853 matches
-
gramatică, de ortografie și de punctuație. Conversația face parte din categoria metodelor interogative (conversative sau dialogate) și îsi asumă o multitudine de funcții; funcția euristică, de descoperire de noi adevăruri (de asimilare de noi cunoștințe) și formativă (conversația de tip euristic); - funcția de clarificare, de sintetizare și de aprofundare a cunoștințelor; - funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor învățării. Este cunoscut faptul că metoda conversației are două forme: euristică și catehetică. Conversația euristică se adresează în
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
conversația de tip euristic); - funcția de clarificare, de sintetizare și de aprofundare a cunoștințelor; - funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor învățării. Este cunoscut faptul că metoda conversației are două forme: euristică și catehetică. Conversația euristică se adresează în primul rând judecării elevilor și se folosește ca metodă dominantă în lecțiile de predare-învățare. Forma catehetică, adresându-se mai ales memoriei elevilor este folosită ca metodă dominantă în lecțiile de verificare a cunoștințelor și de fixare a
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
sută de direcții, rezultatele se văd puține când le privești răzlețe. Suma tuturor e Însă mare, și cine o caută cu bunăvoință și cu pricepere, o vede.” GEORGE COȘBUC ARGUMENT Crearea unor condiții favorabile stimulării și dezvoltării, prin diferite strategii euristice, a creativității și imaginației creatoare a elevilor, sunt obiective majore ale școlii contemporane. Conținutul informațional al Învățământului sporește necontenit, solicitând prin cantitate, dar mai ales prin calitatea informației, operații mintale din ce În ce mai complexe și mai subtile, problema sporirii eficienței lecțiilor, implicit
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
obiecte, lucruri indepărtate, apropiate) etc. 6) Exerciții de fluență a asociațiilor prin transformare a unei expresii obiectual concrete În expresie stilistică. Exemplu: Plita sobei s-a Încins puternic. Expresia "s-a incins puternic" se transforma de elevi (conduși prin dialog euristic sau independent) În metaforele: - S-a Încins o luptă pe viață și pe moarte; - S-a Încins cu sabia dreptății;S-a Încins la față ca bujorul etc. 7) Exerciții de clasare a categoriilor gramaticale, istorice, etc., a obiectelor, lucrurilor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
pe baza de programare, recuperare, exercițiu, iar alții prin metodele descoperirii, creației. Clasificarea metodelor după posibilitățile de angajare a fiecăreia dintre ele În activizarea elevilor: A. Metode clasice cu valențe participative: 1. expunerea cu formele ei (povestire, descriere, explicație); conversația euristică; 2. studiul independent, munca cu manualul; 3. observația științifică și experimentul; 4. demonstrația științifică; 5. exercițiul problematizat; B. Metode activ-participative propiu-zise: 1. problematizarea; 2. descoperirea; 3. modelarea; 4. studiul de caz; 5. simularea, jocul didactic, jocul de rol; 6. metode
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
ocupă un loc prioritar comparativ cu alte metode. Chiar atunci când se utilizează și alte modalități, conversația este permanent asociată. Ea are multiple virtuți formative, care vizează aspecte indispensabile elaborării unei compoziții. Cea mai importantă și mai des Întrebuințată este conversația euristică, prin care Învățătorul instruiește efectuând cu elevii săi o anumită activitate comună de gândire și căutare, de cercetare și aflare a adevărului. Utilizarea conversației ca exercițiu euristic este condiționată de caracterul Întrebărilor la care se face apel. Didactica actuală preconizează
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
indispensabile elaborării unei compoziții. Cea mai importantă și mai des Întrebuințată este conversația euristică, prin care Învățătorul instruiește efectuând cu elevii săi o anumită activitate comună de gândire și căutare, de cercetare și aflare a adevărului. Utilizarea conversației ca exercițiu euristic este condiționată de caracterul Întrebărilor la care se face apel. Didactica actuală preconizează o mai frecventă utilizare a Întrebărilor convergente (care Îndeamnă la analiză, comparații, sinteze, asociații de idei) și Îndeosebi a Întrebărilor divergente (care exersează gândirea pe traiectorii inedite
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
se desfășoară procesul de predare-invatare. Cercetările psihopedagogice au ajuns la stabilirea unor tipuri de strategii: a. după demersul raționamentului logic: strategii inductive, deductive, transductive, analoge, mixte; b. după modul de dirijare a Învățării; strategii reproductive (de prelucrare a informației), strategii euristice (modelare, problematizare), strategii algoritmice, nealgoritmice etc. Aplicând strategia didactică cea mai eficientă, Învățătorul Își asigură succesul fiecărei lecții de compunere. Inventivitatea Învățătorului este măsura pregătirii psihologice a copiilor pentru o Învățare creativă, pentru o reală dezvoltare a spontaneității și creativității
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
