1,424 matches
-
recunoscut proprie, bine orânduită și larg consensuală. E vorba, deocamdată, mai mult de un spirit relativ comun și de o arie de preocupări oarecum convergente, în care dospesc laolaltă varii concepte, motive, intuiții, atitudini și considerente apreciate ca purtătoare de făgăduințe sau, chiar, drept hotărâtoare pentru edificarea în noi direcții și într-un stil filosofic înnoit a ontologiei"43. Dat fiind statutul nedefinit încă, parțial convențional, al ontologiei umanului, ne îngăduim să-i configurăm posibilul chip. Dar pornind de la matricea ei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar fi fost, presupunea și pe conducătorul politic (voievodul) și ceata sa militară. Stăpânirea turanică (cumană) nu-l putea înlătura, hoarda neavând un caracter așezat și mulțumindu-se cu dijma și darurile localnicilor (autohtonilor) supuși. De aceea scrie papa, după făgăduința dată de rege că va aduce la dreapta credință (catolică) pe schismatici (ortodocși), să se impuie vlahilor înșiși un episcop catolic. Următoarea acțiune a regalității ungare a fost constituirea unei Cumanii vasale. În timp ce în prima jumătate a secolului al XIII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Adevărul ilustrat”, „Povestea vorbei”, „Epoca”, „Convorbiri literare”, „Literatură și artă română”, „Pagini literare”, „Revista modernă”, „Noua revistă română”, „Arhiva”, „Pagini alese”, „Ovidiu”, „Cronica”, „Jurnalul”, „Românul literar”, „Revista idealistă”, „Convorbiri critice” ș.a. În 1901, pe când era considerat de unii o mare făgăduință, i se tipărește, prin subscripție publică, volumul de versuri Vise și lacrimi, căruia îi vor urma Spre ziuă (1906), Poveste grozavă (1909) și În valuri (1911). Domnișoara Sécession (1908) cuprinde „disertații”. Apărute parțial ori integral în periodice, sub varii generice
BECESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
tale grații, Poate săracă încă, dar nu fără nimic... Avere vom găsi și zestre bună. Vistere, vino-ncoace,... înainte! Ia flori de nuntă și le dă Iubitei tale... Cum, nu vrei? Dar trebuie, Dar Domnu-o zice... Aide... dă-i floarea, Făgăduința unui viitor frumos... FEM[EIA] O! Iscoditor cu mintea ta de rele... LĂPUȘ[NEANU] Vlădică... O femeie își pierde onoarea Prin o vânzare sau prin amăgiri: Ce zice legea Moldovei într-un caz c-acesta? EPISC[OPUL] M[ăria] Ta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ascultă, fată hăi, Ce sunteți, copii?... Sau altfel, fiți copii, însă nu răi. Nu copilăroși, nu astfel, urmați inimilor voastre: Numai inima-i izvorul fericirii vieții voastre. [ANA] Lasă inima, mătușă... Cum gândești să mă abați De l-a mea făgăduință [MĂTUȘA] Bine fată, nu vă dați. Dar ți-oi spune încă una... Escelența e bătrână Și e plină de podagră, îmblă tot cu cîrja-n mână. II-VARIANTĂ 2260 [MĂTUȘA] Ce privești în jos smerită, Că te mânii te prefaci Când îți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dete și unui nepot al regelui. Sora regelui Andrei al II[-lea], Margareta, se măritase după împăratul grecesc Isaac Angelus și din această căsătorie avu un fiu, anume Ioan, care, după moartea tătîni-său, se așeză în Ungaria și se-ndatori prin făgăduința juruită să întreprindă o cruciată contra ereticilor din Bosnia. Mai târziu acest prinț fu cuprins firește de remușcări, care-l opreau de la îndeplinirea acelei făgăduințe nesocotite, de vreme ce ar fi trebuit să se oștească împrotiva coreligionarilor săi proprii, însă papa Onorie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un fiu, anume Ioan, care, după moartea tătîni-său, se așeză în Ungaria și se-ndatori prin făgăduința juruită să întreprindă o cruciată contra ereticilor din Bosnia. Mai târziu acest prinț fu cuprins firește de remușcări, care-l opreau de la îndeplinirea acelei făgăduințe nesocotite, de vreme ce ar fi trebuit să se oștească împrotiva coreligionarilor săi proprii, însă papa Onorie al III[-lea] se adresă cu serioasă mustrare cătră cruciatul trăgănător și, în caz de împrotivire, îl amenință cu toate cenzurele bisericești indicate de canoane
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dezghinul între români crescu repede și deveni faptă împlinită. Cumcă deja Ivanco putuse concepe planul de-a ucide pe Asan și că putuse afla destulă inimă pentru aceasta cată a se atribui în mare parte zgândăririlor în secret și adememitoarelor făgăduințe cu care știu să-l înnădească prizonierul sebastocrator Isaac, care-i pusese-n perspectivă între altele de-a-i da de soție pe fiică-sa Teodora; dar instigatorul tainic n-avu parte să ajungă omorârea lui Asan, căci puțin înainte muri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
