29,452 matches
-
găsi un argument mai puternic să continue lupta pentru Cotroceni. Pentru că, am observat, comuniștii români sunt, cu toții, urmașii lui Lăpușneanu: cu cât îi vrem noi mai puțin, cu atât ne vor ei mai mult! Dacă lucrurile ar sta altfel, aș extinde invitația politicianului citat la întreaga clasă politică și la cvasi-totalitatea baronilor presei scrise și ai televiziunilor. La ce să ne așteptăm bun de la oameni pentru care "audiomatul", "ora de maximă audiență" și contul în bancă sunt singurele valori? Ca într-
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
de vorbă o zi întreagă. Deci, poetica mea: eu vin din lumea muzicii, am fost cîntăreață, dar și o cititoare pasionată. Cred că aceste două componente sunt cele care m-au făcut să devin scriitoare. Căci cine citește mult își extinde vertiginos și biografia. Desigur, ai propriile tale trăiri, dar ele se amestecă și cu ceea ce ai citit. Fiecare cititor este conștient de acest lucru. Fiindcă am început să scriu atît de tîrziu, teritoriul lecturilor mele, al lecturilor inocente, a fost
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
fapt, chiar construcția cea mai uzuală a domeniului - la televizor (a se uita la televizor, a vedea la televizor, a se da la televizor, a apărea la televizor etc.) - e demnă de oarecare interes, în măsura în care, bazîndu-se pe o relație metonimică, extinde numele obiectului asupra funcțiilor lui. În treacăt fie zis, în DEX televizor este definit doar ca "aparat care recepționează imagini transmise prin televiziune", ceea ce maschează folosirile de tipul citat; desigur că televizor nu e un cuvînt căruia mulți vorbitori să
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
Th. Hristea a demonstrat în multe cazuri acest proces, analizînd forma sau sensurile particulare ale unor împrumuturi), lucrările lexicografice românești au emfatizat această sursă. Presupun că se va simți în curînd o tendință de reechilibrare a raportului dintre influențe, chiar extinsă asupra trecutului (întotdeauna reinterpretabil!). Un caz interesant mi se pare de pildă cel al substantivului bluf "minciună, înșelătorie vizînd intimidarea adversarului": termenul e înregistrat în Dicționarul limbii române moderne (= DLRM, 1958), fără indicație de pronunție, ca provenind din engl. bluff
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
Nordul este descris în termeni similari celor din Memento mori, iar în proiectata dramă Decebal regele dac rostește în cîteva rînduri, ca un leitmotiv, formula "Nordul mă amenință". Astfel Nordul se dovedește a fi etern principiu al distrugerii, voind să extindă haosul asupra tuturor locurilor în care apar idei generatoare de cosmos. Dacă în poezie realul este învăluit în imaginar, proza politică a lui Eminescu abundă în precizări de ordin istoric, trădînd de multe ori o erudiție ieșită din comun, și
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
își încheie aceste considerații citînd în traducere proprie versurile lui Horațius din Oda către Bulatius: "cerul de-asupra-l schimbi, nu sufletul, marea trecînd-o". Oare nu este în articolul citat aceeași idee a vidului de gheață simbolizînd haosul care vrea să se extindă asupra oricărei tentative de naștere a unui cosmos, idee pe care am întîlnit-o în Memento mori? În loc de "pustiu de ghiață" întîlnim "deșert sufletesc"; în loc de "visul unei nopți de vară", de aspirație vană către frumusețile lumii solare, mediteraneene, de neputința de
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
de ură ai doctorimii din România. Nu doar medicii mureșeni îl detestă pe-acest doctor atomic, ci și confrații lor din alte județe, speriați că modelul de eficiență, de profesionalism și, nu în ultimul rând, de omenie s-ar putea extinde și în teritoriile lor, mai gelos păzite decât sondele de petrol din țara dlui Arafat. Speculând cu binecunoscuta mârlănie de la noi momentul acesta nefericit, în care asupra islamismului se ridică un mare semn de întrebare, măcelarii de la Sănătate au profitat
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
fanaticii sinucigași știau asta. Știau că dacă există pe lume un loc în care forfoteasc, la orice oră a zilei, inși de pe întreg mapamondul, World Trade Center era, cu siguranță, unul dintre acestea. Din acest motiv, e pur cinism să extinzi - așa cum au făcut-o câțiva jurnaliști de frunte de pe Dâmbovița - conceptul de "pagube colaterale" asupra unui asasinat sălbatic, dus la îndeplinire cu perversitate și animalitate extreme. Aș fi preferat să-mi apară bube pe limbă, decât să rostesc astfel de
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
