977 matches
-
aspectelor programului ce merită a fi evaluate); - obiectivitatea (acuratețea științifică a culegerii și interpretării datelor); - transparența (justificarea evaluării, accesul la date, verificabilitatea interpretăriloretc.); - compatibilizarea, după caz, cu filosofia organizației beneficiare a programului de formare și cu managementul ei ori cultura evaluativă personală a cursanților adulți ș.a.m.d. 4.4.1. Specificitatea evaluării programelor de formare în derulare a stagiilor de formaretc "4.4.1. Specificitatea evaluării programelor de formare în derulare a stagiilor de formare" Unele caracteristici ale evaluării - în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluări de același gen, riscând altminteri dereglări severe ale întregului demers, ca să nu mai vorbim de dezorientarea și nemulțumirea cursanților, judecători severi și îndrăzneți în asemenea situații de „fractură procedurală” (Ungureanu, 2001); • primordială pentru opțiunea evaluatorilor (strategie, formă, modalitate, instrumente evaluative etc.) rămâne natura conduitei terminale (de ieșire) care se dorește să se obțină la cursanți la finalul stagiului de formare, aceasta fiind de două mari tipuri distincte (Perry, 1997): - to fit the trainee („a adopta, a potrivi, a pregăti cursanții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele ale evaluării externe în ceea ce îi privește. Trebuie menționată, totodată, și funcția operațională de mare relevanță a autoevaluării care este tot mai frecvent folosită ca punct de plecare, reper de comparație și „termen” în binomul complet al unui demers evaluativ edificator ce implică atât planul intern (autoevaluarea), cât și pe cel extern (evaluarea făcută de alții). În practică, evaluatorii, fie ei formatori (pentru cursanții adulți), fie experți-evaluatori de proces curent, de programe sau experți-auditori de organizații, pornesc mereu ori de la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Burrow, Vella și Berardinelli, 1998). Al treilea pas este întocmirea programului educațional care să cuprindă material instructiv, activități și resurse selectate în funcție de cunoștințele, abilitățile și atitudinile identificate anterior, necesare a fi formate. Este momentul în care se concep și activitățile evaluative ca parte a procesului didactic, atât cele cu caracter formativ (mai ales pentru obținerea unui feedback pe parcursul derulării activității didactice), cât și cele din finalul seminarului, pentru a vedea în ce măsură obiectivele au fost atinse, iar rezultatele activității de învățare sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
management, formatorul de adulți fiind, practic, un manager de formare, specifică este tendința organizațiilor de educație a adulților de a suprareglementa și de a proceduraliza majoritatea activităților organizaționale. Astfel, dacă la o organizație nonguvernamentală cu scop ecologic poate lipsi componenta evaluativă, într-o organizație de educație a adulților, care evaluează zilnic rezultatele obținute de formator, această componentă nu poate să lipsească. Acest fapt nu înseamnă că o organizație de educație a adulților beneficiază de un management mai bun decât alte organizații
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de evaluare a cursului, este important să se decidă în ce scop se face evaluarea (de exemplu, cum ar putea ajuta la îmbunătățirea managementului cursului și a cursului ca întreg), de către cine (care este componența echipei), care este calendarul activităților evaluative, cui îi este necesară evaluarea și în ce măsură vor fi influențate rezultatele evaluării, cum se prezintă, raportează și se valorifică rezultatele evaluării, ce aspecte ale cursului sunt supuse acesteia, cu ce grad de profunzime sunt evaluate, ce costuri/resurse implică și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluarea și în ce măsură vor fi influențate rezultatele evaluării, cum se prezintă, raportează și se valorifică rezultatele evaluării, ce aspecte ale cursului sunt supuse acesteia, cu ce grad de profunzime sunt evaluate, ce costuri/resurse implică și cine finanțează, ce strategii evaluative vor fi aplicate, cu ce repetitivitate vor fi aplicate și cui, care sunt sursele de informație (profesorii, studenții, datele înregistrate), ce fel de date dorim să obținem (cantitative sau calitative), cine le interpretează, cum se asigură confidențialitatea lor și cine
