654 matches
-
ritmată cu lovituri de gong și de jocul susurând al coardelor de shamizen, fumul tămâii, culorile negru, alb și roșu care evocă totodată Prusia și celei trei luminozități ale palatului Bardo 265. Această punere în scenă în stil japonez supralicitează exterioritatea asemănătorului, ca și cum tentația extrem-orientală ar ține ea însăși de o dorință finalmente speculară și simbolică. Extremul Orient joacă un rol de sprijin problematizant pentru edificarea sistemului erotic. Acest sistem de integrare simbolică cu obiecte și culturi exotice produce o ciocnire
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Pierre-Marc de Biasi 361. Prezența Orientului corespunde unei tentații care este și o "revocare cu îndoială" scrie acesta din urmă. Este adevărat că ne aflăm într-o modalitate ambiguă care folosește "în stilul..." un Orient imaginar 362. Se insistă asupra exteriorității aparențelor ("un palat de marmură, clădit în stilul maur..."). Orientul este miza unei ambiguități prin faptul că este o imagine stereotipă a unui aiurea, a unui loc îndepărtat, "ca și cum tentația orientală ar ține ea însăși de o dorință finalmente speculară
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o limită de netrecut. Este important să vedem că Iulian devine luntrașul cu care treci frontiera, că el înseamnă limita prin faptul că ea poate fi depășită. El este chiar garantul acestui lucru, eroul, cel care prin situația sa de exterioritate, prin marginalitatea sa poate să asigure oamenilor trecerea fluviului. Luntrașul este un transgresor, transgresorul este un luntraș. Am văzut că distanța nu poate să creeze o limită, o barieră. Iulian este de altfel cel care descoperă vertijul lipsei de limite
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aceasta înseamnă mai multe lucruri în același timp, și mai ales relația lui ambiguă și privilegiată cu germana. Să fii oaspete nu înseamnă să stai ci să fii un oaspete în trecere și să întreții, prin urmare o relație de exterioritate cu instrumentul de comunicare. Tema ospitalității imposibile este o temă care obsedează și îi traversează toată opera: raportul de exterioritate este de citit în Metamorfoza, de exemplu, în care fiul, Gregor Samsa, este un oaspete în propria sa familie, oaspete
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oaspete nu înseamnă să stai ci să fii un oaspete în trecere și să întreții, prin urmare o relație de exterioritate cu instrumentul de comunicare. Tema ospitalității imposibile este o temă care obsedează și îi traversează toată opera: raportul de exterioritate este de citit în Metamorfoza, de exemplu, în care fiul, Gregor Samsa, este un oaspete în propria sa familie, oaspete inferior chiar celorlalți oaspeți pe care familia îi primește ca locatari, și în cele din urmă, un parazit. Problematica includerii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se deschid dar mai ales se închid și prin dispariția eroului însuși. Vom avea ocazia să revenim asupra topologiei spațiului familial. Kafka, răspunzând lui Janouch care spunea că nu iubește ceea ce se numește viața de familie, evocă o poziție de exterioritate care ar face din oaspete un observator. "E îngrozitor, spuse Kafka cu o profundă simpatie. Ce ați spune dacă v-ați mulțumi să-i fiți doar un observator? Familia dumneavoastră ar crede că trăiți cu ea și ați avea liniște
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ostilitatea sau indiferența oamenilor aduce la coborârea, chiar nimicirea (ca în povestirea maicii Thereza) a subiectului care nu poate să-și găsească un loc sau să fie primit. În Castelul, oamenii din sat îi repetă lui K. situația sa de exterioritate: "Nu sunteți din sat, nu sunteți nimic"571. Caracteristică vanității unei căutări care se lovește la fel de bine de multiplele forme ale respingerii este oboseala care apasă asupra tuturor personajelor care se străduiesc să capete rădăcină într-o lume care le
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
germane"; aceasta înseamnă două lucruri în același timp și mai întâi raportul său totodată ambiguu și privilegiat cu germana. Să fii oaspete înseamnă să nu șezi, să nu fii decât în trecere și, prin urmare să întreții un raport de exterioritate cu unealta de comunicare. Rațiunile acestei excluderi sunt multiple dar una dintre ele este importantă, forța Erosului care este forță de excludere, forță centrifugă, element fundamental de asocialitate drept activitate pulsională care se opune ordinii. Comisul voiajor este deja vinovat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care abandonează viața și scrisul pentru exercițiul literaturii, ultim refugiu pentru cel care ar avea impresia de a fi în sfârșit la el acasă, pe de altă parte, lupta reluată fără încetare, dureroasă, cu limba și cu limbajul a cărei exterioritate este mereu tragică. Cum să nu înțelegem dorința ca toate manuscrisele să fie distruse de vreme ce eforturile de investigare a limbii, eforturile de investire și de apropiere nu conduc decât la eșec. Situația lui Franz Kafka, oricât de stranie ar fi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este mai întâi limba birocrației austro-ungare, germana oficială, germana de cancelarie (Kanzleideutch) care asigură coeziunea dublei monarhii. Admirația sa pentru Goethe nu este separabilă de acest aspect clasic al germanei zeului din Weimar, a cărei esență rezidă într-o frumoasă exterioritate, un pic rece, rigidă, simplă, nobilă, imobilă. De aceea el notează în Jurnal (16 noiembrie 1910), în timp ce citește Ifigenia în Taurida: "Ceea ce merită cu adevărat admirație este această limbă uscată în gura unui adolescent pur [Oreste]. Fiecare cuvânt este dus
