3,624 matches
-
este obligatorie și se supune strict principiului suprem al optimismului pedagogic: - demersul trifazic cuprinde, în ordine, proiectarea curriculară (curriculum design), experimentarea noului curriculum (curriculum testing) și transpunerea în practică a curriculumului corectat după experimentare (curriculum implementation); - demersul tetrafazic include proiectarea, experimentarea, validarea/oficializarea (curriculum validation, curriculum improvement, established curriculum) și implementarea; - demersul pentafazic debutează cu cercetarea curriculară (curriculum reasearch) și continuă cu proiectarea noului curriculum (curriculum design), experimentarea (curriculum testing), validarea (established curriculum) și se încheie cu implementarea (curriculum implementation). În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în practică a curriculumului corectat după experimentare (curriculum implementation); - demersul tetrafazic include proiectarea, experimentarea, validarea/oficializarea (curriculum validation, curriculum improvement, established curriculum) și implementarea; - demersul pentafazic debutează cu cercetarea curriculară (curriculum reasearch) și continuă cu proiectarea noului curriculum (curriculum design), experimentarea (curriculum testing), validarea (established curriculum) și se încheie cu implementarea (curriculum implementation). În opinia noastră, având în vedere situația specifică a școlii românești, demersul pentafazic ar fi fost cel mai potrivit pentru realizarea unei reforme curriculare optime. Îl descriem în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
până la profesori, elevi și părinții lor). (***) (Noul curriculum românesc a fost „fabricat” în taină de o echipă de câțiva novici, dintre care doar doi-trei aveau o experiență pedagogică minimală la catedră.) Principiul evaluării. Evaluarea este elementul esențial al cercetării, proiectării, experimentării, validării oricărui curriculum, nefiind permisă implementarea lui dacă evaluarea nu a fost riguroasă, obiectivă, pozitivă și practicată la momentul oportun. (***) (Acest principiu a fost total ignorat și nimeni nu știe ce valoare a avut noul proiect curricular și ce virtuți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ele este aceea de a reduce reforma curriculară la dimensiunea tehnică și, în special, la „designul curricular”, urmată imediat de aplicarea proiectelor curriculare. Sunt omise etape esențiale și obligatorii ale dezvoltării curriculare, în sensul larg de reformă curriculară, precum: analiza-diagnostic, experimentarea curriculumului „în proiect”, evaluarea, corectarea, validarea, implementarea, recorectareaetc. Am specificat anterior că, în sens larg, optimizarea curriculară modernă indică un demers amplu și riguros, care poate fi modelat trifazic (proiectare-experimentare-validare), tetrafazic (proiectare-experimentare-corectare-validare) sau chiar pentafazic (proiectare-experimentare-optimizare-reexperimentare-validare). Teoreticienii acestor modele de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nou curriculum; b) obligativitatea evaluării continue în toate fazele demersului de optimizare curriculară: - evaluarea „curriculumului în proiect”; - evaluarea „curriculumului în experiment”; - evaluarea „curriculumului corectat”; - evaluarea „curriculumului reexperimentat”; - evaluarea „curriculumului în vederea validării”; - evaluarea „curriculumului aplicat” etc.; c) obligativitatea testării și/sau experimentării proiectului curricular înaintea aplicării (implementării) lui sau a generalizării; d) obligativitatea corectării curriculumului înaintea validării și chiar după aplicarea acestuia. Aceste obligații sunt derivate din principiile de deontologie pedagogică în general și de deontologie a cercetării și inovării educaționale în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să obțină cu ușurință cărți și reviste recente din toate colțurile lumii, din Europa, dar și din SUA, Japonia, Australia. Firește, nu era deloc ușor să ajungi profesor universitar; se cerea o bogată activitate științifică, originală, presupunând decenii de documentare, experimentare, investigații pe teren - conform cu specialitatea corespunzătoare. E adevărat, nu toți erau creatori remarcabili, dar toți aveau o vastă cultură profesională. „Pentru noi”, îmi spunea un fost student al acelor ani, „erau niște semizei”. În fapt, mulți erau cunoscuți și apreciați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În științele naturii, factorii exteriori sunt controlați în primul rând prin tehnicile experimentale. Acestea pot organiza situația empirică în așa fel încât influența diferiților factori exteriori să poată fi eliminată sau cel puțin discriminată de procesul cauzal urmărit. În sociologie, experimentarea este extrem de dificilă. Mai ales când este vorba de macrofenomene, ea devine practic imposibilă. Din acest motiv, sociologia s-a aflat în situația de a dezvolta tehnici nonexperimentale de control al influențelor factorilor exteriori. Analiza statistică a unui număr mare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi suficient de persistente. Procesul de căutare modifică sistemul. Dacă încercarea unei soluții sau a alteia nu ar modifica sensibil datele sistemului, atunci teza evoluției convergente spre optimalitate ar putea fi acceptată. Există însă motive suficiente pentru a crede că experimentarea diferitelor soluții este de natură să modifice condițiile de existență a sistemului, în