privilegiu cu data 25 februarie l204 îi dădea în faptă lui Ioannițiu titlul și demnitatea de rege al bulgarilor și românilor, rânduia pe cardinalul Leon di Santa Cruce legat apostolic pentru îndeplinirea actului încoronării și cerea de la solicitatorul de coroană făgăduința cu jurământ cumcă nu numai el se va sârgui a se ține cu credință și a urma cu ascultare biserica romană, ci va îndatori, ba va sili chiar la o asemenea purtare pe toate țările de sub stăpînire-i. Încolo Innocețiu III
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
republica Veneției să îngăduie libera trecere prin țările lor moștenitorului de tron Balduin al II[-lea], care mergea la Constantinopol pentru a lua în primire stăpânirea și cu care se însoțise câțiva tovarăși și oameni de oaste. Cu toate impulsiunile, făgăduințele și pregătirile lui Bela IV, campania ce o avea de gând în contra Romîno-Bulgariei, trăgănată de la-nceput chiar, rămase neîmplinită cu totul, pentru că pe de o parte-l amenința despre Rusia o puternică invaziune tătărească, pe de alta, dând voie cumanilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la Curtea sa și, după ce-l atrase, îl trată cu multe onoruri și distincțiuni, nemailăsîndu-l însă liber de lângă sine. Tot spre acest sfârșit el spori oștirea sa printr-un sucurs considerabil de cumani, pe care-i momi cu daruri și făgăduințe, i făcu mai acomodanți și-i transplantase din Macedonia, unde i-a fost găsit, mai spre răsărit. Întemeindu-se cu încredere pe oștirea sa cea mare și netemîndu-se de niciun rău despre partea bulgarilor, parte pentru că avea alianță cu ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împărăției, bunăoară încălțămintea purpurie și piramida din cap presărată cu mărgăritare și-mpodobită în vârf c-o piatră {EminescuOpXIV 122} scumpă roșie, se mulțumi cu titlul și rangul de despot, recunoscu supremația împăratului, se-ndatori să-i fie supus și-și întări făgăduința, ca și Vatatzes pe a sa, cu jurăminte solemne prestate și primite reciproc, după datoria de atuncea. După ce se restatornicise-n acest chip pacea și prietenia, Vatatzes se-ntoarse cu oastea și alaiul la Niceea și lăsă la Tessaloniki în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
curajul și cumpătul și se supuse cu castel cu tot de bunăvoie lui Vatatzes, care-l răsplăti c-o haină cusută cu fir și c-o grămadă de bani de aur. Dragota s-arătă foarte mulțumitor pentru înalta distincțiune, făcând făgăduințe strălucite despre curînda supunere a orașului și cetății Melenik, pe care le și ținu cu bună-credință. El urzi acolo uneltiri tainice cu locuitorii, lucru la care-i mai venise la-ndemînă inacțiunea lui Nicolae Litovoi, comandantul orașului, care era reținut în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se găsi cine să stăruie pentru el decât soră-sa Irina, soția văduvită a lui Ioan Asan. Ea căzu-n genunchi dinaintea lui Vatatzes și se rugă cu lacrămi ca fratele ei Dimitrie să nu fie orbit; și când primi făgăduință cu jurământ din partea împăratului, ea aduse pe fratele ei mai liniștit înaintea împăratului, care-l luă pe samă, îl dezbrăcă de demnitatea lui și-l trimise în cetatea Lentiana să-și facă închisoarea. Petrecând puțin timp în Thessaloniki, el numi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
această operă a împăcării. Primit de împăratul cu bunăvoință, prietenie și onori, Uroș alcătui cu dânsul condițiile de pace, între cari cea dentîi și cea mai însemnată era ca bulgarii să cedeze romeilor cetatea Tzepaena, drept care Uroș dete și primi făgăduința că se vor mănținea reciproc vechile granițe între amândouă țările, și fiindcă amândouă părțile întăriră tratatul de pace cu jurământ solemn, împăcarea era în faptă făcută și potrivită cu dorința și trebuințele amândurora. Când Uroș, îndeplinindu-și opera păcii, își
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Constantinopolei Împăratul, mulțumit cu rezultatele de până acum ale fățărniciei sale și întărindu-se în ea și de acuma înainte, nu se încurcă deloc la marile cereri ale Scaunului papal, căci, de vreme ce de mult hotărâse de-a câștiga Roma prin făgăduinți, dar de-a nu ținea {EminescuOpXIV 134} niciodată cele făgăduite, nu-i era întru nimic daca pretențiile romane se brodeau a fi mai mari ori mai mici. Spre a câștiga opinia publică pentru sine crezu că n-are nevoie de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu venise niciodată la predecesorii săi; afară de aceea nu prea punea temei pe puterea nației bulgare, abia cunoscute și pierdute în umbra semiîntunericului, pentru a aștepta din parte-i vrun ajutor puternic. Deci nu crezu de fel aserțiunile ademenitoare și făgăduințele soliei și-i dete drumul în toată liniștea fără un rezultat care să satisfacă. Astfel uneltirile Eulogiei și planurile Mariei contra împăratului se pierdură fără urmă, ca un nour sterp într-o noapte întunecoasă. Vicleșugul Mariei contra lui Sfentisiav. Pe când
