1,544 matches
-
nr.2868/1940 au venit ulterior proceselor-verbale de expropriere. De altfel nu s-a trecut pasivul întreprinderii care de multe ori întrece valoarea bunului expropriat. Înaintăm un raport al lui Mihai Holban, custodele morii Hănești. Tot în cadrul decretului s-au expropriat mori în care instalațiile de moară aparțin evreilor dar terenurile și clădirile sunt închiriate sau arendate de la un proprietar creștin cu contract în curs de executare. Legile de expropriere au fost considerate cele mai dure pentru evreii din România, însă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
poată oferi evreilor informațiile necesare. La 20 octombrie 1940, Federația se adresează Comunității evreilor din Dorohoi cu privire la decretul de expropriere a bunurilor rurale. „Suntem informați că în unele localități s-au declarat expropriate bunuri care conform legii nu puteau fi expropriate, iar cei expropriați refuză să semneze procesele-verbale de inventariere și să ceară prețul bunurilor expropriate. Atragem atenția celor interesați să semneze procesele verbale de inventariere, căci fără un asemenea act nu se va putea proba felul, cantitate, valoarea bunurilor ce
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ce li s-au luat, cu atât mai necesar în cazul acelor bunuri ce nu intrau în expropriere. La 25 octombrie 1940 Filderman comunică Comunității referitor la legea de expropriere a proprietăților rurale ale evreilor, indicând proprietățile ce pot fi expropriate: „terenuri arabile, fânețe, islazuri, viile, conacurile, parcurile, livezi, pomi, pepiniere, crescătorii de animale, păsări, stupării, grădini de zarzavat și flori de comercializat și locuințele cu anexele lor aflate pe acest fel de proprietăți, indiferent dacă aceste proprietăți se află în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
depună titlurile de proprietate altfel pierd dreptul de despăgubire aceasta chiar dacă până la 1 decembrie 1940 nu vor fi dresat procese verbale de expropriere. Fie că vin delegații statului sau nu, dacă un bun intră în definiția legii pentru a fi expropriat, proprietarul, sub sancțiunea pierderii dreptului la preț, trebuie să-l declare în termen de 30 de zile. La 30 octombrie 1940 Federația comunică Comunității evreilor din Dorohoi că legea privitor la trecerea proprietăților rurale evreiești în patrimoniul statului, înțelege persoanele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
atras atenția, în cadrul Consiliului de Miniștri din 26 septembrie 1940 asupra faptului că, cei care se ocupă de economia națională trebuie „să exercite dreptul de preemțiune al statului pentru tot ce lichidează evreii”. Mai toate actele normative privind vânzarea bunurilor expropriate de la evrei precizau prioritatea etnicilor români. Dacă în declarațiile oficiale se susținea că, prin românizare vor fi soluționate probleme sociale ale categoriilor mai puțin înstărite, creându-se o nouă burghezie românească că, vor fi recompensați cei care au luptat pe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
compasiunea pentru victimele veritabile, cele care nu pot să se ajute singure în mod real și ne aruncă în păcatul lipsei de caritate. Guvernanții au produs un exces major de transfer al carității, atribuție a moralității individuale și comunitare. Au expropriat caritatea, iar noi nu ne-am opus. Uneori ne-a convenit să fim victime privilegiate, mai ales clienți favoriți. Instituirea carității în locul dreptății ca politică de stat este populism curat și miroase de te ucide a telenovele latino-americane și românești
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
incapacitatea de guvernare a Alianței și aliaților. Aseară, cinci copilași din cartier îmi spuneau că: „Semne bune anu’ are!”. La guvernare sunt câțiva oameni pe care îi cunosc direct, unii îmi sunt prieteni. De o săptămână viața lor a fost expropriată și dată peste cap: adio privatitate, proiecte profesionale, seri cu prieteni, adio liniștea anonimatului relativ. Unii nu s-au gândit în viața lor să facă politică până în clipa în care au fost aruncați din lacul liniștit direct în tsunami pentru
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ridică împotriva formelor noi: "Meștera noastră burghezime, pentru a zidi clădirea netemeinică a întocmirii burgheze capitaliste ă introducerea formelor noi de către roși, ar zice Eminescu î, și-a luat totodată sarcina, cu știre ori ba, de a nimici, de a expropria pe proprietarii țărani, de a îngropa în zidul acestei întocmiri pe țăranul român; întocmai după cum Meșterul Manole a zidit pe soția sa în zidurile mănăstirii de la Argeș"2. Dezvoltîndu-se gusturile de bun trai ale acestei "burghezii", importul crește, și cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țară, pier industriile casnice, la orașe, industriile și meseriile vechi. Despre însemnătatea ruinii producțiunii orășenești vom vorbi mai jos, cât despre ruinarea industriei casnice de pe la sate este ușor de văzut că lucru de seamă nu poate fi"2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "Meseriașii noștri, expropriați prin concurența unei fabrici din Austria, nu vor merge în acea fabrică să lucreze ca salariați, ci vor pieri de foame și de alte lipse aice, în patria lor" 3 . Dar socialiștii nu uită să suspine după nici o clasă veche
