31,562 matches
-
1. "lenta dezvoltare socială și economică a României după 1989" (studiul face trimitere cu preponderență la perioada 1989-2000, referințele ulterioare fiind mai degrabă sporadice); 2. faptul că oficialii și presa explică problemele sociale de azi aproape exclusiv prin "mentalitatea" românilor, explicație preluată de opinia publică, în pofida faptului că termenul "mentalitate" nu mai este de multă vreme operațional în domeniul antropologiei sociale. Definind, pe urmele lui Max Weber, etica muncii ca "ansamblul valorilor legate de muncă", Monica Heintz face o trecere în
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
Cu atât mai încântat am fost să-i descopăr textele într-o nouă culegere de articole, intitulată, cât se poate de dorintudoranian, Absurdistan. O tragedie cu ieșire la mare (editura Polirom, 2006). În ciuda enigmaticului episod "Dan Voiculescu", în ciuda faptului că explicațiile implicării sale - strict "tehnice", susține Dorin. Se prea poate. Dar cât de "tehnică" poate fi colaborarea cu un personaj de... complexitatea și opacitatea lui Dan Voiculescu? - încă lipsesc, mă număr dintre cei care sunt absolut convinși de bunele sale intenții
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
Tismăneanu prin cele mai murdare căi posibile, mă fac să cred că miza acestui scandal e de parcelare a comunismului în funcție de anumite interese. Probabil că nu întîmplător după ce Paul Goma a renunțat să mai facă parte din comisie, în urma unei explicații cu Vladimir Tismăneanu în care i-a cerut scuze acestuia, explicație care există, au apărut și aceste atacuri împotriva lui Tismăneanu. În afară de asta, însă, există la noi o mare competiție pentru ștampilarea comunismului. Cei care au făcut-o pînă acum
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
că miza acestui scandal e de parcelare a comunismului în funcție de anumite interese. Probabil că nu întîmplător după ce Paul Goma a renunțat să mai facă parte din comisie, în urma unei explicații cu Vladimir Tismăneanu în care i-a cerut scuze acestuia, explicație care există, au apărut și aceste atacuri împotriva lui Tismăneanu. În afară de asta, însă, există la noi o mare competiție pentru ștampilarea comunismului. Cei care au făcut-o pînă acum, declarînd nociv comunismul autohton, își simt primejduită expertiza de o eventuală
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
Avem ideile temperamentului nostru" - scria Lovinescu în finalul unui mic studiu, aflat în prelungirea tezei lui de doctorat de la Sorbona, despre Jean Jacques Weiss. Dar în 1932, la apariția volumului II de Memorii, E. Lovinescu își dădea seama că această explicație e parțială: "Reacțiunile imediate, actele reflexe, ideile curente sunt, negreșit, determinate de temperament, dar, în afară de această floră instinctuală la îndemâna oricui și esențială primitivului, omul cult, cugetătorul se poate ridica deasupra temperamentului său în elaborații ideologice neizvorâte din solul afectiv, ci
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
Devierea începe de la volumul din 1988. Creditul acordat cunoașterii prin simțuri, ochiul deținând primatul (83%, după J.A.Comenius), nu i se arătă îndeajuns pentru ceea ce ar vrea să exprime autorul. Și atunci, începe interogarea acelui psyché, pe care nici explicațiile triadei freudiene nu-l suplinesc. Numai cazna cuvân tului, cum ar fi zis învățatul brâncușiolog V.G. Paleolog, nu ne lasă niciodată la răspântia întrebărilor. Ieșirea în larg, așadar, începe de la imperceptibilul sine, care, la poetul Virgil Dumitrescu, începe firesc cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
postcomunist și acceptate 20 de puncte maxim 8. Diplome, titluri sau colaborări oferite de regimul comunist sau postcomunist și refuzate 10 de puncte maxim 9. Cinste, voința, determinare, ajutorare a imigranților și alte acte de caritate 10 de puncte maxim Explicații: Un candidat poate să obțină maxim 120 de puncte. Criteriile și punctajul propuse mai sus nu sunt definitive. Așteptăm propunerile și sugestiile cititorilor. Aceste propuneri și sugestii vor fi publicate la Poștă redacției, împreună cu comentariile noastre. În juriu nu va
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Primii cinci» care nu mai există printre noi, rudele sau orice organizație canadiană poate propune candidații. Această propunere trebuie să fie însoțită de toate documentele posibile (în copie, nu primim documentele originale) pentru a se obține maxim de punctaj, împreună cu explicațiile, mărturiile și pledoariile considerate concludențe și pertinente. Pentru categoria «Primii cinci» în viață, candidaturile pot fi propuse de cei care se consideră eligibili, de rude, de cunoștințe sau de diferite organizații, însoțite de documente, explicații, mărturii și pledoarii pentru fiecare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