criticului e similară cu cea a unui bard care-și disimulează cu ajutorul său emoția. Nu altminteri decît un poet ce se poate testa, îndeobște, pe spații mici (sinteza, clamată ostentativ de unii confrați, nefiind un apanaj al spațiului tipografic amplu, extins pe sute și sute de pagini!), Cornel Regman se descoperă prin sintagme fericit găsite, prin concentrate ce reflectă deopotrivă figura temei și a sa personală. Iată un șir de exemple: �adevărate buchete nomenclaturiste"; excesul de bunăvoință arătat de unii stipendiaților
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
naturaliști de odinioară, nu și pentru tinerii noștri cărora bogzianul "Jurnal de sex" le este un înaintaș depășit ca expresie și care fac să se rîdă din orice. "Hliziții" - i-am și numit, fără să precizez însă că "hlizirea" aceasta, extinsă dinspre proză la poezie și chiar la critică, e o formă de bășcălie textuală limitînd artisticul la sfera epidermică, la reacțiile în lanț ale bunei dispoziții, care include printre componentele ei nevoia de maculare și stîlcire". Din acest unghi al
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
de la Bogați. Fenomen cu totul neobișnuit în peisajul nostru artistic, inițiat într-un mediu virgin, așa cum este, din punctul de vedere al realțiilor cu arta cultă, cel rural, dar gîndit în perspectiva unui viitor circuit turistic care s-ar putea extinde pe o arie mult mai largă, simpozionul de sculptură în lemn de la Bogați transmite, cel puțin în acest moment, un dublu semnal: mai întîi că oriunde se pot face lucruri importante, cu minima condiție să aibă cine să le facă
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
de anexionism cultural. Toate aceste idei preconcepute se regăsesc în imaginea europenilor despre America. Tocmai raportul eului cu lumea este tema secretă a multor din eseurile de aici. în ce fel reprezintă bîrfa un liant social și cum s-a extins ea cu ajutorul mass-mediei? Cît de mult seamănă americanul de rînd cu personajele din seriale și cît este el de manipulabil? Cum acționează acel "formidabil melting pot care e New Yorkul" și ce se întîmplă cu raportările identitare ale imigranților? Care
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
bucătăria" romanului postmodern. Acțiunea este plasată în secolul al doisprezecelea p. Ch., cînd împărat al "sacrului imperiu romano-german" era Frederic Barbarossa, protectorul și tatăl adoptiv al lui Baudolino. Expedițiile împăratului împotriva orașelor italiene, cruciadele, divergențele cu papalitatea, ocupă un spațiu extins în carte, dar și mai numeroase sînt întîmplările fabuloase (ai căror protagoniști - Baudolino și năstrușnica sa suită - rivalizează cu eroii de basm); călătoria acestora spre împărăția preotului Ioan, de pildă, pare desprinsă din cele 1001 de nopți ale Șeherazadei, iar
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
un lucru extrem de stimabil și care nu implică neapărat, de ce ar face-o?, lipsa valorii literare a operei lor. Pe de altă parte, dizident a fost și un mare poet ca Mircea Dinescu, Ana Blandiana (mai ales în proze) dar, extinzînd puțin aria, Ștefan Augustin Doinaș, cu excepționala sa intervenție la Colocviul de literatură de la Iași, în 1978... Dacă ar fi să includem apoi toți scriitorii din acea perioadă cenzurați la sînge de Consiliul Culturii, și totuși tipăriți!, lista s-ar
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
și Georg Solti, laureat al importantului concurs de la Besançon, duce o carieră internațională vie; descoperitor pasionat de muzici pierdute sau noi; pedagog cu har; realizator de emisiunide radio; autorul unuia dintre cele mai apreciate dicționare de interpreți, în care a extins mult geografia muzicală a Europei spre Est și încă de la prima ediție din 1982 a acordat un spațiu generos artiștilor români. Sensibilitatea sa cultivată i-a dezvăluit pe străzile amorfe ale Bucureștiului urmele "micului Paris" despre care îi vorbise prietenul
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
ne-a lăsat visători...). Prima dezbatere a simpozionului, moderată de Nicolae Manolescu, a încercat să răspundă la întrebarea Poate fi literatura globalizată? Comunicările au analizat noțiunea de globalizare (mondializare) care, pornind de la domeniul economic și al piețelor financiare, s-a extins tot mai mult, incluzînd vaste arii, de la cultura de consum și gastronomie la canoanele literare. Bine sau rău, mondializarea - economică în primul rînd - e un fapt împlinit, noile tehnologii contractă timpul și spațiul, trăim într-o lume nu interdependentă, ci
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
din urmă e denumit argotic și coajă (alte desemnări - mușamat, mort, pernă, tuflă etc. nu sînt de mare folos explicației). Ar fi interesant de verificat cît de cunoscute au fost cuvintele legate de brutărie și în ce măsură puteau ele să-și extindă uzul în mediul argotic. De la sensul "portofel" s-a ajuns probabil, cu ajutorul construcțiilor prepoziționale și verbale, în care termenul era uneori doar vag înțeles, la glisarea asupra altor circumstanțe ale furtului. Evoluția spre sensul de agent uman, care concurează derivatele