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Asan, încît de acuma-nainte se numi Ioan Asan. Spre a câștiga un partid puternic pentru regele din nou plăsmuit, împăratul luă, din Adrianopol, toate măsurile potrivite: adecă binefaceri nemijlocite revărsate asupra bulgarilor cari-l voiau; daruri de bani și făgăduințe pentru inimile cari șovăiau, speranțe mari de petrecere cu bine pentru ceilalți locuitori și toate acestea la un loc lucrau pretutindeni pentru recunoașterea lui Ioan Asan și pentru lepădarea de Maria. Astfel împăratul izbuti să lege un partid considerabil de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu părere de bine darurile hărăzite; însă amîndoror părților le pricinuia mare îngrijire prin purtarea sa cumpătareță și rezervată, oprindu-i pe amândoi la sine, luîndu-i cu sine în călătoriile sale, neluând nici o hotărâre definitivă și purtîndu-i cu vorba prin făgăduințe generale, când pe unul, când pe altul. Ghimpele comun al amîndoror pretendenților era într-adevăr îndreptat contra lui Terteres, dușmanul lor comun, dar ei în de ei se certau tot cu atâta neînduplecare pentru domnie și erau aprinși de ură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la Niceea. Împăratul încuviință propunerea; soția despărțită, acum eliberată, a lui Terteres se întoarse la Tîrnova, iar el se obligă de-a trimite imediat pe sora lui Asan pe teritoriu romeic ca să dispuie împăratul de dânsa cum va voi, o făgăduință pe care o și împlini în curând. În asemenea împrejurări și mai ales întărindu-se cu mult poziția lui Terteres prin pasul acesta, reardicarea lui Asan pe tronul bulgar părea nerealizabilă, mai ales că lipseau cu totul oști romeice spre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încheie legământul oferit de pace și de amicie; pe de altă parte însă nu uită de-a numi pe Asan despot al împărăției romeice, spre a-l despăgubi măcar în parte, pentru că i se răpise tronul și pentru a îndeplini făgăduința ce prin anume tratat i-o făcuse lui Asan împăratul Mihail Paleolog. Ivirea și disparițiunea lui Lachanas cel mincinos. Multă vreme după aceasta, la anul 1294 se ivi ca din senin și din propriu impuls un om necunoscut, de cine știe unde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apostolic Iacobus Praenestinus, cumcă va purta de grijă cu dărnicie atât pentru a se zidi biserica catedrală cât și pentru a înzestra îndeajuns episcopia întemeiată pentru ținutul cumanilor. În urmarea acestora Grigorie IX îl îndemnă în anul 1234 la îndeplinirea făgăduinței sale, desi făcută în termeni generali, și ceru de la dânsul zestre mare de moșii pentru biserica catedrală a noii dieceze ce avea a se zidi, pe care moșii regele să le cumpere din tributul țării, pentru că patronatul bisericei se cuvenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai 1359 se împliniră dorințele lui Alexandru Vodă și un edict patriarhal formal și solemn îl înștiință cumcă atât sinodul cât și împăratul aprobaseră numirea arhipăstorului de până acuma al Vidinului, Iacint, de mitropolit al Valachiei; apoi edictul mai accentuă făgăduința categorică și juruită a lui Vodă cumcă el se va mărturisi d-acum înainte împreună cu țara sa în mod irevocabil la biserica grecească, că va fi subordonat patriarhatului ecumenic și că va îndatori cu stricteță pe urmașul său în domnie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
contra turcilor, acestor neîmpăcați vrăjmași ai Valachiei, el se cunoaște dator de-a păzi fără înfrîngere purtarea însemnată mai jos și aceasta din libera lui voință și din propriu impuls, nesilit de nimenea și neviclenit, ci din contra printr-o făgăduință dată sub solemnă și juruită întărire pe care o făcea atât el cât și boierii lui. 1. Daca și de câte ori regele Sigismund va porni în persoană în fruntea oștirii sale contra turcilor sau aliaților lor, atunci și tot de atâtea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuprinderea între cele două mări: Baltica și Marea Neagră. Aceasta e cheia pentru. a pricepe pretențiile Poloniei asupra Moldo-Valachiei. Ca și pe tată-său Mircea, perechea regală a Poloniei mrejui acum pe Vlad, fiul său cel mai mare, cu îmbunări subțiri, făgăduințe și daruri. Spre a se asigura și în generația viitoare contra supremației ungurești în Valachia, Wladislaw Iagello și soția sa Hedwiga îl numiră pe Vlad voievod al Basarabiei, îi dăruiră câteva domenii aflătoare înlăuntrul Ungariei cari erau deja în posesiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]