obține maxim de punctaj, împreună cu explicațiile, mărturiile și pledoariile considerate concludențe și pertinente. Pentru categoria «Primii cinci» în viață, candidaturile pot fi propuse de cei care se consideră eligibili, de rude, de cunoștințe sau de diferite organizații, însoțite de documente, explicații, mărturii și pledoarii pentru fiecare criteriu. Data limită de trimitere a propunerilor: 1 februarie, 2011. Anunțarea rezultatelor: 1 martie 2011. Așteptăm propuneri și colaborări. Explicații referitoare la criteriile propuse: 1. Comunismul a făcut mai mult rău țării decât orice război
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care se consideră eligibili, de rude, de cunoștințe sau de diferite organizații, însoțite de documente, explicații, mărturii și pledoarii pentru fiecare criteriu. Data limită de trimitere a propunerilor: 1 februarie, 2011. Anunțarea rezultatelor: 1 martie 2011. Așteptăm propuneri și colaborări. Explicații referitoare la criteriile propuse: 1. Comunismul a făcut mai mult rău țării decât orice război sau cataclism. Comparând România de astăzi cu țări din zone care nu au fost abandonate lui Stalin și comunismului precum Italia, Grecia, Turcia ne putem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Au existat și există români canadieni care au făcut mult bine romanismului și recunoașterii culturii române în Canada. Li se vor acorda maxim 20 de puncte pentru acest gen de activități. 5. La acest punct, nu mai este nevoie de explicații suplimentare. 6. Prin activitatea profesională în cele mai diferite medii, mulți români s-au făcut remarcați și simpatizați, obținând diplome și alte forme de recunoaștere făcând să crească respectul canadienilor pentru români și pentru România. 7. Colaborarea cu regimul comunist
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
români au refuzat categoric orice contact cu cei care au facut atâta rău țării lor, nefăcând nici un compromis. Credem că este firesc să primească maxim 10 puncte pentru comportamentul lor demn. 9. Acest punct nu credem că are nevoie de explicații suplimentare. Oricum, repetăm: orice sugestii și propuneri vor fi binevenite, putându-se perfectă această încercare de clasificare și punctaj. Redacția La categoria Români de vază dispăruți: Prof. Dr. Mihai Botez Av. Dr. Monica Mateescu Matte Prof. Aurel Manolescu Anticomunist-filantrop Nicolae
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, 948A. footnote>. Dorința de unire crește în proporție cu participarea la Dumnezeu Consultând cartea Termenii filozofiei grecești a lui Francis E. Peters, am considerat necesar a insera în debutul acestui capitol câteva explicații și interpretări date de acest autor cu referire la însemnătatea termenului dorință și unele sinonime ale acestuia, din filosofia antică. Astfel, partea deziderativă (epithymetikon)<footnote În versiunea românească a Republicii lui Platon, termenul e redat prin „partea apetentă a sufletului
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în puterea lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie nu recomandă persistarea în această stare, ci îl sfătuiește pe cel care trece prin criza deznădejdii să încerce, punându-și nădejdea în Dumnezeu<footnote Pentru a înțelege aceste aspecte ale misticii gregoriene, semnificativă este explicația pe care Sfântul Grigorie o dă celei de-a treia fericiri: „Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia” (Mt. 5, 4). El socotește că aici nu e vorba nu numaidecât de cei ce plâng din căință, ci din
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
are nici un rost să mă refer la felul în care s-a făcut selecția și la numele oferite pe tavă drept reprezentanți en-titre ai spiritualității și talentelor profesionale ale României. Ideea însăși e dusuetă, puhavă și menită, parcă, să pregătească explicații pentru previzibilele eșecuri privind ,recunoașterea valorilor noastre". Evident, de vină vor fi mereu străinii, care nu se bulucesc să cumpere cărțile nu știu cărui membru al C.C. sau textele indigeste ale cine știe cărui așa-zis scriitor de curaj, specializat în șopârle ce apăreau
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
dominant în acea perioadă a tradiției componistice austro-germane, iar nu a tradiției italiene (implicată în tumultul Risorgimento) sau franceze (care trăia „febra” revoluțiilor post-iacobine). Cuvântul-cheie a acestei relații este replica. Și atunci, referirea la argumentul mimetic ar putea reprezenta o explicație plauzibilă, mimetismul fiind cauzat prin fenomenul de iradiere din direcția unei culturi mai mari, mai vechi și, în virtutea acestui fapt, mai consistente și mai puternice, înspre culturi de dimensiuni mai mici, mai puțin „rodate” în sens cronologic și conceptual-stilistic. Astfel
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
