109,855 matches
-
Panorama“, feronerie „Roto“ și geam termopan, sticlă de import (inclusiv antiefracție). Nu lipsesc sisteme complete de gipscarton și accesorii; sisteme termoizolatoare pentru exterior și interior; hidroizolații cu membrană de cauciuc EPDM, cu garanție de 40 de ani (se asigură și execuția); gresie, faianță, adezivi, gleturi, vopsele, emailuri, diluanți, coloranți, ciment, var, vată minerală, polistiren expandat și extrudat, iar în perspectivă - uși metalice și uși de interior/exterior din lemn și parchet laminat. Magazinul va avea de săptămâna viitoare următorul program: de
Agenda2003-13-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280849_a_282178]
-
indiferent de vârstă sau de starea de sănătate. Intervalele mai lungi sau mai scurte de exersare sunt dictate de vigoarea și de timpul de care dispunem fiecare dintre noi. Pe măsură ce starea organismului se îmbunătățește, se va modifica și modul de execuție a mișcărilor, rezultatele obținute fiind din ce în ce mai evidente. O experiență particulară o au persoanele supraponderale, care nu reușesc să slăbească prin nici o metodă. În momentul în care încep să exerseze tehnicile acestui sistem, vor observa că elimină rapid o parte din
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
execută (corpul este Yang), mentalul contemplă gesturile descrise (mintea este Yin). Tot acest mecanism ține cont de legile fiziologice ale corpului, ceea ce face ca toate acțiunile din Taijiquan să aibă un rol reglator. Studiile efectuate au arătat că în momentul execuției Taijiquan-ului se reglează secrețiile interne și sistemul respirator, se îmbunătățește activitatea sistemului digestiv. De asemenea, datorită reglării sistemului nervos s-a demonstrat că se vindecă insomnia și alte afecțiuni. În Taijiquan se spune: „atunci când începi practica, evoluția bolii, în
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
șefului de cuib. Am gasit o similitudine teribilă.... Unul - comunist, celălalt - naționalist, dar amîndoi români adevărați. Comuniștii au învățat din conștiința legionara în pușcărie. Pe ilegaliștii comuniști i-a impresionat atitudinea legionarilor care cîntau cînd îi duceau la locul de execuție. ăSunt de invidiat, spuneau ilegaliștii. Noi n-am ajuns încă la un asemenea nivel de conștientizare să mergem cîntînd la glontă. Șunt două ideologii diferite, nu vreau să le bag în aceeași oală, dar s-au întîlnit. Din punct de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
mistica șefului face ravagii, ar trebui descrisă și delimitata până în cele mai mici detalii. Aș merge mai departe și aș spune că România nici macar n-ar avea nevoie de președinte. În condițiile noastre, jucând ambigue roluri de mediere, reprezentare și... execuție (vezi Articolul 88!), președintele poate foarte ușor să vireze spre dictatură, după cum, la fel de ușor, se poate retrage total din viața politică a țarii. Dac-am avea răbdarea să analizăm ce ne-a adus, din 1990 încoace, președinția, am descoperi un
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
Imediat după procesul Ceausestilor, compatrioți ai noștri din exil, care au văzut faimoasa casetă în întregime, cu tot cu scenă legării mîinilor celor doi, și-au declarat rușinea că sînt români, din cauza "tratamentului barbar" și a simulacrului de proces care a precedat execuția. Firește că e amărîtor să vezi că un asemenea proces, prezentat că o manifestare a voinței populare, a fost un pretext pentru împușcarea Ceausestilor. Dar mi se pare superficial să declari că ți-e rușine că ești român din cauza că
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
unui impresionant compendiu intitulat The Destruction of the European Jews, au existat cinci etape ale distrugerii evreilor în Europa: exproprierea, concentrarea, "operațiunile mobile de ucidere", deportarea și centrele de exterminare. Comunismul păstrează primele patru etape, înlocuind-o pe ultima cu execuția judiciară și foametea. Analogia rezista și în planul încercării unei recuperări de genealogie intelectuală, cum o numește autorul, a celor două forme ideologice, nazismul și comunismul. În cazul amîndurora, susține Besançon, este strict iluzorie și totodată de domeniul propagandei manipulatorii
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
Pentru el moartea e singura izbăvire. Apariția lui Menuhim nu e reală, ea nu e o minune, cum lesne ne putem înșela, ci e o ultimă nălucă a fericirii pe care o caută Singer. Așa cum cîrpaciul lui Malamud își trăiește execuția ca pe un fel de intrare triumfală în oraș, unde mulțimea îl întîmpină cu afecțiune și prețuire. Semnificativ, scena care încheie romanul este cea a adormirii lui Mendel, o cădere în somnul final unde îl așteaptă Ionas, Miriam și Debora