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Auto-ospitalitatea, adică ospitalitatea sinelui față de sine, nu este posibilă decât pentru că se dezvăluie o stranietate inerentă ființei, care îl face pe Baudrillard să spună că "Celălalt este oaspetele"652. Ospitalitatea celuilalt ca ospitalitate a sinelui față de sine interoghează la nesfârșit exterioritatea și dorința de identitate, a unei identități întotdeauna incomplete și care îl reclamă pe celălalt pentru a se desăvârși ca punct de perspectivă și punct de fugă. În Adio lui Emmanuel Levinas, Derrida face o lectură din Totalitate și infinit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care să tragă linia de demarcație între fals și credibil. Cu cât sunt mai false istoriile personajelor sale, cu cât acestea au reușit să păstreze marasmul comunist, cu atât Ion Bârlădeanu e mai credibil. Pentru că el însuși și-a construit exterioritatea, mult mai liberă decât vom putea înțelege vreodată. Interviu cu Abdelwahab Meddeb „Coranul nu este mai violent decât Biblia, ba chiar mai puțin“ Cristina Hermeziu Abdelwahab Meddeb este prozator, poet, eseist, născut în Tunis și stabilit la Paris, este profesor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
au caracteristicile lor aparte, mult diferite de modul în care evoluează fenomenele biologice. Fenomenul social, societatea până la urmă este o construcție umană, în acord cu direcțiile după care se conduce omul. Așa cum spune și Durkheim, ,, Faptul social se caracterizează prin exterioritatea lui față de conștiințele individuale (...), societatea fiind alcătuită din fapte sociale ce se manifestă prin voință proprie, fără nicio ingerință a subiectivității umane"283. Efortul de construcție socială este deci subsumat acțiunii umane conștiente și raționale 284. În ceea ce gândim despre
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Ca și în alte scrieri ale sale, Mihai Șora revine la originalul său model ontologic, imaginat ca o sferă, U(niversala) P(utință), de rază nulă. Verticala acestei sfere, raza, este locul geometric al interiorității, iar orizontala, suprafața, cel al exteriorității. Precizează în continuare Mihai Șora: , Evident, soră bună cu exterioritatea fiind, orizontala e și locul unei oricînd posibile disipări; după cum fiind omoloagă razei Ťnondimensionaleť, verticala e locul privilegiat al intimității și al continuei disponibilități de a prelua din plin impulsul
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
la originalul său model ontologic, imaginat ca o sferă, U(niversala) P(utință), de rază nulă. Verticala acestei sfere, raza, este locul geometric al interiorității, iar orizontala, suprafața, cel al exteriorității. Precizează în continuare Mihai Șora: , Evident, soră bună cu exterioritatea fiind, orizontala e și locul unei oricînd posibile disipări; după cum fiind omoloagă razei Ťnondimensionaleť, verticala e locul privilegiat al intimității și al continuei disponibilități de a prelua din plin impulsul de a-fi-plenar, adică de a fi pe măsura întocmai a
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
Este o spiritualitate puternică, polifonica, deloc întâmplătoare, ciudată, chemată la matcă vieții de un dor nesleit spre peregrinare, mult peste nivelul contingentului. Rezultă o îmbinare de clasic și depreciere modernă a comportamentelor, Benador realizând, din imponderabile psihotice, scheme caracteriale. În exterioritatea supraindividuală naratorul manipulează canoanele clasice doar pentru a le învălui în tenebre, asociate fixațiilor, frustrărilor. Din aportul acestora vine propensiunea spre îngroșări șocante. Că nu e o bravada inutilă o demonstrează în Subiect banal cerneală scriiturii: Benador și-a dorit
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
integrează acestei lumi a tradiției scriiturale, al cărei adevăr transcende lumea reală. Prin această viziune, Radu Petrescu vine și schimbă percepția asupra literaturii din spațiul românesc, îndreaptă cititorul spre o altă literatură, diferită de cea care își caută resursele în exterioritatea socială, psihologică, sau în miticul arhaic. Acum textul nu mai este subordonat vieții, ci el devine o realitate de sine stătătoare, textuală, cea a operei ce trăiește după bătăile ritmului propriu, intrinsec. „Toate încercările de a continua Didactica nova pentru
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
