2,392 matches
-
lumea”. Pentru că respectul și prețuirea Cezarinei Adamescu pentru „opera închegată” și pentru „activitatea literară impecabilă” a Elenei Buică nu au margine, Domnia Sa îi închină un inedit Buchet înmiresmat, incluzând toate volumele publicate de-a lungul timpului, sugerând astfel obiectul prezentei exegeze: „Zâmbind vieții, am adunat Crâmpeie de viață, prefirate Prin sita vremii; cu Gând purtat de dor, n-am pierdut din vedere Întoarcerea spre obârșii, realități răsfrânte în Oglindiri. Am străbătut Luminișuri și nu m-am putut opri să Îmi plec
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
te vivifice atunci când nu mai poți suporta provocările vieții”. Este o chintesență a trăsăturilor de caracter ale unei Doamne a scrisului românesc de înaltă ținută morală și spirituală, care a iubit mai presus de orice Frumosul, Adevărul, Dreptatea și Binele. Exegeza Cezarinei Adamescu este un adevărat și nobil act de cultură ce va rămâne o moștenire demnă de Omul și Scriitorul care „și-a păstrat limba în care și-a scris toate cărțile, pe care o vorbește în casă, și-a
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
în final datarea și localizarea textului, de exemplu în formula “Woodhaven, New York, 29 dec. 2007 , ora 4 dimineața”. Un lucru curios întâlnit aici: poetul închină un text criticului M.N. Rusu (aflat și el în exil) și nu criticul scrie o exegeza despre poet, cum ar fi firesc. Același patriotism afirmat răspicat și o mare vigoare a tragismului în paralel cu diatriba pamfletara împotriva forțelor oculte care domină cu viclenie lumea și care și-au propus să imbecilizeze popoarele de bună credință
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
precum scoica poartă în sine perla. Cartea lui Ion Popescu-Brădiceni, familiarizată impecabil cu critica și teoria literară modernă,cu o bibliografie bogată, e o radiografie chiar a spiritului teoretic din perioada postrevoluționară:opțiunile autorului postulează o viziune deja consimțită de exegeza mai nouă,trăgându-și rădăcinile din Serge Doubrovsky: din naratologie și lingvistică, dar mai cu seamă din semiologia textului. Abundența de referințe bibliografice, exegeza lui Ion Popescu-Brădiceni poate fi înțeleasă, simbolic, și ca un symposion al științelor literaturii:poetica, hermeneutica
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
radiografie chiar a spiritului teoretic din perioada postrevoluționară:opțiunile autorului postulează o viziune deja consimțită de exegeza mai nouă,trăgându-și rădăcinile din Serge Doubrovsky: din naratologie și lingvistică, dar mai cu seamă din semiologia textului. Abundența de referințe bibliografice, exegeza lui Ion Popescu-Brădiceni poate fi înțeleasă, simbolic, și ca un symposion al științelor literaturii:poetica, hermeneutica, retorica, lingvistica, naratologia, gramatologia, fenomenologia, etc, sunt convocate în textul autorului, pentru a da seamă de identitatea literaturii. Acest eclectism superior, altfel controlat ireproșabil
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
aspecte logice. Nicolae N.Tomoniu este cercetător al istoriografiei locale,jurnalist,un mare promotor, remarcat de specialișii din domeniu, care ,prin lucrările sale ,promovează și reconsideră regionalismul creator.În acest sens concepând studii despre Nicodim de la Tismana,dar și despre exegeza acestui reprezentant al isihasmului de Renaștere românească, cum îl recomandă pe ultima copertă Artur Silvestri. Înainte de a intra în subiectul acestui interesan volum doresc să subliniez că volumul de față apare în Colecția “Primul cuvânt” în cadrul unui program ARP Asociația
PRIN ADEVĂR ÎNVINGEM O PĂRERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351437_a_352766]
-