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
un numitor comun cu experiența erotică. Moartea în chip de violență nu e decît o metaforă criptată a Erosului. "Pasărea tăiată" alcătuiește secvența memorabilă a unui Eros trăit la nivel dramatic, tăvălit în sînge, agrementat cu spectacolul torturant al unei execuții savante. E o deflorare atît fizică precum și psihică, împinsă în hiperbolă. Nu întîmplător, autoarea își simte trupul ca un mediu al legăturii dintre capul și corpul zburătoarei sacrificate: M-au ascuns bătrînii, după obicei,/ Să nu uit de frica păsării
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
știe?! - el face parte dintr-un cortegiu funerar a cărui trecere pe străzile Parisului servește ca pretext declanșării Revoluției de trei zile, din iulie 1830. În ziua următoare, citește într-un jurnal al Puterii o relatare în detaliu a propriei execuții. Scena e pînă într-atît de verosimilă, că naratorul însuși are "un moment de îndoială". Aflat, atît de des, în zilele din urmă, în pragul morții sau al nebuniei, acum se vedea "omorît" în scris și public, deci "cu acte în
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
victime ale comunismului. Părintele său, luptător cu arma în Munții Țibleșului, a fost asasinat în 1950, în închisoarea din Sighet, faptă ascunsă de Securitate timp de 15 ani. Mama sa, la rîndu-i deținut politic, a fost supusă unui simulacru de execuție. Bunicii și alte rude au ajuns de asemenea în Gulag. În cei dintîi doi ani de viață, viitorul poet împreună cu sora sa au fost și ei întemnițați la Sighet. Casa ca și toate agoniselile materiale ale familiei fiind confiscate, Ion
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
până acum nu avusesem cunoștință - și doar eram pe atunci vajnic comandant de centurie cu fluier, ghilimeți galbeni și bască albă! Halucinant episodul în care, împlinindu-i-se reporterului dorința de a-l vedea pe Corneliu Zelea-Codreanu, în timpul procesului de dinaintea execuției, acesta, arestat, trece pe un coridor, între doi gardieni, zărind, la capătul culuarului un civil care nu avea ce căuta acolo, dar care ar fi putut fi chiar călăul. Povestitorul gradează pașii bărbatului înalt și impozant, tot mai încordat, trecând
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
Mircea Mihăieș Furturile, tâlhăriile, corupția, răpirile, violurile, prostituția, comerțul cu droguri, execuțiile de tip mafiot au devenit în România întâmplări banale. Dacă asasinul Râmaru a ținut afișul ani în șir, urmașii săi nu stârnesc decât curiozitatea de-o clipă a cititorului de ziare. Am fost tentat și eu să acord credit susținătorilor
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
este mult mai puțin sensibil la elementele de limbaj și la convențiile de construcție și infinit mai grav în preocuparea de a depune mărturie asupra faptului ca atare. Altfel spus, dimensiunea denotativă, descriptivă, imanentă a formelor sale depășește grija pentru execuție și necesitatea de a căuta soluții măcar imprevizibile dacă nu cu totul noi. Dar în această categorie de lucrări, indiferent dacă sursele sunt de multe ori evidente (Cezanne, în Muncitori, 1913, Ingres, în Nud și Odaliscă, 1928), pictura este descrisă
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
și, astfel, într-un hidronim). Fie și dacă, prefăcîndu-și unele victime selecte în eponimi, în toponime, Stalin aduce cu acesta (ca și, în genere, cu zeii, de-a care, uneori, se joacă), el nu-i decît un fariseu. Răspunzător de execuția inofensivului D'Enghien, Primului Consul, Bonaparte, nu-i va fi dat nicicum prin minte să-l facă nume de oraș; aceasta, nu doar pentru faptul că exista, de multă vreme, un burg zis astfel, în Hainaut. Deși lăstar al Revoluției
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
și determină pe protagonistul piesei să plece!). în împăratul și călușeii, un împărat ajunge împărat numai pentru a-și împlini un vis din copilărie: să ajungă să aibă banii necesari, pentru a se putea da și el în călușei. în Execuția nu va fi amânată, ultima formalitate pe care trebuie să o îndeplinească un condamnat la moarte este să-și facă nevoile, ceea ce duce la un moment de suspense tragicomic în rândurile asistenței, întrucât condamnatul reușește cu greu să respecte regulamentul
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
Acesta din urmă, director adjunct și, practic, politrucul instititiei, pus în coasta lui Călinescu să-i tempereze impulsurile de a ieși din front, izbutea să-l convingă asupra necesității unui colocviu despre "tipic", dar reuniunea s-a transformat într-o execuție sarcastica a referentului doctrinar, nu altul decît obedientul forurilor "de sus", G. Macovescu. Vor fi mai existînd careva dintre cei ce au asistat la nimicirea iluziilor poetice afișate de Cicerone Teodorescu, într-un moment cînd căzuse la patimă formelor fixe