o să rețina părțile unei compuneri: introducere, cuprins, Încheiere; o să distingă părțile unei compuneri; o să știe ce arată fiecare parte a compunerii; o să ordoneze un text după cele trei părți: introducere, cuprins, Încheiere Strategia didactică: exersativ - aplicativă Metode și procedee: dialogul euristic, explicația, lectura independentă, munca independentă; Mijloace didactice: manualul de clasa a IlI-a, fișe de lucru, planșa cu schema părților unei compuneri; Forme de organizare: colectiv și individual. Durata; 50 minute SCENARIU DIDACTIC Etapele Învățării Timp Conținut Strategia didactică Evaluare
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
părțile unei compuneri: cum se numesc, ce arată fiecare și importanța respectării lor când elaborăm o compunere. 4.Dirijarea Învățării 25 min. Lectura „Cocoșul și vulpea” din manual Lectura independentă -Ciitiți povestirea „Cocoșul și vulpea” din coloana a doua. Dialogul euristic Etapele Învățării Timp Conținut Strategia didactică Evaluare Se analizează mai detaliat povestea din manual stabilinduse, Împreună cu elevii, tema fixată de autor și ideile ce se desprind din fiecare parte: 1.Idei de introducere: a)Vulpea zărește un cocoș și-și
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
diferite de religiozitate, în accepțiunea dată de savantul german, fac parte din „masse”, cei care nu au „ureche muzicală” pentru lucrurile religioase, indiferent de poziția lor în ierarhia socială. Bunurile acestea, zise „de mântuire”, constituie un important exemplu al metodei euristice de explorare a continuității dintre religie și elementul magic asociat, fiind însă în mod continuu subiect de interpretare și reevaluare. Semnificația unor bunuri de acest tip nu este niciodată definitivă, ele fiind legate la rândul lor de transformările pe care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ca oameni, ca semeni ai noștri), să acordăm cel puțin unor pelerini, cel puțin uneori și parțial, oarecare credit. Chiar în numele cartezianismului (nu al lui Descartes, care i-ar fi înțeles mai lesne), avem datoria de a accepta, fie și euristic ori ipotetic, posibilitatea autenticității trăirilor unor oameni, a bunelor lor intenții - chiar practicate numai în și poate pentru văzul lumii, în cadrul și pe durata unui ritual. Integrarea alterității este, în acest sens, și pentru pelerin, și pentru cel care-l
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
numai că lui trebuie să îi asociem în mod obligatoriu un soft (o dimensiune informațională). Desigur că prin structura soft-ului și prin sarcinile didactice elaborate, deși, pleacă de pe pozițiile unei strategii algoritmice, folosirea calculatorului poate deveni, în funcție de exigențe, strategie euristică. Având în vedere necesitatea introducerii unui sistem de evaluare obiectiv a cunoștințelor teoretice am continuat demersul nostru științific cu îmbunătățirea programului de evaluare a cunoștințelor teoretice pe calculator TesterBalint . Programul de evaluare a cunoștințelor teoretice pe calculator TesterBalint a evoluat
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
de muncă obositoare, fără ca soluția să apară. Este o fază de așteptare 18 tensională, când are loc distanțarea de problemă, de tiparele anterioare, producându-se noi combinații de imagini și idei. Pe baza jocului liber al imaginației și al intuiției euristice are loc înțelegerea problemei, pregătindu-se cea de-a treia fază. 3) Iluminarea sau apariția bruscă a ideii, a soluției, prin comutarea ideilor și prescurtarea raționamentelor. Orientarea către o altă activitate, plimbările și hobby-urile facilitează inspirația. 4) Verificarea este
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
din perioada în care era un manual cuminte și oarecum plictisitor, cum sunt toate, oricâtă originalitate se străduise autoarea să-i confere, prin exemple și experiențe personale. Într-o zi, i-a venit ideea, de care s-a bucurat copilăros euristic, în ciuda efortului ce urma, de a o restructura după metoda întrebare răspuns, dorind să ușureze demersul învățării. Și-a utilizat, de asemenea, experiența dobândită în comisiile de concurs pentru angajare, unde a fost cooptată tocmai pentru spiritul ei novativ, pentru
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
în creații proprii (literare, plastice, muzicaleă aspecte din viața și creația compozitorului George Enescu; să participe cu interes la activitatea propusă, dând dovadă de colaborare și cooperare în lucrul în grup. Strategia didactica : activ participativa ăă Metode și procedee : conversația euristica, dialogul dirijat, exercițiul, demonstrația, brainstorming-ul, transferul specific; ba Mijloace didactice : casetofon, casetă audio, orgă, portretul lui George Enescu, culegere de cântece; că Modalități de organizare a activității : frontală, individuală, în grup; Desfășurarea activității Secvențele activității Strategie didactica unitate de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
unitară și expresiva în legătură cu subiectul propus; O5 - să folosească culori semnificative acestui subiect pentru a realiza armonia cromatică a lucrării; 72 O6 - să evalueze și autoevalueze lucrările pe baza criteriilor de evaluare propuse; Strategia didactica: euristica ♣ Metode și procedee: conversația euristica, explicația, dialogul dirijat, exercițiul-joc, exercițiul, demonstrația, descoperirea; ♣ Mijloace de învătământ: plânse demonstrative, materiale din natură, albume de artă; ♣ Materiale specifice de lucru: pensule, culori de apă, foi de hartie; ♣ Forme de organizare a activității: frontală, individuală Secvențele didactice Ob. op.
