8,599 matches
-
Honigberger nu ne va spune, dar Ranjit mai avea În vedere și un alt european pentru fabrica de praf de pușcă, un anume dr. Ferni, cf. Lafont, La présence française, p. 138 n. 173. Brașovul din care provenea naturalistul sas exporta silitră la sud de Carpați, pentru obținerea prafului de pușcă, Încă din 1455, cf. Constantin C. Giurescu, „Despre producerea silitrei sau azotatului de potasiu În țările române”, În lucrarea sa Contribuții la istoria științei și tehnicii românești În secolul XV
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
săi care rămân în urmă în privința cuceririi străine (externe) vor rămâne în urmă și acasă. (Randall, 1988, p. 96) Observăm deci că marea rivalitate și bătălie între statele centrale (sau metropolitane) nu se mai desfășoară în relațiile lor nemijlocite, fiind exportate în „periferie”. Așa se face că bolnavul de gută (boala bogaților) este în „metropolă”, dar cel ce răcnește de durere este în „periferie” (cum bine sesiza Schreiber). Eșecul statului metropolitan (central) în „războiul periferiei” aduce declinul. Este cazul Spaniei (1500
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
teoreticienii au mari dificultăți în a-i identifica elementele constante și deci definitorii. Unul dintre acestea este expansiunea. De-a lungul întregii sale istorii, capitalismul s-a extins continuu. Când nu a mai găsit spații „goale” în care să își exporte societatea ca atare, a trebuit să rezolve două noi probleme. Întâi, pe cea a expansiunii în civilizații necapitaliste, denumită în prezent „globalizare”. Apoi, pe cea a tranzițiilor. Soluțiile consacrate istoric reprezintă două etape succesive ale unui singur proces: expansiunea organizării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
observă doar că „oamenilor le era frică să spună ceva rău legat de politica partidului”). Deși descrie cu multă precizie dereglările economice, sociale, psihosociale (cozile înfățișate cu lux de amănunte, comercializarea subproduselor ca salamul din oase), găsește fenomenului justificări (se exporta mult, „aveam legături comerciale cu 53 de țări”) sau bagatelizează (cozile nu erau chiar un fenomen nociv, „te întâlneai zilnic cu ceilalți... Nu a murit nimeni din asta...”). Mai mult îl indignează faptul că „țărăniștii vor azi putere, mai au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fitil. 78 Datorită faptului că dinamita reducea substanțial costurile aruncării în aer a blocurilor de piatră, Alfred a făcut din vânzarea dinamitei o afacere profitabilă, astfel încât fabrică să din Krümmel (azi un cartier al orașului Geesthacht, Germania) începe să-și exporte produsele în alte țări din Europa și chiar în America și Australia. Datorită pasiunii sale pentru călătorii Hugo l-a denumit „cel mai bogat vagabond al Europei”. Cu timpul Alfred Nobel și-a deschis fabrici și laboratoare în peste 20
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
erudiției filologice și istorice din secolul XX? Suntem, deci, în miezul unui „conflict al interpretărilor”. Soluția problemei nu poate fi tranșată foarte simplu. Ne putem întreba: care este rațiunea și legitimitatea polemicii create în jurul lui Evagrie? Este oare necesar să exportăm și în spațiul românesc dihotomia dintre exegeții care văd în Evagrie reprezentatul „intelectualilor” speculativi, închiși într-un cerc esoteric, și gruparea minoritară a celor care salută în Evagrie un autor duhovnicesc de excepție, ale cărui scrieri pot fi folositoare tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
drum, întemeind sistemul de educație comunist pe modelul coloniei (penitenciare). Deloc surprinzător, paradigma educațională a „instituției totale” (Erving Goffman) a lui Makarenko avea să devină doctrina pedagogică oficială a stalinismului (exceptând ultimii ani ai lui Stalin) și avea să fie exportată pretutindeni unde s-a instalat comunismul de stat. 11. Constantin Noica, Jurnal filozofic, Publicom, București, 1944. Referințele mele sunt la pp. 7-8 și 88. După 1990 cartea a fost reeditată de Humanitas. Într-un dialog cu Dan Petrescu, care a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de deținuți la alte închisori, așa încât credem că 4-spital a fost în această perioadă o școală de cadre, și nu de îndoctrinare. Dacă s-ar fi dorit cu adevărat schimbarea concepțiilor politice ale victimelor, „școala” de la 4-spital ar fi fost exportată în toate camerele; or, acest lucru nu s-a întâmplat. Dimpotrivă, cei pe care Țurcanu îi credea devotați acțiunii sale și convinși de justețea ei aveau un regim preferențial: literatură marxistă, țigări, plimbare jumătate de zi în curtea exterioară. Ajutat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu privire la evenimentele din Pitești rezultă că tot ceea ce s-a întâmplat în penitenciar a fost în mod direct (și discret) instrumentat de către Securitate. 4. Brașov 4tc "4. Brașov4" Contactele cu administrațiatc "Contactele cu administrația" Primul penitenciar în care s-a exportat acțiunea de la Pitești a fost cel din Brașov. Construită în 1902, clădirea închisorii a fost folosită de Securitate pentru anchetarea celor care opuneau rezistență comunismului 5. Încă de la sfârșitul lunii februarie 1950, adică la nici trei luni după începerea torturilor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