paharelor de cristal la care va participa și Caragiale va fi fără precedent. Visul fericirii universale, grefat tocmai pe un patriotism de sorginte iacobin, va da revoluției, hrănită din circumstanțe, această „providență a cauzalității”, cum va remarca același Furet în exegeza sa despre succesiunea revoluțiilor franceze, în persoana lui Candiano Popescu, pe unul din generalii rebeli, a cărui fugă o va imita la o scară infinit derizorie (și poate că tocmai de aceea cu atât mai comică), pe cea a lui
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
3). Origen pune „urâțenia” Domnului din această profeție în legătură cu kenoza Sa, căci Logosul și-a asumat condiția umană în deplină umilitate, deșertându-Se de slava dumnezeirii Sale, ceea ce nu este în contradicție cu afirmarea frumuseții Lui divino-umane. Origen aduce în exegeză ideea necesității curăției morale a privitorului pentru ca acesta să poată contempla Frumusețea lui Hristos. „Hristos Domnul, frumos sufletește ca si trupește, apărea după trebuința și gradul de desăvârșire al fiecăruia. Așa stând lucrurile, celor josnici le apărea urât, pe când celor
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
înfățișare:Origen pune „urâțenia” Domnului din această profeție în legătură cu kenoza Sa, căci Logosul și-a asumat condiția umană în deplină umilitate, deșertându-Se de slava dumnezeirii Sale, ceea ce nu este în contradicție cu afirmarea frumuseții Lui divino-umane. Origen aduce în exegeză ideea necesității curăției morale a privitorului pentru ca acesta să poată contempla Frumusețea lui Hristos. „Hristos Domnul, frumos sufletește ca si trupește, apărea după trebuința și gradul de desăvârșire al fiecăruia. Așa stând lucrurile, celor josnici le apărea urât, pe când celor
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DORINA ȘIȘU - INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 118 din 28 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Dorina Șișu: „Incursiune în romanul greco-latin” sau „Exegeze asupra valențelor inițiale și inițiatice ale literaturii antice” De formație filologică, cadru didactic al „Universității Transilvania” din Brașov, am descoperit-o pe Dorina Șișu citindu-i scrierile poetice pe diferite site-uri literare. Citindu-i poeziile - adevărate tablouri inițiatice - am
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
a rânduit acolo Providența. Debutul în revistă (“Luceafărul”, București, 1971) mi-a fost vegheat de Alexandru Philippide, Ștefan Bănulescu și Cezar Baltag. Cel editorial (Cartea Românească, București, 1972) - de Marin Preda, Mircea Ciobanu și Mihai Gafița. Receptarea creației mele, în exegeza românească, îi datorează enorm Profesorului Virgil Nemoianu, geniului său hermeneutic. Iar dincolo de hotarele țării (în lumea hispanică, mai ales), poezia mea este cunoscută grație unor confrați de gust și de talent, ce s-au silit fie a o traduce (Rosa
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
statui în opera sa altor idoli noi. Karl Jaspers în lucrarea sa „Nietysche.Einfuhrung in des Verstandnis seines Philosophierens” (Berlin und Leipzing, 1936) preciza că trăsătura fundamentală a gândirii lui Nietzsche „autocontrazicerea”, a îndepărtat de multe ori din logica multitudinilor exegeze ideea că, în numele pasiunii pentru contradicții și antiteze,autorul „Nașterii tragediei” va căuta să-și imagineze, după „amurgul zeilor”, cum va arăta „răsăritul zeilor” noi. Stefan Zweig vedea în fostul profesor de filologie clasică de la Universitatea din Basel „un geniu
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
categorii abisale matematice, critică carteziană, între 2010-2011. În curs de tipărire, un nou roman, Moșia. Este membru al Uniunii scriitorilor din România, stagiar, din 2011, Filiala Sud - Est. Membru al Societății literare C. Negri, din 1998. A publicat poezie, proză, exegeze la revistele: Convorbiri literare, Axioma, Renașterea culturală, Jurnalul de Vrancea, Ecoul, Oglinda literară, Revista nouă, Revista „Dunărea de Jos”, Boema, Observatorul din Toronto, Curentul internațional din Detroit, Luceafărul lui Arthur Silvestri, Agero din Sttutgart etc. A publicat la cotidienele: Viața