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în învățare; pentru a sprijini îmbunătățirea calității prin oferirea de servicii mai diversificate și mai adaptate nevoilor cursanților (Calder, 1997, p. 117). O evaluare calitativă trebuie să îndeplinească următoarele standarde: - aplicabilitate: asigurarea posibilității de a utiliza informațiile obținute în urma demersului evaluativ, transparență, credibilitate și claritate; - fezabilitate: menținerea unei strânse corelații între evaluare și practică, planificarea atentă și strategică a evaluării, corelarea dintre teorie și practică, eficacitatea; - corectitudine: elaborarea, implementarea și interpretarea rezultatelor evaluării conform regulilor corectitudinii, eticii și transparenței; - acuratețe: analiză
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puncta că diferitele aspecte urmărite în evaluare (cu privire la evaluarea formatorului, a cadrului didactic, a suportului de curs, a rezultatelor învățării etc.), menționate de asemenea în subcapitolul amintit, se pretează a fi mai bine evaluate în anumite faze, iar conceperea acțiunilor evaluative trebuie să fie gândită diferențiat, în funcție de specificitatea aspectelor de surprins și de informațiile pe care trebuie să le ofere. Cele mai folosite strategii evaluative sunt următoarele (Calder, 1997, pp. 25-27): • Abordarea iluminativă (dezvoltată de Parlett și Hamilton în 1972), realizată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în subcapitolul amintit, se pretează a fi mai bine evaluate în anumite faze, iar conceperea acțiunilor evaluative trebuie să fie gândită diferențiat, în funcție de specificitatea aspectelor de surprins și de informațiile pe care trebuie să le ofere. Cele mai folosite strategii evaluative sunt următoarele (Calder, 1997, pp. 25-27): • Abordarea iluminativă (dezvoltată de Parlett și Hamilton în 1972), realizată mai mult în scopuri formative, urmărește ca, prin interpretarea datelor calitative obținute din diferite surse, să dobândească o înțelegere a procesului de învățare realizat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educaționale. Evaluarea sete o componentă esențială a activității de învățământ, în general și a procesului didactic, în special. Este punctul final, dar și inițial sau median într-o succesiune de evenimente, centrate pe interrela ționarea dintre componenta conceptuală, acțională și evaluativă: stabilirea obiectivelor, proiectarea și realizarea programului instructiv-educativ, măsurarea rezultatelor obținute ca urmare a derulării programului. În plin proces de derulare a Reformei curriculare în învățământ, evaluarea devine o componentă esențială a actului didactic, prin activitatea de colectare, organizare și interpretare
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
didactic, prin activitatea de colectare, organizare și interpretare a datelor obținute. Scopul acestei activități este acela de a emite judecăți de valoare asupra rezultatelor măsurării și de a lua decizii educaționale, în urma concluziilor formulate după interpretarea rezultatelor. Astfel, desfășurarea actului evaluativ presupune parcurgerea a trei pași distincți, a căror succesiune asigură însăși calitatea evaluării: 1. Măsurarea operație de cuantificare a rezultatelor școlare prin procedee specifice și prin utilizarea unor instrumente de măsură; 2. Interpretarea și aprecierea rezultatelor emitere a unor judecăți
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
judecăți de valoare asupra activității evaluate; 3. Luarea unor decizii formularea judecăților de valoare pentru optimizarea activității didactice, în ceea ce privește perfecționarea conduitei didactice, dar și ameliorarea, exersarea sau dezvoltarea capacităților elevilor. Din perspectiva programului actual de reformă, este necesară redimensionarea actului evaluativ, în consens cu exigențe ca: * extinderea acțiunii evaluative de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului care a permis obținerea acestor rezultate; * evaluarea nu doar a achizițiilor informaționale, ci și a capacităților, atitudinilor, abilităților, comportamentelor elevilor; * aplicarea unor metode și