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
livra ulterior ca produse ale imaginației lor. Spre deosebire de ei, care cred că dreptul de a folosi „poveștile” altora le revine în exclusivitate, eu conserv „materialul” și identitatea posesorului. Procedez ca un istoric, interesat de cronologia unor manifestări și opinii. Nu expropriez, nici nu împroprietăresc. Redau, interpretez. Sînt apoi destul de generos, căci nu refuz statutul de „personaje” celor din imediata mea vecinătate. S-ar putea ca vreodată felul acesta de a proceda să se întoarcă împotriva mea. Genus irritabile, colegii mei scriitori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu exercitarea dreptului de preemțiune pentru Ministerul de Agricultură. Evreii aparținând oricărei categorii, nu pot dobândi, în viitor, întreprinderi indus triale rurale. Nulitatea este de ordine publică absolută și poate fi cerută chiar de Ministerul public. Ministerul de Agricultură poate expropria bunul vândut sau dobândit plătind vânzătorului prețul ce se va fixa prin justiție sau prețul vânzării dacă acesta este inferior justului preț. Dacă imobilul rural se dobândește pe cale testamentară, dobânditorul este obligat să lichideze în termen de 6 luni dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ceea ce înseamnă că prin acel Decret-Lege au rămas supuși obligațiunilor militare până la 5 Decemvrie 1940, când s’a promulgat Decretul-Lege cu statutul militar al evreilor. Art. 11 interzice evreilor dobândirea de proprietăți rurale în România și [autorizează] Ministerul Agriculturii să exproprieze pentru cauză de utilitate publică, în interes național, proprietățile rurale ale evreilor; evreii pot însă vinde proprietățile rurale românilor, cu drept de preemțiune pentru Ministerul Agriculturii. Evreii nu pot dobândi în viitor întreprinderi industriale rurale; nu se expropriază însă cele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Agriculturii să exproprieze pentru cauză de utilitate publică, în interes național, proprietățile rurale ale evreilor; evreii pot însă vinde proprietățile rurale românilor, cu drept de preemțiune pentru Ministerul Agriculturii. Evreii nu pot dobândi în viitor întreprinderi industriale rurale; nu se expropriază însă cele aflate în posesiunea evreilor. Decretul mai prevede diverse interdicții civile, norme de aplicare și sancțiuni. Este interesant de semnalat art. 17 care prevede că se respectă drepturile patrimoniale legalmente dobândite. Asupra acestui Decret-Lege sunt de făcut următoarele constatări
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
titlu. Acest Decret-Lege nu mai caracterizează societățile după capital, ci socotește evrei pe cei născuți din ambii părinți evrei, sau numai unul, fără deosebire dacă au fost botezați. 14/. Decretul-Lege No. 3968 (Monitorul Oficial No. 286 din 4 Decembrie 1940), expropriază vasele și plutitoarele maritime și fluviale, aparținând evreilor și societăților evreești. Societatea se determină după majoritatea capitalului aparținând evreilor. Acțiunile se nominalizează. Societățile în nume colectiv sunt evreești, când au un singur asociat evreu. 15/. Decizia M.A.N. No
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
civile sau comerciale de orice natură în care majoritatea capitalului aparține evreilor. Toate acțiunile societăților care stăpânesc bunuri imobiliare rurale sau industriale din acele supuse expro prierii - se nominalizează spre a se putea face controlul proprietății lor. Decretul-Lege dă pădurile expropriate în posesiunea Statului și organizează comisiunea de evaluări. Ambele Decrete-Legi au fost aplicate numai în ceea ce privește exproprierea și deposedarea evreilor. În ceea ce privește proprietatea imobiliară și industrială agricolă a evreilor, aceste Decrete-Legi sunt urmate de un al treilea Decret-Lege care lovește cu exproprierea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
treilea Decret-Lege care lovește cu exproprierea noi categorii de bunuri și anume: 3. Decretul-Lege pentru interpretarea și completarea Decretelor-Legi din 5 Octombrie și 17 Noembrie 1940, din 2 Mai 1941 - Monitorul Oficial No.102. Prin această nouă Lege se mai expropriază prin interpretarea Decretelor anterioare: fermele, brutăriile, instalațiile de prelucrat pastele făinoase sau orice alte industrii anexe morilor. Se expropriază de asemenea următoarele bunuri evreești: a. - fabricile industriale de spirt, rafinăriile de alcool de orice fel, distileriile; b. - cazanele de orice
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 5 Octombrie și 17 Noembrie 1940, din 2 Mai 1941 - Monitorul Oficial No.102. Prin această nouă Lege se mai expropriază prin interpretarea Decretelor anterioare: fermele, brutăriile, instalațiile de prelucrat pastele făinoase sau orice alte industrii anexe morilor. Se expropriază de asemenea următoarele bunuri evreești: a. - fabricile industriale de spirt, rafinăriile de alcool de orice fel, distileriile; b. - cazanele de orice categorie pentru fabricarea rachiurilor și țuicii; c. - fabricile de produse și substanțe medicamentoase; d. - drepturile de orice fel asupra