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > ROLUL EMOȚIEI ÎN "CONSTRUCȚIA " POEZIEI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Rolul emoției în “construcția” poeziei Un rol important în exegeza poeziei, de-alungul timpului îl are emoția, reprezentând pe lângă multe elemente stilistice și alte figuri de stil, elemental hotărâtor. În condițiile “irealismului” contemporan acest element este adesea respins.Irealul devine apt pentru poezie numai atunci când servește ca mijloc pentru a exprima
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
lucru. Ar fi aceasta o trădare din partea unei persoane care își spune creștin. Or eu cred că, credința noastră creștin ortodoxă, bimilenară, oferă răspunsuri complete chiar și unor asemenea abordări complexe cum este cartea Apocalipsei. Nu voi intra într-o exegeză despre sus numitul text scris de sfîntul Ioan Teologul pentru că nici nu mă pricep de altfel, iar interpretările sunt foarte greu de făcut în mare parte datorită ermetismului textului. Evident anumite imagini relatate în cartea apocalipsei descriu mai multe ,,necazuriˮ
APOCALIPSA SI RAMIFICATIILE EI. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345654_a_346983]
-
acest ,,altar”. Altar = piramidă? 19. Tot în vremea aceea va fi un altar pentru Domnul în țara Egiptului, și la hotar va fi un stâlp de aducere aminte pentru Domnul. Stâlp = columnă? = obelisc?...probabil. Dar să lăsăm aceste speculații pe seama exegezei de profil. Să mergem mai departe cu prezentarea economică. În rândurile celor care studiază fenomenul globalizării se face auzit un nou termen care are rezonanțe economice dar și politice și anume: plutonomia. Ce este însă plutonomia? Este, s-ar putea
APOCALIPSA SI RAMIFICATIILE EI. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345654_a_346983]
-
apăra generația optzecistă care, prin abolirea comunismului în România, stătea suspendată, dispărându-i rădăcina ce-i alimenta așa-zisul lirism. Gheorghe Crăciun „le-a dat” optzeciștilor o rădăcină, Bacovia. După un timp, vine Lucia Olaru Nenati și, scoțând la lumină exegeza Svetlanei Paleologu Matta despre opera bacoviană, adaugă o tulpină nu doar pentru a justifica o generație sau alta, ci chiar occidentalitatea întregii literaturi române generată de ratarea istorică a destinului, după cum bine remarca și Mihai Cimpoi. Studiul introductiv propus de
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
aici prin diferite modalități accidentale, circulând, așadar, oarecum în samizdat până când a ajuns să fie invocată de importanți exegeți ai operei bacoviene ... Studiul introductiv propus de Lucia Olaru Nenati își depășește prin dimensiune și calitate propria condiție, devenind o adevărată exegeză la exegeză, demersul instituind trei profiluri: Bacovia, Svetlana Paleologu Matta și Lucia Olaru Nenati În altă ordine de idei, voi recunoaște un lucru despre care nu pot spune că ține de metodă: când iau hotărârea să citesc o carte nu
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
diferite modalități accidentale, circulând, așadar, oarecum în samizdat până când a ajuns să fie invocată de importanți exegeți ai operei bacoviene ... Studiul introductiv propus de Lucia Olaru Nenati își depășește prin dimensiune și calitate propria condiție, devenind o adevărată exegeză la exegeză, demersul instituind trei profiluri: Bacovia, Svetlana Paleologu Matta și Lucia Olaru Nenati În altă ordine de idei, voi recunoaște un lucru despre care nu pot spune că ține de metodă: când iau hotărârea să citesc o carte nu încep cu