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
unor decizii formularea judecăților de valoare pentru optimizarea activității didactice, în ceea ce privește perfecționarea conduitei didactice, dar și ameliorarea, exersarea sau dezvoltarea capacităților elevilor. Din perspectiva programului actual de reformă, este necesară redimensionarea actului evaluativ, în consens cu exigențe ca: * extinderea acțiunii evaluative de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului care a permis obținerea acestor rezultate; * evaluarea nu doar a achizițiilor informaționale, ci și a capacităților, atitudinilor, abilităților, comportamentelor elevilor; * aplicarea unor metode și tehnici de evaluare diverse; * considerarea elevului ca pe
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
notarea - componenta care asigură măsurarea și validarea rezultatelor pregătirii elevilor, ca urmare a controlului și aprecierii, obiectivându-se prin coduri sau simboluri convenționale, denumite note (indicatori sintetici ai performanțelor demonstrate de elevi). Prin interdependența celor trei componente ale evaluării, actul evaluativ își exercită funcții importante, care se referă la sarcinile, obiectivele, rolul și destinațiile evaluării. Așa cum le precizează tratatele de pedagogie, funcțiile îndeplinite de evaluare sunt: a) Funcția educativă Aceasta este cea mai importantă funcție a evaluării, urmărind stimularea obținerii de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
evaluării au realizat frecvente comparații între evaluarea formativă și evaluarea sumativă, surprinzând aspectele esențiale ale acestor forme de evaluare: Noile orientări în direcția evaluării sunt centrate pe accentuarea caracterului formativ al evaluării, fapt realizabil și prin creșterea varietății de forme evaluative. Este imperios necesară corectarea imperfecțiunilor modurilor cantitative ce produc, în monotonie, note și medii, prin proceduri calitative variate, înserând progresiv modalități de evaluare formativă. Capătă astfel o importanță deosebită . Atât evaluarea formativă cât și evaluarea sumativă presupune avantaje, dar și
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
achizițiilor informaționale și evaluarea capacităților elevilor; * evaluarea formală și evaluarea informală; * evaluarea sumativă și evaluarea formativă; * evaluarea achizițiilor din domeniul cognitiv și evaluarea efectelor produse în plan atitudinal și psihomotor; * evaluarea realizată aleatorie și evaluarea centrată pe obiective. Perfecționarea actului evaluativ este o problemă de actualitate, în condițiile în care, în unitățile de învățământ evaluarea formativă este sufocată de evaluarea sumativă. Aceasta este practicată aproape în mod exclusiv prin repetate lucrări de control care generează stări tensionale și care măsoară, de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
la rarefierea capacităților și comportamentelor supuse evaluării. Evaluarea tradițională privilegiază promptitudinea memorizării și a reproducerilor, ignorând alte variabile necesare învățării. Se impune, așadar, o diversificare rezonabilă a metodelor de evaluare, întrucât „singura cale rămâne cea a creșterii varietății de forme evaluative ca și a formelor de învățământ și de organizare.” Diversificarea metodelor de evaluare abordate ar trebui să permită aprecierea unor capacități, atitudini și comportamente ca: * atitudinea față de învățare; * preferințele pentru anumite discipline de studiu; * interrelațiile din cadrul colectivului de elevi; * modul
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
procesului instructiv-educativ, în care evaluatul este omul o personalitate în formare. 1.4.2. Metode tradiționale de evaluare . Astfel, în evaluarea continuă, formativă, metodele tradiționale nu reprezintă ceva vechi, perimat, ci ele rămân metodele cele mei frecvent utilizate în actul evaluativ. Important este să se respecte echilibrul între probele scrise, orale și practice, implicit asigurându-se și calitatea acestora. Metodele tradiționale de evaluare, predominante în învățământul primar și nu numai, cuprind: 1. Verificarea prin probe orale; 2. Verificarea prin probe scrise