în subiect. Obiectivitatea privește mecanismele generante de realitate și tratarea obiectului cumva diferențiat de individ, ca diferit de o entitate obiect, independența de subiect, ca realitate obiectivă, existența 'în afara subiectului, în afara corpului său fizic, dar și în afara corpului său spiritual. Exterioritatea fizică a obiectelor este relativ ușor de conceptualizat, exterioritatea spirituală, informațională, definește existența unui obiect autonom de orice proces mental prin care sunt reprezentate cumva obiecte. Orice obiect din punct de vedere filozofic trebuie înțeles ca o 'existență duală', ca
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
tratarea obiectului cumva diferențiat de individ, ca diferit de o entitate obiect, independența de subiect, ca realitate obiectivă, existența 'în afara subiectului, în afara corpului său fizic, dar și în afara corpului său spiritual. Exterioritatea fizică a obiectelor este relativ ușor de conceptualizat, exterioritatea spirituală, informațională, definește existența unui obiect autonom de orice proces mental prin care sunt reprezentate cumva obiecte. Orice obiect din punct de vedere filozofic trebuie înțeles ca o 'existență duală', ca obiect în subiect, obiect construit modal de simțurile și
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
particularități structurale, relaționale și interactive legic definite, între anumite clase de forme și procese naturale. Realitatea mai ales cea primită și reprezentată în imagini și sunete da subiectului impresia de modalitate exterioară, de lume în afara lui și independentă de el. Exterioritatea realității înseamnă că forma corporală și comportamentală a subiectului este înconjurată de peste tot de alte forme, relații și mișcări, astfel lumea fenomenala este 'în afara noastră' ne înglobează că particularitate în conținutul și evoluția ei. Independența realității de subiect este înțeleasă
Realitate () [Corola-website/Science/306324_a_307653]
-
fenomenala este 'în afara noastră' ne înglobează că particularitate în conținutul și evoluția ei. Independența realității de subiect este înțeleasă că prezența a formelor și evenimentelor și în prezența și în lipsa subiectului, că 'existența a naturii', necondiționată de subiectul percepator. Relativ la exterioritate și autonomie fenomenala, adică la alcătuirea și relația lumii cu subiectul, există două mari perspective metafizice, una declarând și susținând exterioritatea și independentă realității, adică existența universului nelegata de existență și funcțiile interpretant modalizante ale subiectului. A doua caracterizare existențiala
Realitate () [Corola-website/Science/306324_a_307653]
-
a formelor și evenimentelor și în prezența și în lipsa subiectului, că 'existența a naturii', necondiționată de subiectul percepator. Relativ la exterioritate și autonomie fenomenala, adică la alcătuirea și relația lumii cu subiectul, există două mari perspective metafizice, una declarând și susținând exterioritatea și independentă realității, adică existența universului nelegata de existență și funcțiile interpretant modalizante ale subiectului. A doua caracterizare existențiala susține dependența realității de subiect, nefiind logic să credem că există forme, proprietăți și situații, autonom de individul percepator și reprezentant
Realitate () [Corola-website/Science/306324_a_307653]
-
umane față de lume. "Unul" nu este văzut dar ca actus purus, ci mai degrabă ca o potențialitate universală a existenței. Ca atare, este plasat, în modelul metaforic al lui Șora, în centrul sferei de rază nulă. Suprafața acestei sfere reprezintă exterioritatea pură, compusă din „realități terminale”. Raza este locul geometric al interiorității, unde găsim „potențialități intermediare”. Mihai Șora este considerat mentorul altei școli mult mai discrete și mai eterogene decât școala lui Noica. În prezent, există un intres în creștere asupra
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
era pictorul care înțelegea femeile. În picturile sale, femeia apare în numeroase ipostaze... sfântă, fragilă, dulce, sălbatică, victimă, prostituată, dar niciun alt pictor în afară de el nu a înțeles atât de bine misterul feminin reușind să-l redea pe pânză. Dincolo de exterioritatea imaginii corpurilor elegante, învăluite în veșminte rafinate, izbucnesc senzualitatea, inteligența, universul feminin. Doamna cu umbrela Portretele, unul mai frumos decât altul, rămân imagini tipice ale Belle Epoque. Imaginile nu sunt statice, ci reproduc mișcarea pe cale să se nască. Boldini captează
Boldini dezvăluie sufletul și misterul femeilor, “fragile icoane” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105734_a_107026]
-
gesturi, vorbire, gânduri și alte manifestări exterioare, inclusiv mediul construit. Natura lăuntrică a subiectului condiționează adevărul și semnificația produselor externe ale indivizilor umani. Această natură intrinsecă este percepută ca o sursă de semnificație, ca o interioritate invizibilă pe care o exterioritate vizibilă o exprimă, o dezvăluie treptat, o materializează. Potrivit acestei concepții, faptul că subiectul este incapabil de a învesti spațiul urban cu semnificație arată că relația dintre eu și mediu s-a dezechilibrat. Astfel, premisa de la care am pornit ne
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]