuri disgenice trebuiau irevocabil excluse și obliterate. Dimpotrivă, În multe cazuri, pentru că analizele eugeniste erau În continuare interesate de modalitățile de a controla comportamentul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În acest context criteriile de selecție și rigiditatea marginilor sociale. Eugeniștii etichetau unele categorii de indivizi ca fiind periculoase pentru sănătatea națiunii, dar nu susțineau că aceste grupuri disgenice trebuiau irevocabil excluse și obliterate. Dimpotrivă, În multe cazuri, pentru că analizele eugeniste erau În continuare interesate de modalitățile de a controla comportamentul acestor indivizi, eugeniștii erau În favoarea unor politici și programe finanțate de stat sau private care ar fi contribuit la medierea relației dintre grupurile marginale social și restul societății. Un exemplu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
categorii de indivizi ca fiind periculoase pentru sănătatea națiunii, dar nu susțineau că aceste grupuri disgenice trebuiau irevocabil excluse și obliterate. Dimpotrivă, În multe cazuri, pentru că analizele eugeniste erau În continuare interesate de modalitățile de a controla comportamentul acestor indivizi, eugeniștii erau În favoarea unor politici și programe finanțate de stat sau private care ar fi contribuit la medierea relației dintre grupurile marginale social și restul societății. Un exemplu În acest sens este pledoaria unui autor eugenist În favoarea protejării și salvării prostituatelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a controla comportamentul acestor indivizi, eugeniștii erau În favoarea unor politici și programe finanțate de stat sau private care ar fi contribuit la medierea relației dintre grupurile marginale social și restul societății. Un exemplu În acest sens este pledoaria unui autor eugenist În favoarea protejării și salvării prostituatelor de sub controlul celor care le exploatau, pentru a avea grijă de sănătatea lor59. O astfel de atitudine pare incongruentă cu percepția eugenică generală despre categoriile de chetuieli eficiente pentru menținerea sănătății populației, care În mare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În mare parte ignorau indivizi disgenici, precum prostituatele ca potențiali recipienți ai programelor publice. În cele din urmă, cum putea fi justificată o investiție de efort și fonduri Într-o populație care era etichetată drept disgenică? Se pare Însă că eugeniștii nu erau atât de fermi În intenția de a păstra granițele sociale atât de rigide, cât ar putea părea la o primă lectură. Problematica În dispută era cea a diferenței dintre calitățile dobândite și cele ereditare. Atâta vreme cât eugeniștii nu găsiseră
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Însă că eugeniștii nu erau atât de fermi În intenția de a păstra granițele sociale atât de rigide, cât ar putea părea la o primă lectură. Problematica În dispută era cea a diferenței dintre calitățile dobândite și cele ereditare. Atâta vreme cât eugeniștii nu găsiseră metoda de a distinge infailibil Între cele două categorii de atribute ale indivizilor, ei rămâneau conștienți de riscul de a diagnostica și, probabil, de a exclude permanent din corpul sănătos al națiunii indivizi care manifestau doar aparent simptomele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
indivizi ca parte a organismului normal, ceea ce ar fi condus, În ultimă instanță, la creșterea capitalului uman. Eugenia și locuitorii de altă etnie ai Românieitc "Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României" Grupul cel mai numeros care, În analizele eugeniste, a devenit obiectul excluderii din corpul sănătos al națiunii era cel al locuitorilor de altă etnie ai României. Câțiva autori eugeniști s-au dedicat aproape În totalitate Încercării de a defini „românitatea” autentică, În termeni biologici și antropologici. Petre Râmneanțu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
altă etnie ai Românieitc "Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României" Grupul cel mai numeros care, În analizele eugeniste, a devenit obiectul excluderii din corpul sănătos al națiunii era cel al locuitorilor de altă etnie ai României. Câțiva autori eugeniști s-au dedicat aproape În totalitate Încercării de a defini „românitatea” autentică, În termeni biologici și antropologici. Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru sunt exemplele cele mai proeminente. Primul dintre ei a fost Întreaga viață preocupat să demonstreze că secuii (szekleri
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