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prin: 4. Decretul-Lege pentru trecerea proprietății urbane evreești în patrimoniul Statului și pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăți imobiliare urbane sau anumite drepturi reale asupra acestor imobile din 28 Martie 1941 (Monitorul Oficial No. 74). Prin această Lege se expropriază toate imobilele urbane care sunt proprietatea evreilor, persoane fizice sau societăți evreești, situate în comunele urbane sau suburbane. Se exceptează terenurile clădite, proprietatea întreprinderilor industriale și comerciale evreești, dacă sunt efectiv afectate exploatării întreprinderilor. Luarea în posesiune urmează să se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau suburbane. Se exceptează terenurile clădite, proprietatea întreprinderilor industriale și comerciale evreești, dacă sunt efectiv afectate exploatării întreprinderilor. Luarea în posesiune urmează să se facă de către delegații Centrului Național de Românizare, iar fostul proprietar rămâne mai departe în folosința imobilului expropriat până la data când va fi somat să îl predea; de la această dată fructele civile ale imobilului nu-i mai aparțin. Expropriații vor fi despăgubiți cu rentă 3% sau cu alte bunuri date în plată. Pentru viitor, evreii nu pot dobândi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
comisiuni pentru evaluarea proprietăților evreești - din 21 Iulie 1941 (Monitorul Oficial No. 170). Acestea sunt dispozițiunile existente care se referă la exproprierea întregului capital evreesc imobiliar rural și urban, precum și a industriilor cu bază agricolă. O altă serie de Decrete-Legi expropriază pe evrei de proprietatea vaselor, șlepurilor și alte mijloace plutitoare și anume: - Decretul-Lege pentru trecerea în patrimoniul Statului a vaselor și plutitoarelor aparținând evreilor și societăților evreești - din 4 Decembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 286) și - Decretul-Lege pentru administrarea excepțională
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și servicii economice în cadrul Statului român pe diferite sectoare și în raport cu mărirea și varietatea acestui patrimoniu, era nevoie, îndeosebi după experiențele făcute cu comisarii de românizare și cu primele serii de deținători de bunuri agricole, să se organizeze administrarea patrimoniului expropriat de către Stat. Era de asemenea nevoie să se fixeze, cel puțin în linii generale, categoriile de beneficiari sau de deținători ai acestor bunuri. În sfârșit era nevoie să se prevadă măsuri financiare pentru determinarea și lichidarea despăgubirii cuvenite foștilor proprietari
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ca o scăpare din vedere. În realitate, evreii continuă să locuiască în imobilele urbane care n-au fost luate în fapt, ci numai în drept, din cauza timpului scurt de care s’a dispus până în prezent. b. - Industriile agricole au fost expropriate în întregime și luate din posesiunea evreilor. c. - Toate întreprinderile comerciale și industriale evreești au fost puse sub control de Stat, mai întâi prin comisarii de românizare și apoi direct prin Ministerul Economiei Naționale. d. - S’a interzis în practică
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
românizare și apoi direct prin Ministerul Economiei Naționale. d. - S’a interzis în practică orice înființare de întreprindere evreească nouă cât și extinderea, transformarea sau strămutarea celor existente. e. - Unele întreprinderi: cinematografe, case de filme, birouri de voiaj au fost expropriate indirect, prin naționalizarea acțiunilor. f. - Toate acțiunile bancare, comerciale și industriale ale întreprinderilor evreești au fost nominalizate iar circulația lor rămâne supusă autorizării Ministerului Economiei Naționale, care poate să exercite și un drept de preemțiune. Ministerul poate extinde sau restrânge
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cititorului Îi va părea bine că a apucat să trăiască sfîrșitul de veac XX pentru a profita de ocazia nesperată oferită Întru Înțelegerea prezentului. O satisfacție mai degrabă cuminte. Aceeași, mutatis mutandis, ca a Îndrăgostitului părăsit care ajunge să-și exproprieze ceea ce tocmai trăise cu patos. Citindu-i cartea, nu se poate să nu o așezi, ca proiect, alături de excepționala GÎndire ‘68 a lui Luc Ferry și Alain Renaut. O altă carte de căpătîi pentru francofonul anului 2000 este Mirajul lingvistic
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
construite În sudul Texasului (Power, 1983, p. 30). 7. Contractele manageriale - CMN care dispun de talente manageriale deosebite pot oferi asistență firmelor locale pentru o perioadă limitată, În schimbul unor taxe. Astfel de aranjamente sunt relativ frecvente atunci când guvernul din țara-gazdă expropriază integral sau o parte din proprietățile multinaționale din țara respectivă, dar Îi permite companiei să-și Însușească În continuare o parte din profituri până la instruirea corespunzătoare a personalului local. Contractele manageriale se utilizează În țările subdezvoltate sau În curs de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]