795 matches
-
stabilirii unui umbrar simbolic stabil deasupra întregii societăți penitenciare, căci fiecare grup are alte viziuni, alte percepții privind lumea în care trăiește și lumea din afară. Numărul și complexitatea lor le fac din ce în ce mai inaccesibile celor din exterior. "Ele devin enclave ezoterice, ermetic sigilate pentru toți, în afara celor care au fost adecvat inițiați în misterele lor. Autonomia din ce în ce mai mare a subuniversurilor ridică probleme speciale de legitimare atît pentru cei din afară (outsiderii), cît și pentru cei dinăuntrul (insider-ii) subuniversului."8 Greu va
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de-a face cu o analiză de tip guenonian (lucru pe care îl spune limpede în Jurnalul său), căutînd să se demarce de proliferarea abuzivă a unui anume tip de fantastic în literatura secolului al XIX-lea, precum și de orientarea ezoterică tradițională în Europa. Eliade nu recurge la magie sau la alte practici spiritualiste pentru a da un sens Naturii, pentru a descoperi hierofaniile și structura religiozității cosmice; atingerea sacrului, după cum afirmă într-o notă de Jurnal, i-a devenit posibilă
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
pe rafturile bibliotecii lui): ce folos, dacă o carte ca Pentru arta literară de Paul Zarifopol, care mă ispitea în cel mai înalt grad, rămânea atunci pentru mine de nepătruns! Nu înțelegeam cuvintele, ideile, expresia mi se părea sofisticată, enigmatică, ezoterică și disperam că nu-l voi pricepe niciodată pe acest autor. Dintre străini, îmi plăcea grozav, fiind mândru în schimb că citesc așa ceva, Stefan Zweig, ale cărui biografii le consuma și mama (cred că tatei îi păreau prea literare). Spre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în chiar modul cum el își aborda materialul. Se înțelege prin urmare cu ce simțăminte m-am îndreptat eu atunci spre locuința marelui om, contemplat de mine pe soclul unei opere deja considerabile. Îmi dam seama că se întâmpla ceva ezoteric, inițiatic (faptul că avea o nepoată, rude, familie nu constituia în ochii mei decât o aparență înșelătoare). Blaga locuia atunci pe strada Avram Iancu, într-un destul de spațios apartament de tip vechi, mobilat cu stil (piese și obiecte aduse în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lor astrale spre "temnițele" corporale terestre. Pitagora a fost primul gânditor grec care a căutat în structurile corpului suportul material pentru fenomenele sufletești, care a formulat în termenii acelor vremuri relația suflet corp. Descrierea evoluției ascensionale a sufletului este făcută ezoteric, fiind exprimarea unui dualism conceptual: sufletul își construiește propriul corp mintal, pe care-l depune pe "carul subtil al sufletului", care, după moarte, va ridica sufletul în ceruri. Fenomenele sufletești sunt generate de "mișcarea" pneumei. Pitagoreicii le-au împărțit în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
întreprinzător care prosperase sub regimul capitalist. Într-o bună zi, Damian Marinescu a apărut acasă. Era acolo, îl auzeam vorbind cu nevastă-sa. A fost politicos cu noi, ba chiar slugarnic, uneori insinuant, sugerând un fel de complicitate secretă și ezoterică între noi și el. Vorbeam în timp ce găteam, noi pe aragazul nostru și ei pe reșoul lor, în mica bucătărie comună la care aveam cu toții acces. Bătrânul Marinescu - mi se părea bătrân pe atunci: să tot fi avut cincizeci de ani
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cu aceea a îngerilor, impasibilă, neredusă și nesfâșiată încă de antagonismul pătimaș al bărbăției și al feminității, fiindcă își trage obârșia Din soiul unic fără de semințe. Înaltul simbol al androginului, care nu e o idee obișnuită, ar părea, poate, prea ezoteric, prea enigmatic, dacă poetul nu i-ar înlesni înțelegerea prin lămurirea din ultima strofă: Prefigurez un gând zeiesc al lumii Ce-și dibuie pe forme bucuria Și răsădește-n moliciunea humii Tăria tainei mele, fecioria. Cuvântul fecioria aruncă în urma lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prozatorul român nu a cunoscut lucrarea lui Frazer, nici măcar ediția ei abreviată, tradusă în limba franceză de către Lady Frazer în 1923. Această ipoteză a devenit improbabilă odată cu apariția recentei interpretări a lui Cernătescu, care a scos la iveală profundele cunoștințe ezoterice ale lui Sadoveanu. Dar, indiferent dacă relația dintre Frazer și Sadoveanu se prezintă ca o filiație sau ca o simplă coincidență culturală, important e de reliefat aici originalitatea prozatorului român. 3.4.2. Comparat cu mitul "canonic" din reconstituirea lui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
noutate și originalitate chiar și pentru cei inițiați. Lucrarea se adresează cu precădere specialistului, ceea ce nu înseamnă că nu poate fi consultată cu profit intelectual și de nespecialist. În pofida titlului și a subtitlului, ce ne trimit cu gândul la investigații ezoterice inhibante, cartea nu este deloc didactică și pedantă. Cercetarea autorului nu cuprinde toate aspectele posibile ale problemei, stăruind asupra versului european (antecedente, origini, cronologieă, mai ales a celui francez, cu referiri bogate la versul liber românesc. Nu vom găsi referiri