intensitatea aglutinării sângelui este o caracteristică etnică, ereditară. Este adevărat că asemenea ipoteze Își găseau o anumită susținere În unele comunități științifice din străinătate, În timp ce cercetătorii Încă mai dezbăteau fundamentele științifice ale unor astfel de afirmații. Deși menționau aceste dispute, eugeniștii au ales cu ușurință să accepte teoriile care susțineau existența unei corelații puternice Între intensitatea aglutinării sângelui și apartenența etnică datorită stabilității de lungă durată a acestei caracteristici În procesul de evoluție și adaptare. Intensitatea aglutinării sângelui părea să reprezinte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și apreciate ca lucrări științifice de cel mai Înalt nivel. O astfel de receptare reflectă orientarea la nivelul Întregii comunități științifice către un accent pe determinismul ereditar și o preocupare pentru puritatea etnică. Lucrările lui Râmneanțu despre secui ilustrează Încercarea eugeniștilor români de a reintegra grupurile aparent indezirabile În corpul sănătos al națiunii. Existau Însă analize eugeniste ce puneau accentul pe imperativul contrar, al excluderii românilor „neautentici”, o categorie În care erau, de obicei, incluși evreii și romii. Autorul eugenist care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la nivelul Întregii comunități științifice către un accent pe determinismul ereditar și o preocupare pentru puritatea etnică. Lucrările lui Râmneanțu despre secui ilustrează Încercarea eugeniștilor români de a reintegra grupurile aparent indezirabile În corpul sănătos al națiunii. Existau Însă analize eugeniste ce puneau accentul pe imperativul contrar, al excluderii românilor „neautentici”, o categorie În care erau, de obicei, incluși evreii și romii. Autorul eugenist care a exprimat punctul de vedere cel mai explicit În problema evreilor a fost Făcăoaru. Într-un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încercarea eugeniștilor români de a reintegra grupurile aparent indezirabile În corpul sănătos al națiunii. Existau Însă analize eugeniste ce puneau accentul pe imperativul contrar, al excluderii românilor „neautentici”, o categorie În care erau, de obicei, incluși evreii și romii. Autorul eugenist care a exprimat punctul de vedere cel mai explicit În problema evreilor a fost Făcăoaru. Într-un articol publicat În 1938, el descrie evreii drept „o altă populație extraeuropeană”, „Minorități balast, ș...ț primejdie mortală pentru neam”62. Pe baza
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și de higiena socială și culturală a tuturor țărilor europene... Statul moden nu mai poate trăi fără o scrupuloasă rânduială În toate direcțiile de activitate 67. Atitudinea exprimată În citatul de mai sus relevă o transformare importantă a ideilor mișcării eugeniste, care a avut loc la sfârșitul anilor ’30 și Începutul anilor ’40. Eugenia a Încetat să mai fie o teorie a unei dinamici a schimbării, care Încuraja asumarea unor responsabilități sporite de către elitele de profesioniști și o creștere a instituțiilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei dinamici a schimbării, care Încuraja asumarea unor responsabilități sporite de către elitele de profesioniști și o creștere a instituțiilor statului, ca rezultat al activității grupului de tehnocrați de elită. În locul preocupării anterioare pentru creșterea potențialului biologic pozitiv al societății românești, eugeniștii s-au deplasat către o retorică a pericolului iminent, care punea accentul pe nevoia de a apăra sănătatea comunității, prin purificarea corpului național de grupurile „nedorite”. Începutul războiului a oferit, Într-o anumită măsură, contextul producerii acestei translații către o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o anumită măsură, contextul producerii acestei translații către o eugenie restrictivă. Chiar dacă factorul exogen al războiului explică, Într-o anumită măsură, de ce a fost adoptată o retorică a crizei, acțiunea acestui factor nu diminuează rasismul fundamental al teoriei și mișcării eugeniste. Infractorii ca „plăgi sociale”tc "Infractorii ca „plăgi sociale”" Existau și alte grupuri sociale marginale pe care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o anumită măsură, de ce a fost adoptată o retorică a crizei, acțiunea acestui factor nu diminuează rasismul fundamental al teoriei și mișcării eugeniste. Infractorii ca „plăgi sociale”tc "Infractorii ca „plăgi sociale”" Existau și alte grupuri sociale marginale pe care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili. Tema infracționalității ca patologie ereditară, și nu ca acțiune individuală era o problemă recurentă În abordarea eugenistă a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al teoriei și mișcării eugeniste. Infractorii ca „plăgi sociale”tc "Infractorii ca „plăgi sociale”" Existau și alte grupuri sociale marginale pe care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili. Tema infracționalității ca patologie ereditară, și nu ca acțiune individuală era o problemă recurentă În abordarea eugenistă a programelor sociale 68. Dacă moștenirea genetică era cea care dicta comportamentul infracțional Însemna că infractorii nu pot fi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili. Tema infracționalității ca patologie ereditară, și nu ca acțiune individuală era o problemă recurentă În abordarea eugenistă a programelor sociale 68. Dacă moștenirea genetică era cea care dicta comportamentul infracțional Însemna că infractorii nu pot fi reabilitați; era nevoie, În schimb, ca aceștia să fie izolați și Împiedicați să Își manifeste natura patologică În societate sau să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]