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
umane care urmează a fi însușită, prin învățare, și după modul de organizare a informației și a situației stimulatorii, Ana Turcicov - Bogdan, (citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2002) evidențiază următoarele tipuri de învățare: învățarea algoritmică, pe segmente operaționale; învățarea euristică, prin rezolvări de probleme; învățarea programată, reglată de feed-bak-ul fiecărui segment sau pas metodic; învățarea prin modelare și analogie; învățarea prin creație. Având în vedere principalele procese și căi psihice solicitate în învățare se disting următoarele tipuri ale acestora: * învățarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor; * evaluarea calității și eficienței procesului didactic. Problematica și practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul unei abordări pragmatice a educației, riguros științifice, dar și euristice deopotrivă, în școala anglo-saxonă, în trei etape mari: * până în anii 1960, când Skinner formula teoria învățării prin condiționare operantă, promovând principiile instruirii programate liniare; * perioada 1960-1980 în care R.M.Gagne demonstrează importanța diferențierii condițiilor învățării și corelează formele învățării ierarhizate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
serie de cercetări în psihologia socială s-au soldat cu rezultate importante: Abilitățile cognitive ale indivizilor în vederea procesării informației sunt limitate; percepțiile asupra mediului care îi înconjoară sunt influențate de convingeri prestabilite și probe obiective; indivizii pot recurge la scurtcircuite euristice sau cognitive în loc să urmeze regulile raționale de luare a deciziilor; și acestea, la rândul lor, pot genera diferențe substanțiale între percepțiile persoanei și lumea reală. Drept urmare, în literatura de specialitate se folosește sintagma raționalitate limitată, ca opusul tipului ideal de
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
vizează reforma societății prin educație; inițiatorul pedagogiei psihologice moderne, cultura umană ca scop principal al educației, valoarea universală a educației, respect pentru copil, atenția dată educației fizice, principiul intuiției și acela al interesului ca bază a educației intelectuale, valoarea metodei euristice ca tip normal de învățare și învățămînt combinat cu acțiunea (cultivarea laturii sentimentale a vieții psihice, o disciplină naturală și umană). După Rousseau, educația are un scop multiplu: să formeze un om sănătos și activ, dotat cu o cultură solidă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o cultură adevărată, proprie, adică asimilată, fără cercetări și încercări, fără gîndire proprie și fără sforțări proprii". Tot în scopul asigurării unui învățămînt activ, cerea un conținut realist al instruirii, disciplinele realiste înlesnind descoperirea adevărului de către elevi, stimulați de întrebările euristice ale educatorului. Intuiția asigură atît cunoașterea lumii, cît și dezvoltarea capacităților intelectuale. Apreciind rolul învățătorului în procesul de formare a omului, a susținut că numai sub îndrumarea activă și competentă a acestuia se poate dezvolta spiritul elevilor. În acest scop
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în subiecți activi, coparticipanți la propria formare. Activizarea reprezintă, de fapt, mobilizarea tuturor forțelor psihice de cunoaștere ale elevului, pentru a obține în procesul didactic performanțe maxime, însoțite constant de efecte instructiv-educative în toate componentele personalității. Folosirea strategiilor de tip euristic, similare cercetării științifice, dă bune rezultate în planul însușirii temeinice a cunoștințelor, al formării priceperilor, deprinderilor. Atunci cînd sînt puși în ipostaza unor cercetători, elevilor le face o deosebită plăcere să redescopere adevăruri ale științei, confirmînd sugestia lui Rousseau din
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
formare. În aceste condiții educația este mai mult un proces de autoeducație, proces stimulat de interese, înțelese de Narly ca "porniri interioare" către bunurile culturale, ca "instincte ale curiozității"."308 După părerea lui Narly, instruirea trebuie să urmeze o cale euristică, ghidîndu-se după patru principii, care devin și momente ale desfășurării procesului didactic: cercetarea, intuiția, integrarea și principiul social. Cunoștințele nu trebuie oferite de-a gata elevilor, al căror efort prin urmare nu trebuie redus numai la memorare. Școala activă, mergînd
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
faptul că lingviștii se mulțumesc în general cu rolul de auxiliar. Din fericire, lingviști ca Dominique Maingueneau, în special în ultima sa carte despre discursul literar, denunță acest statut al unei lingvistici-cutie cu unelte care nu joacă un "veritabil rol euristic" (2004: 30) care i se cuvine. În perspectiva dezvolatată aici am putea spune împreună cu el că: Recursul la lingvistică nu este numai recursul la o utilare elementară sau, ca în structuralism, la cîteva principii de organizare foarte generale; ea constituie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]