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
elaboreze stilul propriu de lucru, să se poată situa personal în raport cu exigențele de învățare. Toate aceste metode complementare de evaluare asigură o alternativă la formulele tradiționale a căror prezență este preponderentă, oferind alte opțiunii metodologice și instrumentale care îmbogățesc practica evaluativă. Valențele lor formative le recomandă susținut în acest sens. Este cazul, în special, al investigației, proiectului și portofoliului, care în afara faptului că reprezintă importante instrumente de evaluare, constituie în primul rând sarcini de lucru a căror rezolvare stimulează învățarea de
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
reprezentări elaborat de Occident. Oare lucrurile nu stau cumva „chiar așa” cum le interpretează viziunea respectivă? Modernizarea, pe calea parcursă de Occident În secolele XVIII-XX, nu este oare singura alternativă viabilă de dezvoltare a societății contemporane, situație În care modelul evaluativ al Occidentului, sistemul său de valori, ar reprezenta grila ideală de interpretare a evoluției istorice, În pofida „aroganței” pe care o presupune o asemenea perspectivă exclusivistă? Da, am fi tentați să spunem, din perspectiva moralei universaliste a liberalismului. Sau, dimpotrivă, imaginea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vine În contact” (idem). După 0. Klinneberg, atitudinile sunt predispoziții ale unei persoane de a reacționa Într-un anumit mod, independent de situații (apud Popescu Neveanu, 1978). Atitudinea este un invariant vectorial al conduitei individuale, exercitând o funcție direcțională și evaluativă. Din punct de vedere sociologic, conceptul de atitudine desemnează o „orientare personală sau de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive și conative, care exercită influențe de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului" (Vlăsceanu, 1993). Atunci când ating un grad
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stau la baza atitudinilor. Multitudinea definițiilor care au fost date conceptului de atitudine poate fi grupată În patru categorii: a) definiții care pun accentul pe componenta intelectuală. De exemplu, L. Anderson și A. Fishbein (1965) definesc atitudinea ca fiind dimensiunea evaluativă a unui concept. Mai nult, ei sugerează ca atitudinea față de un obiect este reprezentată de suma credințelor de o inumită intensitate În legătură cu acel obiect, precum și de aspectele evaluative ale acestor xedințe. Prin „evaluativ", se Înțelege o anumită dimensiune a preferabilității-lonpreferabilității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
exemplu, L. Anderson și A. Fishbein (1965) definesc atitudinea ca fiind dimensiunea evaluativă a unui concept. Mai nult, ei sugerează ca atitudinea față de un obiect este reprezentată de suma credințelor de o inumită intensitate În legătură cu acel obiect, precum și de aspectele evaluative ale acestor xedințe. Prin „evaluativ", se Înțelege o anumită dimensiune a preferabilității-lonpreferabilității (bun-rău, curat-murdar) cu privire la caracteristicile unui obiect (apud Jhaw și Wright, 1967); b) definiții care reduc atitudinea la componenta afectivă. De exemplu, English și inglish (1958) definesc atitudinea ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Fishbein (1965) definesc atitudinea ca fiind dimensiunea evaluativă a unui concept. Mai nult, ei sugerează ca atitudinea față de un obiect este reprezentată de suma credințelor de o inumită intensitate În legătură cu acel obiect, precum și de aspectele evaluative ale acestor xedințe. Prin „evaluativ", se Înțelege o anumită dimensiune a preferabilității-lonpreferabilității (bun-rău, curat-murdar) cu privire la caracteristicile unui obiect (apud Jhaw și Wright, 1967); b) definiții care reduc atitudinea la componenta afectivă. De exemplu, English și inglish (1958) definesc atitudinea ca o predispoziție de comportare coerentă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]