modelului stilistic austro-ungar, într-o totală indiferență față de celelalte tradiții istorice, și recunoașterea la fel de unanimă a acestuia în calitatea lui supremă de referent canonic dominant în ierarhia canoanelor muzicale europene. Iată o altă interpretare a acestei situații, care include o explicație diferită atât a mimetismului și iradierii, cât și a sensului pe care îl deține statutul dominant al culturii austro-germane. Accentul de prioritate va fi transferat de la termenul mimetism la termenul iradiere. Într-un mod pur ipotetic și în limitele extinse
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
șubrezea... Atît Marin Preda cît și D. R. Popescu se lasă mînați de pornirea protocronistă de a-și înzestra "personajul pozitiv" cu o superioritate absolută, cu expresia unui apogeu care este realizarea unicității. în subtext, dacă nu și-n stîngacele explicații ale celor doi autori, se găsește ,proclamarea concepției că România, o țară mică, posedă o ascendență în interpretarea existenței și a morții. Fiind persecutată de forțe străine și victima unui complot, reeditat neîntrerupt în noi versiuni, ea răspunde cu calm
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
bine că nu voi reuși să spun chiar tot despre numeroasele locuri atractive din fondul ei variat și unitar în același timp despre o Spanie spirituală, Spania Luminiței Marcu. Cheia cărții e o afinitate electivă ce nu are nevoie de explicații, e o relație afectivă cu un ce complementar. Cartea e într-un fel contagioasă, pentru că te obligă să te controlezi dacă ai vreo pasiune, în afară de profesie, ceva numai al tău care să te facă mai vrednic să poți suporta ceea
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
puternic personajului în venele căruia gâlgâia un sânge de dictator cum n-am mai avut în ultimul deceniu și jumătate. Dacă punem la socoteală și "know-how"-ul furnizat de celălalt pilon din umbră, fugarul Priboi, avem încă un fragment de explicație pentru ce-a însemnat "marca Năstase" asupra politicii românești. Această marcă a devenit vizibilă din primul moment, dar a atins dimensiuni sufocante în timpul campaniei electorale din 2004. Recurgând la mijloace împrumutate din arsenalul Securității, Adrian Năstase nu doar că a
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
anteriori nu le întâlniseră; - heptatonia cântecului popular românesc este precreștină și- și are reprezentare în civilizațiile antice, printre care un loc aparte îl ocupă tracii; - distingând cele două categorii de creații populare, ale grupului și ale individului, el „oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
necesitatea stabilirii contextului general cultural și muzical în care se dezvoltă muzica românească în evoluția ei diacronică. - deschiderea enciclopedică, amplificată și confirmată în anii studiilor de la Berlin, prin contactul direct cu străluciți reprezentanți ai muzicologiei germane; - necesitatea de a găsi explicațiile multora dintre fenomenele investigate, din necesități critice, muzicologice și didactice; - căutările didactice, determinate de calitatea de autor de manuale sau de profesor de istoria și de enciclopedia muzicii; Printre cele 17.000 de fișe necatalogate, intrate în fondul de aur
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
respectată, incertitudinile unor utilizatori ai scrisului sînt din ce în ce mai mari. Pentru haosul punctuației românești actuale - mult mai mare, de fapt, decît cel ortografic sau al variațiilor morfologice, atît de discutate în ultima vreme în legătură cu noua ediție din DOOM - există mai multe explicații: specificul sistemului (combinația de reguli ferme cu zone de variație stilistică), lipsa unor instrumente actualizate și foarte detaliate (ghiduri și tratate), neglijarea punctuației în învățămînt, răspîndirea - în Internet, în mesajele telefonice - a scrisului rapid, neglijent, care simplifică punctuația, renunțînd aproape
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
în intercalare, ed. 1973, p. 54). La Heliade Rădulescu, Gramatica rumânească (1828), capitolul final - Puntuația - e perfect coerent cu regulile actuale (de exemplu: "propoziția încedentă ș= incidentăț explicativă se-pune între doă virgule", ediția V. Guțu Romalo, p. 393), dar explicațiile privesc doar cîteva situații clare, multe cazuri litigioase rămînînd nediscutate. În schimb, în Gramatica limbei române, partea a doua, Sintetică (1877), capitolul Întrepunțiunea, Timotei Cipariu oferă - pentru coma (= virgula) - exemple inacceptabile azi, din care se deduc reguli diferite de utilizare
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
apar între verbul regent și completiva directă sau indirectă (prepozițională): "Deci, când știm, că critica este cel mai puternic mijloc de educațiune literară, să ne mai mirăm oare, că scriitorii noștri au în general o ambițiune needucată?" (p. VII). O explicație a diferențelor din trecut apare la I. Manliu, Povățuitorul studiului limbii române în clasele primare (București, Socec, 1896), o carte în care sînt foarte multe pagini despre punctuațiune sau interpuncțiune: "Noi, Românii, scriem unii după sistemul francez, alții după cel
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]