așa fel încât însăși starea de optimalitate se modifică. De aici, o concluzie generală. Formularea legilor sociale nu poate face abstracție de conștiința actorilor. Cantitatea și calitatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proces de căutare de alternative. În condiții de cunoaștere scăzută, căutarea de alternative are relativ puține șanse de reușită. Și chiar dacă modul B de organizare ar putea fi imaginat, nu există argumente suficient de solide pentru a proba eficiența sa. Experimentarea lui ar fi un act riscant. Și, de aceea, atât timp cât forma existentă de organizare este satisfăcătoare, întreprinderea nu va avea motivații suficiente să exploreze alternativele și cu atât mai puțin să le experimenteze. Ea nu are cum să realizeze că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Organizarea de experimente cruciale este și mai limitată în sociologie. În cele mai multe cazuri, teoriile fizice sau chimice sunt testate prin organizarea unor experimente de laborator; rareori se face apel la fapte cruciale provenite din observarea fenomenelor naturale. În sociologie însă, experimentarea în condițiide laborator este fundamental limitată. Cele mai multe fenomene sociale, având un caracter macroscopic, nu pot fi reproduse în laborator. Nu poți modela, încondiții de laborator, procesul de industrializare a unei țări sau evoluția unui oraș. Aceeași dificultate apare și în ceea ce privește
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formelor de cercetare globală și elaborarea de tehnici de intervenție care să fie apoi aplicate în diferite sisteme particulare (în cazul discutat aici, în întreprinderi) de către specialiști conectați puternic la comunitatea științifică națională și internațională, având largi posibilități de informare, experimentare și dezvoltare. • Pericolul tehnocratismului. Cunoștințele de specialitate, dificil de verificat imediat și vizibil, pot constitui pentru deținătorul lor o sursă de autoritate, de putere. În raport cu membrii sistemelor sociale particulare, specialiștii pot apărea ca deținători ai unor adevăruri absolute, opinia acestora
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fără prejudecăți, soluțiile cele mai adecvate. Specialistul nu încearcă să orienteze sistemul într-o direcție sau alta, să pună diagnoze, să stabilească obiective de atins și mijloace de adoptat. El este un facilitator al comunicării interne, al autoanalizei și al experimentării, al deschiderii la experiența proprie, cât și la experiența celorlalți, la feedback și la autocorectare. Socioterapia nondirectivă a pus cu forță necesitatea unei definiri mai clare a „raționalității sociale”. De la început este necesar să operăm o distincție între două perspective
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
baza cunoștințelor despre gusturile și preferințele consumatorilor; feedbackul (consumul, solicitarea efectivă) este selectorul soluției. Să generalizăm aceste două exemple. În mecanismul cibernetic, selectarea soluțiilor nu se face pe baza cunoștințelor teoretice ipotetice asupra valorii lor, ci prin intermediul feedbackului, pe baza experimentării efectelor unei soluții sau alteia asupra rezolvării respectivei probleme. Conceptul de feedback este crucial în modelul cibernetic. Selecția soluției are, după cum se vede, un caracter mai mult spontan, automat. Ea nu este o decizie bazată pe analize cognitive anticipative. Nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cele productive și sfârșind cu cele artistice, „se perpetuează atât timp cât ele reprezintă un mijloc adecvat pentru realizarea scopurilor respective”. Aceasta nu se explică printr-un conservatorism de principiu, ci prin faptul că „popoarele primitive sunt neinteresate doar de inovativitate, în experimentarea de noi tehnici, nu în inovația ca atare” (Nadel, 1968, p. 403). Semnificativ, astfel, este că ele nu au nici o ezitare de a copia (sau împrumuta) metodele noi când le poate observa în funcțiune. De aici și interpretarea pe care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trei astfel de tipuri: - condiționarea camuflată, - prelucrarea informației, - învățarea cognitivă. Cele mai importante modele sunt prezentate în alte capitole, în special cele ale lui Bandura, Ellis, Beck și ale lui Meichenbaum. Sunt niște modele teoretice care se bazează fie pe experimentare, fie pe practici terapeutice diferențiate. Cea mai mare parte dintre ele integrează cele două nivele de analiză (cognitivă și comportamentală). Ele se sprijină pe ideea că, dacă mediul selectează conduitele (Skinner), omul selecționează mediul său, această bidirecționalitate a controalelor obținându
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să se mulțumească cu o simplă analiză descriptivă. Așa după cum lasă să se înțeleagă aceste câteva rânduri, acest al treilea val de terapii este încă departe de a constitui un ansamblu de cunoștințe validate empiric în numeroase domenii. Realizarea unor experimentări controlate în cazul depresiei, al tulburărilor anxioase cât și în prevenirea recidivei la pacienții deprimați a permis inițierea unei validări. Este nevoie însă de cercetări mult mai ample pentru a măsura importanța reală a acestui nou val. Credem, totuși, că
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