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
exemplară a umanului se întîmplă să fie bărbatul, la Nicolae Breban deținătorul legitim(izat) al puterii este bărbatul ca atare, care nu se străduiește să ilustreze vreun sens general uman, ci se limitează la a-și manifesta și a-și extinde, obsesiv, autoritatea asupra unei comunități proclamat inferioare de femei și asupra uneia, nu în aceeași măsură inferioare, de adepți. Vorbind despre romane scrise în perioada comunistă, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că aceasta este o literatură care servește
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
libere, mai degrabă decît recreere. Se fac presiuni asupra tineretului pentru ca acesta să se înscrie în brigăzi "voluntare" de muncă pentru reconstrucție prin toată țara. Cu toată ostilitatea celor mai mulți tineri români față de acest gen de constrîngere, programul comunist de a extinde ideologia marxistă asupra unei proporții apreciabile dintre ei va reuși, fără îndoială, dacă accesul la alte puncte de vedere va continua să fie împiedicat. Comuniștii își pun evident mari speranțe în programul pentru "controlul gîndirii", care în viitor va afecta
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
Virgil Mihaiu , cu invidiabilul său palmares extins peste trei decenii de existență, rămâne un reper cultural de talie internațională. Prima ediție a noului mileniu a fost realizată grație abilității manageriale a lui H.J.K. Schmidt. Acesta a reușit să obțină până și înaltul patronaj al guvernului Adrian Năstase
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
intelectual umanist care făcea - și încă face în mare măsură - farmecul scrisului său. P.S. În volumul Cronica unei dezamăgiri este reprodus și un articol al meu în care apare o nefericită greșeală de tipar: Dacă nu suntem în stare să extindem românofobia în lume, măcar să nu permitem ca harta limbii române să ajungă mai mică decât harta României!" Eu scrisesem "românofonia", nu "românofobia". De altfel, în România liberă din 3 septembrie 1997, de unde a fost preluat textul, era scris corect, "românofonia
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
sensibilități față de proaspetele mituri ale locului. Acest fapt explică într-o măsură convingătoare acea situație, aparent ciudată, invocată la început; anume zilele de glorie și mai apoi anii grei de uitare. Primele sînt chiar efectul acestei neobișnuite îndemînări a pictorului, extinsă pe un spațiu foarte larg: îndemînare tehnică, îndemînare tactică, îndemînare strategică, îndemînare în actul de comunicare cu piața de artă și cu actorii ei individualizați. Figură artistică rece, mai degrabă absentă din punct de vedere afectiv, Eustațiu Stoenescu este disponibil
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
ironizatei și inevitabilei locuțiuni vizavi de, în evidentă ascensiune după 1990. Reactivarea prepoziției întru e un fenomen cult, observat în 1972, pentru care e certă influența teoretizărilor lui Noica. În noua ediție e menționat și o greșeală care s-a extins între timp foarte mult - și care rămîne, mi se pare, foarte supărătoare: ca și folosit în loc de ca, în contexte în care are sensul "în calitate de" ("a intervenit ca și lider", p. 66); fenomenul are, cum observă autoarea, răspîndire dialectală, fiind frecvent
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
diverse situații chiar mai bine decît modelul! Sîntem cei mai...! Gogol al nostru, Joyce al nostru, Tolstoi al nostru etc., etc. Absența simțului tragic ne menține, am mai spus-o, la periferia interesului general. O mentalitate provincială începe să se extindă periculos. Cît despre simțul ridicolului, ce să mai vorbim? Diverși lideri împărțind ciracilor laude și locuri în Pantheonul dîmbovițean. Unde, fără îndoială, vor ajunge Aproape Tolstoi, Aproape Gogol, Aproape Dostoievski. Eu cred că ar fi vremea ca scriitorii să redevină
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
chiar foarte cunoascute, sau cînd sînt cunoscute pentru altceva decît pentru "caracterul tipic" invocat. Cred că începutul a fost făcut (poate și sub influența unor structuri sintactice străine; dar e normală și evoluția internă) de substantivul tip; modelul s-a extins apoi și asupra sinonimului său gen. În cazul lui gen, dicționarul academic nu ne oferă exemple lămuritoare, pentru că litera G a fost tratată de fasciculele seriei vechi, care acorda un spațiu redus împrumuturilor neologice, concentrându-și interesul asupra fondului vechi
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]