31,555 matches
-
s-a confirmat, am putea spune, modernitatea artei lui Brâncuși și s-a alcătuit în cea mai mare parte marea sa faimă, în această Americă ce este și a fost un spațiu privilegiat al artelor moderne. Prin curatorul american al expoziției vine și această proaspătă și extrem de incitantă viziune asupra sculpturii sale, care este expoziția londoneză "Constantin Brâncuși - Esența lucrurilor". Așa cum scrie d-na Carmen Gimenez, cea care sub auspiciile Muzeului Guggenheim și a Galeriilor Tate a făcut selecția lucrărilor, realizând
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
în cea mai mare parte marea sa faimă, în această Americă ce este și a fost un spațiu privilegiat al artelor moderne. Prin curatorul american al expoziției vine și această proaspătă și extrem de incitantă viziune asupra sculpturii sale, care este expoziția londoneză "Constantin Brâncuși - Esența lucrurilor". Așa cum scrie d-na Carmen Gimenez, cea care sub auspiciile Muzeului Guggenheim și a Galeriilor Tate a făcut selecția lucrărilor, realizând pentru întâia oară o asemenea concentrare de sculpturi brâncușiene, expoziția este un "Brâncuși fără
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
sculpturii sale, care este expoziția londoneză "Constantin Brâncuși - Esența lucrurilor". Așa cum scrie d-na Carmen Gimenez, cea care sub auspiciile Muzeului Guggenheim și a Galeriilor Tate a făcut selecția lucrărilor, realizând pentru întâia oară o asemenea concentrare de sculpturi brâncușiene, expoziția este un "Brâncuși fără sfârșit", "o antologie de opere alese"întemeiată pe "selecția empatică a celor mai bune elemente și a celor mai dinamice axe ale producției artistice a lui Brâncuși" sugerând "o linie creatoare fără sfârșit". înțelese în acest
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
este real nu este forma exterioară, ci ideea, esența lucrurilor". Dar în ce privește recunoașterea necondiționată a artistului, lucrurile nu au stat întotdeauna așa de senin și nu stau nici acum. Dezbaterea continuă, "o dezbatere critică nesfârșită". Și iată că în marginea expoziției londoneze apare și contestarea calității de mare artist a lui Brâncuși. Acesta nu e mai mult decât un sculptor oarecare: " Brâncuși a fost un profitor supraevaluat al artei moderne. E deconcertant să aflăm că Brâncuși n-a însemnat mare lucru
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
care o avem la Tate Modern... îmi apare ca indiscutabilă: Brâncuși a fost supraapreciat". Autorul acestor opinii - Waldemar Januszczak, titularul cronicii de artă de la "The Sunday Times" - nu e nici primul nici ultimul care e de altă părere. în catalogul expoziției citim că unii l-au mai acuzat pe Brâncuși ca și-a ajustat impulsul inovator inițial la rafinamentul formal tipic Art Deco. Dl. Januszczak o spune și el, sugerând că meritul expoziției ar consta în alegerea lucrărilor pe care le-
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
ultimul care e de altă părere. în catalogul expoziției citim că unii l-au mai acuzat pe Brâncuși ca și-a ajustat impulsul inovator inițial la rafinamentul formal tipic Art Deco. Dl. Januszczak o spune și el, sugerând că meritul expoziției ar consta în alegerea lucrărilor pe care le-a făcut sculptorul cu mâinile sale din "tona de reproduceri proaste, scumpe și neautentice în bronz care au ieșit din atelierul lui". Nu-i vorbă, Brâncuși e azi sculptorul cel mai scump
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
azi sculptorul cel mai scump din lume, cât despre falsuri, la noi e plin de ele, chiar și pe la case mai mari. E o ambiție decentă, într-adevar, să alegi grâul de neghină, dar "rezultatul este o izbitor de sobră expoziție a cărei ambianță albă, pioasă, mi-a amintit de una sau două sufragerii italiene în care am fost, la intrarea cărora se aștepta să-ți scoți pantofii". Bagatelizarea operei brâncușiene îi reușește cât de cât criticului londonez. Desigur, n-are
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
Brâncuși c. 1913-25; Matthew Gale, Aforisme selectate. Brâncuși a fost un artist complex, bântuit de neliniști. Tentația infinitului, care e proprie deopotrivă artei și existenței sale umane, nu aduce decât o liniște aparentă, ea generează mai degrabă tensiune și încordare. Expozițiile Brâncuși de la Londra și NewYork au fixat, fără îndoială, o dată importantă în istoria artei moderne și au apropiat, dacă asta are vreo importanță, consensul critic dorit. Probabil că polemicile nu vor dispărea cu totul fiindcă, așa cum scrie doamna Gimenez, "opera
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