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
m-ar influența, mi-ar anula posibilitatea de a intui singur unele semnificații. Acesta e motivul pentru care scriu acum despre „Cuvântul introductiv” al Luciei Olaru Nenati și nu înainte de a scrie despre interviul cu Svetlana Paleologu Matta sau textul exegezei acestei autoare. Cunosc chiar și ultimele puncte de vedere despre poezia lui Bacovia. Elena Pârlog vorbește despre cele trei dimensiuni ale poeziei bacoviene: 1. prima dimensiune - „intensitatea coloritului”; 2. a doua dimensiune - „acuitatea sunetului instrumentului muzical ce acompaniază senzația”; 3
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
a glontelui de plumb ce și-a atins apogeul odată cu Primul Război Mondial”. Lucia Olaru Nenati dă cititorului avizat ”lista” celor care au știut de lucrarea Svetlanei Paleologu Matta și au prezentat-o doar „pour le connaisseurs” : Constantin Călin („O exegeză străină despre Bacovia. Dr. Svetlana Matta. Existence poetique de Bacovia” în „România literară” nr. 38, anul IV, 1971, pag. 32), Mihai Petroveanu („George Bacovia”, Editura „Cartea Românească”, București, 1969), Edgar Papu („Ființa poetului” în „Luceafarul” din 27 noiembrie 1988), Vasile
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
această sintagmă fusese prefigurată în chiar titlul capitolului „Mourir sans cesse” din cartea exegetei elvețiene”. Revenind la „lista” de mai sus, autoarea studiului introductiv extrage de la fiecare măcar o referință prin care să pună în valoare ideea cunoașterii existenței acestei exegeze despre Bacovia: 1. „Multe din disocierile teoretice și observațiile stilistice (câteodată neașteptat de subtile) ale Svetlanei Matta le consider ca pe un bun câștigat pentru exegeza bacoviană” (Constantin Călin); 2. „ ... lucrarea ne-a părut remarcabilă prin adâncimea, unitatea și noutatea
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
fiecare măcar o referință prin care să pună în valoare ideea cunoașterii existenței acestei exegeze despre Bacovia: 1. „Multe din disocierile teoretice și observațiile stilistice (câteodată neașteptat de subtile) ale Svetlanei Matta le consider ca pe un bun câștigat pentru exegeza bacoviană” (Constantin Călin); 2. „ ... lucrarea ne-a părut remarcabilă prin adâncimea, unitatea și noutatea interpretării - mai ales la data respectivă - radicală prin ideea unui Bacovia poet al existenței tragice” ( Mihai Petroveanu ); 3. „Trebuie să mai adăugăm că Svetlana este și
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
al modernilor, Bacovia devenind o excepțională punte de trecere” ( Theodor Codreanu ) etc. Frapată de originalitatea ideilor și stilul cuceritor al Svetlanei Paleologu Matta, Lucia Olaru Nenati pune accent și pe viziunea „tinerei doctorese” : 1. „Bacovia nu se încadrează, ca în exegeza internă românească, doar între elementele naționale de comparare - fără însă ca acestea să lipsească - ci se raportează în chip firesc, organic și fără complexe, la zestrea poetică și chiar filozofică europeană, relevându-i consonanțele de acest fel și astfel având
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Miracol, 2001. Oameni de Nisip (roman-trilogie), Editura Amurg sentimental, 2006. Vol. 1 Jurământul văduvei Vol. 2 Târguiala Vol. 3 Lacrimi pe vatră Grădina care s-a suit la Cer (proză scurtă), Editura Florile Dalbe, 2007. Cuvinte de mătase (cronică literară, exegeze, portrete, omagii), Editura Semănătorul, 2009. Tovarăși de ultimă zi (roman), Editura Dacoromână, 2010. Miniona (teatru), Editura Arefeana, 2011. Vera (roman), Editura Dacoromână, 2011. Publicații în antologiile: În pas cu orologiul, Printre sfinte tăceri, Vioara din inima pădurii, Trepte de lumină
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]