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
gesturile mărunte, secundare ale unei persoane dezvăluie lucruri mult mai importante decît actele pe care le credem fundamentale. Așa încît am schimbat demult instrumentele cu care măsor valorile, nu mă mai despart, decît rar, de balanța farmaceutică și de cifrul ezoteric al așa-numitelor doze homeopatice cu care lucrează criticii-șamani. În plus, astfel de chestionare ne coboară uneori cumva în kitsch, și asta într-o lume atît de pestriță cum este aceea în mijlocul căreia trăim azi. Fac aici o paranteză: lista
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Ieronim, Dominic, Lixandru, Nicodim, Calomfir ( în Istoria critică amintește și de "numele eminescian de Cesare"7) și nume "caragialești": Iancu Gore, Manolache, Hrisanti, Agripina, Dragomir. Cea de a doua problemă relevată de G. Călinescu privește interpretarea unor nume din perspectivă ezoterică: "Economia fantastică a nuvelei (este vorba de narațiunea Șarpele - n.m.) se întemeiază pe imaginea șarpelui, simbol capital în hermetism, de origină babiloneană. Ophioneus este divinitatea haotică, rezidând în fundul Oceanului, e Șarpele biblic. La gnostici simbolul capătă o puternică accepție sexuală
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
printr-o relație dialogică legătura dintre creația științifică și cea literară, cele două domenii fiind înțelese ca un unic hipertext, constituit pe relația de intertextualitate internă care stă la baza sintagmei de "operă totală"63, Marcel Tolcea oferă un Eliade ezoteric, înțelegând pe tot parcursul documentării, pe urmele lui Virgil Ierunca și ale lui Matei Călinescu, că abordarea literaturii lui Eliade nu se poate face fără apel la opera lui științifică: o altfel de încercare este "sortită din start eșecului"64
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Virgil Ierunca și ale lui Matei Călinescu, că abordarea literaturii lui Eliade nu se poate face fără apel la opera lui științifică: o altfel de încercare este "sortită din start eșecului"64. Fără a încerca să utilizăm o grilă ezoterică de interpretare, nu credem că putem face abstracție de o înclinație care începe din anii liceului "spre științele oculte și magie"65, de credința în puteri mediumnice, clarviziune, telepatie, levitație, fenomene "metapsihice", de viziunea pe care Eliade o avea la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
anii liceului "spre științele oculte și magie"65, de credința în puteri mediumnice, clarviziune, telepatie, levitație, fenomene "metapsihice", de viziunea pe care Eliade o avea la douăzeci de ani asupra istoriei religiilor, viziune centrată pe experiența mistică și pe caracterul ezoteric, "individualistă, voluntaristă și "tehnică" asupra experienței religioase, puternic influențată de un ideal de libertate ce trădează caracteristicile personalității lui Eliade", viziune care va domina evoluția sa intelectuală în viitorul apropiat"66. Matei Călinescu atrage atenția asupra unei posibile lecturi ezoterice
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ezoteric, "individualistă, voluntaristă și "tehnică" asupra experienței religioase, puternic influențată de un ideal de libertate ce trădează caracteristicile personalității lui Eliade", viziune care va domina evoluția sa intelectuală în viitorul apropiat"66. Matei Călinescu atrage atenția asupra unei posibile lecturi ezoterice, deși perspectiva pe care o folosește în abordarea prozei lui Eliade este una complet "exoterică", fiind aceea a unei hermeneutici literare pentru care textele sunt niște constructe analizate din perspectiva unui sistem literar explicit (s.a.): "pe baza unei foarte atente
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade este una complet "exoterică", fiind aceea a unei hermeneutici literare pentru care textele sunt niște constructe analizate din perspectiva unui sistem literar explicit (s.a.): "pe baza unei foarte atente și amănunțite exegeze biografico-istorice întrebările ridicate de o posibilă lectură "ezoterică" a prozei fantastice a lui Eliade ar putea fi abordate în mod inteligent"67. Utilizând perspectiva gnozei, Ștefan Borbély afirmă că finalitatea prozei fantastice a lui Mircea Eliade nu este "una literară, ci una metafizică și cosmologică", literatura lui având
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca și hermetiștii din epoca elenistică și din Renaștere, credea într-o revelație primordială, pierdută, regăsită de inițiați și transmisă camuflat, în fabule și mituri, pentru a fi inaccesibilă profanilor; Newton credea că adevăratele secrete se găsesc camuflate în textele ezoterice 69. În elementele marginale se păstrează adevăruri fundamentale: superstiția - în înțelesul etimologic, super stat, "ceea ce stă deasupra", ceea ce rămâne, se păstrează 70. "Uneori etimologiile pot salva un cuvânt restaurându-i sensul inițial", sensul nobil al cuvântului superstiție fiind acela de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care l-ar putea numi) afirmă că semnificatul religios "nu este secundar, ci terțiar; nu este produsul unei codificări secundare pentru că aceasta este de natură culturală, comunitară și, deci, cel puțin în principiu accesibil tuturor vorbitorilor culți (...), are un sens ezoteric, rezervat inițiaților, celor care pricep că este vorba de o hierofanie"74. S-a remarcat că Eliade se folosește de genul ficțional pentru a relua idei din operele sale de istoric al religiilor, romanul Noaptea de Sânziene fiind "o transfigurare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