dar sînt cetățenii unor alte state și s-au născut, s-au format și activează exclusiv în ambianța culturală a țării ai cărei cetățeni sînt, iată o întrebare dificilă și provocatoare în același timp. Un posibil răspuns poate fi chiar expoziția și catalogul Românii din Timoc, eveniment indispensabil pentru o mai bună cunoaștere și o comunicare mai profundă la nivel regional. Cei peste douăzeci de pictori de pe valea Timocului, mai exact din Bulgaria și din Serbia, care s-au reunit aici
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
necunoscut astăzi, dar care ar merita cu prisosință să fie scos din uitare. Nu dintr-o posibilă modă a restituirilor ci din respectul cuvenit valorii ar trebui să ne punem această problemă. Relansarea s-ar putea realiza printr-o mare expoziție retrospectivă în București, pe care fiul său, profesorul arhitect Sorin Vasilescu o plănuiește de multă vreme. Implinirea acestei binevenite idei întârzie însă și ignorarea persistă asupra unui nume pentru care arta s-a scris cu majusculă. Aurel Vasilescu l-a
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
află în colecții particulare și poate că acest fapt a contribuit la puțina cunoaștere a pictorului și la și mai redusa lui mediatizare. Un film documentar a fost realizat de curând și a fost difuzat la televiziune iar o mică expoziție, aproape confidențială, i-a fost consacrată la Târgoviște, după cum mi-a comunicat fiul său. Dar mai este foarte mult de făcut în sensul aducerii în actualitate a acestui artist remarcabil pentru care simpla expunere publică a operelor sale celor mai
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
Pavel Șușară Se va deschide în curînd, la Galeria Luchian 12, o expoziție de pictură cu lucrările din ultimii douăzeci de ani ai lui Hans Mattis-Teutsch. Lucrări puțin cunoscute și deloc cercetate în spațiul nostru cultural, aceste opere tîrzii se înscriu într-o preocupare mai veche a pictorului, ale cărei surse pot fi
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
î, dar și de experiențe interioare foarte speciale, oarecum hașdeine, pe care artistul le face în această perioadă. Fragmentul care urmează face parte dintr-un text ceva mai amplu care va însoți imaginile din catalogul, în curs de apariție, al expoziției. (P.Ș.) ,,Noi, moderniștii, vrem să ne menținem într-o revoluție continuăîDacă se întîmplă să ne încătușeze vreo formulă, noi părăsim vechiul gen î codificat î și pornim mai departe,văzînd în artă libertatea deplină, fără reguli stabilite.î (De
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
monahismul și un lanț vîrtos de canoane ar mai putea-o izbăvi, de grelele păcate ale fățărniciei, ale vanității, ale... etc.etc.etc. Amin! II Dacă așa arăta, pe atunci, în studiourile televiziunii naționale, bisericoasa Andreea Marin, nici în ziua de astăzi expozițiile de artă creștină, rod al acelorași împrejurări, nu arată prea încurajator. În situația în care și mediile, și sălile de expoziții sunt împinse de marile noastre sărbători în ridicol și în grotesc, cine să fie vinovat? Au sărbătorile însele vreo
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
Amin! II Dacă așa arăta, pe atunci, în studiourile televiziunii naționale, bisericoasa Andreea Marin, nici în ziua de astăzi expozițiile de artă creștină, rod al acelorași împrejurări, nu arată prea încurajator. În situația în care și mediile, și sălile de expoziții sunt împinse de marile noastre sărbători în ridicol și în grotesc, cine să fie vinovat? Au sărbătorile însele vreo vină că generează astfel de fenomene sau cumva, doamne ferește, ipocrizia noastră este atît de mare încît nu suntem în stare
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
stare nici să trăim și nici să înțelegem ceea ce ne prefacem cu atîta emfază că așteptăm cu sufletul la gură? Pentru că, pînă la urmă, așa ne-am comportat tot timpul. Dar dacă înainte de 1990 sărbătorile oficiale erau întîmpinate stereotip cu expoziții fotodocumentare și cu scheme grafice ale succeselor în producție din ultima perioadă, după 1990 exact același comportament a fost dirijat către marile sărbători creștine la care s-a primit, pe neașteptate, slobozenie. Dintre acestea, așa cum era și de așteptat, Crăciunul
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
îmbracă instantaneu haină festivă și primește o înaltă acreditare culturală. Cum în această perioadă, printr-un miracol al astronomiei, întreaga suflare creștinească, indiferent de confesiune, a sărbătorit simultan nu mai puțin miraculoasa Înviere a Mîntuitorului, și interesul organizatorilor noștri de expoziții s-a făcut părtaș la acest minunat eveniment, fixîndu-și cătarea pe mesajul pascal și pe formele culturalo-simbolice ale acestuia. Consecința unui astfel de interes legitim sunt obligatoriile expoziții de icoane, și nu numai, deschise pavlovian cu asemenea prilejuri. Că aceste