directorul sanatoriului nu avea cunoștință de ceea ce urma să se întâmple, iar ofițerul politic a fost prelucrat pe parcurs. Neexistând, probabil, ordine directe și scrise cu privire la acțiune, Șleam, ca și mulți alți reprezentanți ai administrațiilor închisorilor în care a fost exportat sistemul de la Pitești, a fost nevoit să acționeze conform discuțiilor particulare purtate cu unii înalți oficiali din Securitate. Există și posibilitatea ca ezitările sale, sesizate de Pătrășcanu și ceilalți, să se datoreze și conștiinței că toate deciziile sale i-ar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
un proces din 14 iulie 1950. A fost închis la Jilava (mai 1949 - iulie 1950), Poarta Albă (21 iulie 1950 - noiembrie 1950), Peninsula (noiembrie 1950 - iulie 1953), Gherla (iulie 1953 - ianuarie 1955) și Oradea (ianuarie - aprilie 1955). Contactul cu acțiunea exportată de la Pitești l-a avut la Peninsula, în primăvara lui 1951, când Ioan Griga și Tudose 2 i-au cerut să dea informații nedeclarate la Securitate. Ivan a refuzat ironic și a fost transferat la brigăzile 13 și 14. La
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
foarte mare, ceea ce a ușurat popularea ei aproape exclusiv cu studenți. Ar fi fost imposibilă conspirarea completă a unei astfel de acțiuni la Gherla, de exemplu, ori la Aiud. De altfel, acest lucru s-a verificat atunci când ea a fost exportată în alte penitenciare, fiindcă informații despre torturile practicate de către deținuți au ajuns la cunoștința organelor administrative neimplicate, atât la Gherla, cât și la Târgu Ocna ori la Canal. România, după cum am arătat, nu avea nici o afinitate specială pentru comunism, dimpotrivă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cititorului. O mare parte a lumii trăiește încă sub semnul imperialismului câtorva puteri mondiale, imperialism care este «stadiul monopolist al capitalismului». Capitalul este o marfă atrofiabilă dacă stă închis în casă, el trebuie să ia aer. De unde «emulația» de a exporta capitalul în «regiuni înapoiate». Globul e studiat cu creionul în mână și secționat în felii. Numai lichidarea imperialismului ar putea desființa pe Marte. Însuși Lenin pomenește de Trustul Internațional al prafului de pușcă în care intrau elemente dintre cele mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu miliardarii FNI, pe care se aflau oameni de prim-plan ai istoriei de până atunci. A rămas, de asemenea, nesancționată sau necomentată o afirmație a lui Petre Roman, care a dezvăluit că În perioada conflictului din Iugoslavia România a exportat dinamită. Nu știm În ce scop, dar toate acestea, combinate cu atacurile pe care cei doi deja prezidențiabili, Stolojan și Isărescu, și le lansau, au indus o stare enormă de tensiune, nu numai În cursa pentru Cotroceni. Fiecare dintre candidați
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
copacilor ce cresc spontan, coborând în vale până la câmpie. Se revede pe sine, copil, așezat de-a curmezișul în șaua bunicului. Apoi băr bat tânăr, călărind singur pe un drum îngust. Îl recunoaște ime diat. Este singurul pe care se exportă tămâia și e păzit cu străș nicie. Trei mii de familii își revendică din tată-n fiu acest drept și rudele lor sunt printre ele. L-au lăsat o dată să facă o incizie în arborele sacru și să recolteze tămâia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
modernizare, în 1909, portul Constanța beneficia de instalații moderne de încărcare a țițeiului și produselor petroliere în vapoare, precum și de instalații noi pentru exportul cerealelor. De altfel, cerealele și produsele petroliere reprezantau, la începutul secolului al XX-lea, principalele produse exportate de către România. Un accent deosebit a fost pus de către autoritățile locale ale orașului Constanța pe dezvoltarea turismului balnear în perioada de vară. Acesta era favorizat de relativa apropiere a Bucureștiului și de construcția liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă ce permitea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care era adusă cu vagoane speciale de la Murfatlar 114, populația Constanței a crescut de la 400 de locuitori, cât avea în 1857, la circa 3 000 de locuitori în 1864115. Un raport consular italian din 1864 arăta că prin Constanța se exporta tot grâul existent în porturile Galați și Brăila 116. Conform relatării lui Mihai Ionescu-Dobrogeanu, "războiul din 1877 nu aduse nicio stricăciune Constanței, pe care rușii o ocupară fără luptă"117. În 1878, la integrarea Dobrogei în