manifestă plenar 485. Căldura este un semn indicial, un semn de referință (alături de altele ca melancolia, neliniștea, uitarea), în directă relație cu obiectul sacru la care se referă povestea 486. Lăcrămioara Berechet echivala strada care găzduiește întâlnirile cu substitutul său ezoteric, cale, și pe Bătrânul Fărâmă cu Învățătorul, Inițiatul căii mantice, refăcând etimologia substantivului propriu, Mântuleasa, din grecescul mantike, artă a divinației, mantică; în acest sens, "Fărâmă este cel care cunoaște semnele ascunse ale timpului, este hermeneutul semnelor vremii și al
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1) orice repetiție înseamnă repetarea actului primordial (ex. un orfic, prin ceremonialul inițiatic, repetă gesturile originare ale lui Orfeu). Repetarea gesturilor exemplare și paradigmatice înseamnă și o reactualizare a momentului mitic, timpul profan se abolește 536; 2) cântecele Leanei - mesaje ezoterice - pornesc de la versuri străvechi ale căror semnificații sunt adaptate experienței estetice a omului modern 537 pentru a asigura receptarea mesajului; 3) fabricarea automată și exterioară a "inspirației populare", prin copierea motivelor folclorice și reproducerea ritmului poeziei populare duce la un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în opinia anchetatorilor) de masă: "Dar Zevedei e un om ciudat: vrea să se distingă de popor, și atunci recurge la orice semn distinctiv..."; (într-o lectură posibilă, "semnul celor aleși"). Despre simbolismul pelerinei s-a spus că evidențiază asocierile ezoterice produse de imagistica îmbrăcămintei (care acoperă, apără, ascunde), acestea amplificând senzația de mister a unei povești care conține mesaje codificate și comunicări apocrife. În acest sens, etimologia cuvântului (fr. pèlerine, veșmânt purtat de un pelerin) care indică o dezvăluire (scopul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sfera onomasticii", în Limba română, nr. 6, 1967. Teleoacă, Dana-Luminița, Impactul terminologiei religioase românești asupra domeniului onomastic (Sărbători creștine), articol diponibil la adresa web http://onomasticafelecan.ro/iconn 1/proceedings/3 3 07 Teleoaca Dana-Luminita ICONN 2011.pdf, accesat la 27 ianuarie 2016. Tolcea, Marcel, Eliade, ezotericul, Editura Mirton, Timișoara, 2002. Tomescu, Domnița, Gramatica numelor proprii în limba română, Editura All, București, 1998. Tomescu, Domnița, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Țurcanu, Florin, Mircea Eliade: prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2005
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
148. 61 Sorin Alexandrescu, "Dialectica fantasticului", studiu introductiv la Mircea Eliade, La țiganci și alte povestiri, București, Editura pentru Literatura, 1969, pp. XXXVIII-XXXIX. 62 Gheorghe Glodeanu, op. cit., pp. 45, 54. 63 Sabina Fânaru, op. cit., p. 48. 64 Marcel Tolcea, Eliade, ezotericul, Editura Mirton, Timișoara, 2002, p. 12. 65 Mircea Eliade, Memorii (1907-1960), Editura Humanitas, București, 1991, 1997, p. 91. 66 Florin Țurcanu, op. cit., pp. 125-126. 67 Matei Călinescu, op. cit., pp. 165-166 (nota 14). 68 Ștefan Borbély, op. cit., p. 45. 69 Mircea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Glodeanu, op. cit., p. 180. 208 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 113. 209 Ibidem, p. 114. 210 Ioan Petru Culianu, op. cit., pp. 234-235. Lăcrămioara Berechet interpretează numele Cucoaneș, "în limbaj indirect, propriu textelor ezoterice dublu codificate", ca Fiu al Stăpânului (s.a.), cheie care în registru anagogic semnifică Macrantropul (s.a.), Fiul Domnului, Eroul, MahaVira cel care alege desăvârșirea în spirit și se retrage în singurătatea Sinelui" (Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 27.). 211 Matei Călinescu, op. cit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Într-o zonă ascunsă, de culise. Viața cotidiană ca un spectacol continuu (folosesc aici paradigma dramaturgică a lui Erving Goffman, reprezentantul interacționismului simbolic), relații sociale instituționale, formale, agrementate de simpatiile și antipatiile personajelor reale, dar și o zonă secretă, tăinuită, ezoterică, cu drame colective sau individuale atroce. toate personajele desfășoară interacțiuni febrile În zone misterioase, camuflate prin discuții superficiale; au o viață tainică, ocultă, sibilinică, mascată de statusuri oficiale și roluri psihosociale, dobândite pe căi diferite. Au un secret care le
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]