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
de astă dată florentina) în care se narează viața falsă a călugărilor dominicani, urgisiți de mai marii ordinului. E adus în scenă Mateo Cipriani care îl ucide, la Livorno, justițiar, pe trădătorul patriei. După romanțioasa incursiune în viață eroului, urmează execuția să, în aclamațiile mulțimii care îi cer eliberarea. Și, firește, ca în orice narațiune romantică, ea vine prin grațiere. Dar, nenorocire, rană i se redeschide și, după ce își revede mama necunoscută și iubita, moare, totuși, înmormîntat fiind, odată cu mama și
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
și obstacole. Atroce, dacă stai să te gândești ce vrea să spună, din adânc, asta. Și cam ce e cu tine. Dar este suportabil, cum nedureroase sunt în vis căderile de la mari înălțimi, lunecarea pe scări de imposibilă verticalitate, actul execuției. În Testamentul său spaniol, Arthur Koestler povestește cum, în celula în care-și aștepta sfârșitul, și-a visat, pe când i se rupea cu bufnitura patul, împușcarea și că dacă nu cu vreo voluptate, atunci cu o dedublare lipsită de orice
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
mine, pe scena Odeonului, atît de obișnuită cu stilul Hausvater. Cred că aceasta montare este cea mai rotundă, cea mai împlinită a regizorului canadian. Teibele și demonul ei este un spectacol puternic și cuceritor. Fără plusări, ostentații, teribilisme. Cu o execuție actoriceasca riguroasă, minuțioasa, respectînd jaloanele regizorale. Spațiul realizat de Guido Tondino (Canada) și Axenti Marfă este nu doar multifuncțional - camera lui Teibele, sinagoga - dar marchează împreună cu muzica lui Vasile Spătărelu și cu luminile pătrunderea în fantastic și revenirea în real
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
că asta-i programul. În stupefacția lor, vor fi crezînd și unii așezați la masa prezidiului. Iar "bombă" cade brusc explodînd pe scenă deschisă, vastă, chiar în dreptul prezidiului, condamnat dinainte de la Centru, fără să se știe. Cele mai dramatice sînt execuțiile, destituirile făcute, cinic, pe loc, si cu grijă să nu transpară ceva... Eram numai ochi, în fundul sălii. Bogza se oprise masiv lîngă masă lungă drapata în roșu. Una, sau două secunde a zîmbit spre sala cu mîinile împreunate sub pîntec
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
suge lipitoarea, sângele din vena națională a românului". Iar I. T. Lazăr, și el un necunoscut în plan cultural, crede că "masoneria iudaică îl ucide pe Eminescu" și amenință cu venirea vremii când "tribunalele morale vor avea și plutoane de execuție". în felul acesta discuția iese din raza literaturii și intră sub incidența legilor care pedepsesc la noi (ca în întreaga lume civilizată) șovinismul. Ce s-ar mai putea adăuga? Mircea Cărtărescu, căruia îi place să fie (și în această împrejurare
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
an ansamblu, ultima grupare suferă de improvizație, agravată prin flagrante denivelări calitative: pagini dintre cele mai rafinate (Proprietatea și posesiunea) alături de produse de serie ale supunerii la normele realismului socialist (Nopțile din iunie), când nu e vorba, mai rău, de execuții la comanda, ămbâcsite de sloganuri ticăloase ale epocii (Vânătoare de lupi). Carențe de fond și de structură subminau ambițiile lui Petru Dumitriu de a egală forță și anvergură Cronicii de familie. Era dureros, desigur, să constate eșecul, anca din fașa
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
meserie pe care o știu în materie de revista culturală, am învățat-o de la trei oameni: de la G. Ivașcu, de la Mircea Grigorescu și de la Roger. Cînd i-am cunoscut eu, G. Ivașcu era cu concepția, Mircea Grigorescu și Roger cu execuția. N-am apucat vremurile (1939-1944) în care Mircea Grigorescu era redactorul șef al Timpului lui Grigore Gafencu. Roger este singurul dintre ei care a făcut exclusiv secretariat general de redacție. N-a fost șef niciodată, dar nici una din importanțele reviste
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
omite avertismentele, inutile de altfel, că nu trebuie crezut pe cuvânt: ăOrice ficțiune e salutara și, nu mai mult decât alții, nu mă pot lipsi de eaă (47). Evocă, tot atunci: alătura de șarlatan a oricărui om de talentă". Culmea! Execuția gânditorului are loc pe un rug an care, ăn locul lemnelor, figurează un braț de cărți, de cea mai bună calitate. Flăcările ce-l mistuie șanț flăcări livrești. Părând a-și ănsusi maximă lui Amiel, conform căreia "orice ficțiune se
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]