statul român, orașul Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prețios țărei noastre"928. Într-un raport datat 20 iulie 1880 și adresat ministrului de Interne de la acea dată929, referindu-se la necesitatea dezvoltării comerțului la Sulina, Ștefan Sturdza preciza: "Aici la Sulina se operează transbordarea tuturor cerealelor care se exportează din România pe Dunăre, aici se încarcă cărbunii necesari vapoarelor, aici chiar în timpul ernei ar veni vapoare și bastimente, spre a încărca grâne (...) s-ar stabili dar o circulație immensă a vapoarelor dacă ar exista antrepozite care să fie necontenit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Carol I și a principelui moștenitor Ferdinand la Constanța venea după o perioadă în care se făcuseră eforturi importante pentru transformarea Constanței într-un important port maritim ce urma să asigure o rută sigură de transport a mărfurilor ce erau exportate din România. La scurt timp după unirea Dobrogei cu România, regele Carol I aprecia că "prin Dobrogea, acest mărgăritar al Coroanei României", țara obținea "neatârnarea economică, legăturile libere cu lumea întreagă și marina comercială"1652. Într-un discurs rostit în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și luminii inginerilor români sub priceputa conducere a șefului lor, Anghel Saligny"3001. Modernizarea portului Constanța și construcția liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă au transformat Dobrogea în cea mai importantă rută de transport a produselor românești ce urmau a fi exportate prin portul maritim Constanța. Acesta avea să devină, în scurt timp, plămânul economiei românești asigurând exportul produselor petroliere și cerealelor din România către cele mai îndepărtate destinații. Dobrogea a jucat, astfel, un rol major în modernizarea și dezvoltarea economiei naționale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
inițiate lucrări de introducere a iluminatului electric stradal, precum și lucrările de introducere a transportului public cu ajutorul tramvaiului electric. În cursul anului 1909 au fost finalizate lucrările de modernizare a portului Constanța, fiind inaugurate depozitele pentru cerealele ce urmau a fi exportate și instalațiile de încărcare a țițeiului în vapoare. Au fost inițiate o serie de construcții cu caracter edilitar precum cazinoul din Constanța și moscheea regală "Carol I". În anul 1887 a fost amplasată în centrul orașului statuia poetului roman Publius
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ai pe cineva undeva... Nici unul din copiii ăștia nu a spus că a plecat de sărăcie. Ci fiindcă nu aveau pe nimeni undeva în domeniul lor și erau „pierduți”. OK! Să trăiască și să se înmulțească intelighenția americană cu toată lumea exportată din țările în care nu aveau pile, nu erau în mafii sau copii de baroni locali. Ce simplu descopăr de ce pleacă, dar și de ce rămân oamenii în democrația noastră dâmbovițeană. Mi-e teamă că, de-a lungul istoriei, noi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în calitate de ambasador pe José Thomas Nabuco de Gouvêa. În 1934, este creată la București Societatea Binațională România-Brazilia (Robra), iar la 24 august 1936 este încheiat un acord comercial, ceea ce va favoriza creșterea schimburilor de mărfuri între cele două țări. România exporta pe piața braziliană, la acea vreme, în principal lemn (brad și stejar), esențe, produse chimice, sare gemă, vinuri, petrol și derivate etc. și importa din Brazilia cafea, cacao, piei, zahăr, bumbac, țesături, cauciuc natural etc. În deceniile al treilea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
întâlniri în "afară" erau periculoase, putându-se solda cu arestări. Împreună cu atașatul meu comercial sau singur, am început să vizitez ministerele economice, firmele și oamenii de afaceri, pentru a îmbina "politicul cu economicul"! Am făcut, cu expertul meu, lista produselor exportate de România în Chile, pe vremea lui Allende: tractoare, transformatoare, îngrășăminte chimice, aparatură electrocasnică, medicamente. Din toate acestea, nimic nu mai mergea acum. Exportul nostru de tractoare, înfloritor pe vremea lui Allende, încetase, marii fermieri importând acum tractoare din S.U.A.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
construcții ce s-au ridicat în anii anteriori: combinatul de la Hunedoara, hidrocentrala de la Bicaz, uzina de tractoare și altele. ,,Multe din produsele pe care le importam în trecut din străinătate sunt acum fabricate în țara noastră; ba, mai mult, și exportăm. Dezvoltarea industriei a oferit posibilități pentru transformarea socialistă a agriculturii". Erau apoi evidențiate noile cartiere de locuințe, școlile care ,,împânzesc întreg cuprinsul țării", extinderea electrificării, eradicarea analfabetismului etc. În continuare, dr. Petru Groza vorbea despre sine însuși. Dacă partea a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]