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
nu mai puțin miraculoasa Înviere a Mîntuitorului, și interesul organizatorilor noștri de expoziții s-a făcut părtaș la acest minunat eveniment, fixîndu-și cătarea pe mesajul pascal și pe formele culturalo-simbolice ale acestuia. Consecința unui astfel de interes legitim sunt obligatoriile expoziții de icoane, și nu numai, deschise pavlovian cu asemenea prilejuri. Că aceste expoziții sînt circumstanțiale și conformiste, fără o pregătire prea insistentă și fără o cercetare prea elaborată, se poate observa din prima clipă. Plasată în contextul interesului contemporan pentru
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
s-a făcut părtaș la acest minunat eveniment, fixîndu-și cătarea pe mesajul pascal și pe formele culturalo-simbolice ale acestuia. Consecința unui astfel de interes legitim sunt obligatoriile expoziții de icoane, și nu numai, deschise pavlovian cu asemenea prilejuri. Că aceste expoziții sînt circumstanțiale și conformiste, fără o pregătire prea insistentă și fără o cercetare prea elaborată, se poate observa din prima clipă. Plasată în contextul interesului contemporan pentru formele simbolico-artistice religioase, producția de icoane are, în sine, dar și în ambientul
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
năzuințe canonice și exigențe de atelier specializat. Dar dincolo de aceste caracteristici imediate este greu de stabilit cît mai este icoană în aparența și în substanța acestor produse care aspiră mai curînd la o valorificare imediată în spațiul public (sală de expoziție sau magazin de suveniruri) decît la o funcție simbolică și la o corespunzătoare utilitate liturgică. Iar faptul că printre semnatarii acestor icoane, un fel de creatori anonimi care acceptă ca pe o fatalitate a lumii de astăzi căderea în particular
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
în particular și degradarea prin identitate, figurează și cîțiva autori consacrați de pictură naivă și profană, spune destul de mult despre contextul estetico-moralo-spiritual în care mai funcționează acum acest străvechi și misterios amestec de meșteșug, penitență și devoțiune. De altfel, aceste expoziții nici nu mai sînt în mod strict de icoane, ci o demonstrație mai largă de vigilență festivă închinată iconografiei și obiceiurilor pascale în general, pentru că alături de scenele canonice ale răstignirii, ale coborîrii de pe cruce, ale punerii în mormînt etc. sînt
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
sărbătoare, miel, cîine, biserică și popă, prezențe în primul rînd anecdotice și grotești și într-o mult mai mică măsură receptacule pentru lumina dumnezeirii și buni conductori pentru voltajul înalt al trăirii mistice. Cît de necesare mai sînt astăzi aceste expoziții și cîte șanse reale mai au ele într-o lume în curs de normalizare sînt întrebări cu care n-ar trebui, poate, să ne tulburăm tihna tocmai acum. În așteptarea răspunsului care, iată, a și venit, problema esențială rămîne aceea
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
Carlos, cu intuiția sa fericită și redutabilă, le telefonase din Puerto Vallarta tuturor prietenilor săi, răspîndiți în întreaga lume, povestindu-le planurile sale de a-și termina filmul, de a-și publica volumul de poeme, de a-și deschide o expoziție, spunîndu-le că era mulțumit, puternic, plin de creativitate, îndrăgostit de logodnica lui, Yvette. În dimineața următoare avea să cadă fulgerat de un infarct pulmonar. Am rămas singuri, Silvia și cu mine. Prietena noastră dragă, Carmen Balcells, a înțeles mai bine
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
Pavel Șușară Cu puțină vreme în urmă, Paul Neagu a fost prezent din nou în actualitatea artistică a Bucureștilor. O expoziție cu lucrările de pictură din ultimii ani și o amplă monografie, prima apărută în România, pe care i-o dedică Matei Stârcea-Crăciun, au constituit reperele acestei reveniri a marelui artist în spațiul său originar. Acest eveniment readuce în discuție o
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
cele mai joase. Un scriitor afiliat cercurilor de dreapta (Alfred Fabre-Luce) își aduce aminte că i-a zărit pe Sartre și pe Simone de Beauvoir vârâți într-o cușcă în cafeneaua Flore, prezentați vizitatorilor ca într-o grădină zoologică, o expoziție perpetuă. Între lavabo și cabina de telefon se distribuiau articole prevăzute să fie a doua zi tipărite, se confecționau manuscrise, se semnau petiții de protest. Era izbitoare neglijența vestimentară, uniforma lor de salahori ai muncii cu penița. De Sartre se
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]