modelul psihodinamic consideră că raționamentul științelor hermeneutice (de exemplu, științele istorice) este mai potrivit pentru studiul fenomenelor psihice. Raționamentul experimental Raționamentul experimental constitue fundamentul metodei științifice. Este vorba despre o metodă de cunoaștere în cadrul căreia ideile a priori sunt supuse experimentării faptelor. Această metodă comportă patru etape. Cele patru etape ale raționamentului experimental: - Prima etapă se referă la constatarea și observarea, comunicabilă și cuantificabilă, a faptelor. - Pornind de la o analiză a acestora și/sau de la informații care există deja, cea de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înseamnă, totuși, că adoptă în mod sistematic și exclusiv toate caracteristicile acestora. In fața unui caz concret, raționamentul discursiv face posibilă și intervenția intuiției și interpretării la nivelul conceperii ipotezelor. Este însă necesar ca raționamentul respectiv să facă obiectul unei experimentări, unei verificări care să stabilească dacă faptele și relațiile postulate în ipoteza intuitivă și interpretativă se regăsesc efectiv în materialul clinic de care dispunem. Numeroși terapeuți estimează faptul că, la fel ca și în cazul abordării medicale, datele obținute în cadrul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sondaje să poată evalua reacțiile publicului. Există efecte practice care rezultă din luarea de decizii social-politice care au o semnificație majoră pentru participanți. Indivizii din lumea reală trebuie să trăiască cu consecințele alegerilor lor. Astfel, există puține situații oportune pentru experimentare „pe teren”. Mai mult, experimentele permise în afara laboratorului generează probleme inevitabile de etică profesională. Trebuie să reflectăm asupra gradului în care este legitim să invadezi viața unor anumiți indivizi, numai în scopul de a culege date. Cercetătorul trebuie să se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
-ului experimental, limitează în mod inevitabil utilitatea sa pentru științele sociale. Experimentele de laborator prezintă riscul de a fi irelevante. Experimentele din teren riscă să încalce legile eticii. În ciuda clarității testului, cercetătorii din științele sociale au tendința de a utiliza experimentarea mai ales atunci când nu există alte moduri practice de a examina impactul variabilei independente asupra celei dependente. În loc de a provoca tipare comportamentale în mod artificial, aceștia par a prefera să studieze astfel de tipare în stare naturală în lumea reală
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
contribuind la constituirea unui fond de informații care să suscite și fondeze dezbateri În comunitate În scopul identificării și ierarhizării problemelor reale ale comunității, precum și În sprijinul dezvoltării comunitare. Metodologia Catalyse susține o formă de cunoaștere de tipul cercetării-acțiune. În experimentările realizate În mai multe sate din România, s-au utilizat două tipuri de restituire a rezultatelor anchetei sociologice: restituirea individuală (printr-un ghid de interviu) și restituirea de grup (prin reuniuni publice cu actorii locali). În cadrul fiecărui tip de restituire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
et al., Dicționar al metodelor calitative În științele umane și sociale, Iași, Editura Polirom, 2002). Coordonarea dezbaterilor de către specialist, formarea unor specialiști În acest scop reprezintă două deziderate vitale, am considerat noi. Studiul implicațiilor imediate și pe termen lung ale experimentărilor de acest gen ar necesita el Însuși o bună fundamentare științifică și o metodologie corespunzătoare În condițiile În care, voit sau nu, fiecare experimentare este și un experiment cu consecințe greu de prevăzut chiar În momentul promovării experimentărilor. Din nou
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scop reprezintă două deziderate vitale, am considerat noi. Studiul implicațiilor imediate și pe termen lung ale experimentărilor de acest gen ar necesita el Însuși o bună fundamentare științifică și o metodologie corespunzătoare În condițiile În care, voit sau nu, fiecare experimentare este și un experiment cu consecințe greu de prevăzut chiar În momentul promovării experimentărilor. Din nou, prezența sociologului pare a fi una esențială. O serie de aspecte deontologice marchează și ele, În cazul unor experimentări precum cele amintite mai sus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lung ale experimentărilor de acest gen ar necesita el Însuși o bună fundamentare științifică și o metodologie corespunzătoare În condițiile În care, voit sau nu, fiecare experimentare este și un experiment cu consecințe greu de prevăzut chiar În momentul promovării experimentărilor. Din nou, prezența sociologului pare a fi una esențială. O serie de aspecte deontologice marchează și ele, În cazul unor experimentări precum cele amintite mai sus, deopotrivă destinul cercetătorului și pe cel al comunităților sau grupurilor studiate, cum ar fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care, voit sau nu, fiecare experimentare este și un experiment cu consecințe greu de prevăzut chiar În momentul promovării experimentărilor. Din nou, prezența sociologului pare a fi una esențială. O serie de aspecte deontologice marchează și ele, În cazul unor experimentări precum cele amintite mai sus, deopotrivă destinul cercetătorului și pe cel al comunităților sau grupurilor studiate, cum ar fi și adâncirea unor contradicții intracomunitare sau În raporturile dintre autorități și cetățeni. Numeroase și dificile sunt mai ales problemele legate de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]