1,654 matches
-
venit, / Vacile s-au așezat, / Viței mândri ți-au fătat! / Gospodare... / Oile toate ți-au fătat. Ți-au fătat miei, boierule, / Cu lâna de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor da miere, bliduri pline..."325 La polonezi (poloni), în colinde
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
geneză a umanului, într-un spațiu temporal sacru: În livada de vișini Aleluia! / A cântat cucul Aleluia! / L-a trezit pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
umanului, într-un spațiu temporal sacru: În livada de vișini Aleluia! / A cântat cucul Aleluia! / L-a trezit pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui N. n-ai lăsat? Ptiu, c-am uitat. / Și gâlca a secat."374 Construcția comparativă, din unele descântece "de deochi", ilustrează, analogic, prin intermediul enunțurilor imperative, ritualul tămăduirii: Într-un vârf de minte nalt, ( O șerpoaică a fătat, / Cum a fătat, / Așa a crăpat. / Așa să crape, / Să răscrape / Toate pociturile, / Toate deochiturile, / Din crierii capului, / Din fața obrazului."375 Vocativul descriptiv, ca substitut metaforic al cauzei patologice, transfigurează valențele răului, prin intermediul imperativului antinomic, afirmativ / negativ, plasat într-un spațiu ritualic, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
blăstămat de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te doresc ibovnicii. Dacă ți se sloboade brîul cînd mergi pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te uiți cînd cineva își arată buboaiele care le are, ca să nu se ia de tine. Cînd îi iese cuiva un buboi, apoi să știe că are să-i iasă nouă, că buboiul are nouă vițe*. Dacă are vreo femeie sau fată niște bube pe trup, apoi se vindecă spălîndu-se cu apă neîncepută, care apoi trebuie a o turna înainte de răsăritul soarelui în crucile drumului; dacă trece peste acea apă mai întîi o vită sau un cîne, apoi boala aceea nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acele zile nu se dă nimic din casă, ca să nu se împrăștie gospodăria. Dacă în acele zile intră mai întîi un bărbat în casa cuiva, apoi vacile aceluia vor face bouți; dacă intră mai întîi o femeie, atunci vacile vor făta vițele. în ziua Crăciunului nu se mănîncă carne, ca dihăniile să nu mănînce vitele. La Crăciun se cară funinginea din coșul vetrei în livezi. (Gh.F.C.) Crasnic Se povestește că unele femei nasc în loc de copil [un] purcel, care se zice „crasnic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngemănate să nu mănînci, că faci copii gemeni. Femeia însărcinată să nu mănînce două poame crescute în pom lipite una de alta, căci va face doi copii gemeni. Se crede că dacă mănîncă o vacă două spice de gemene va făta doi viței. Femeile nu mănîncă nicicînd un ou de găină care are două gălbănușuri, c-apoi ar avea gemeni. Copiii gemeni pot face multe lucruri bune, pot ajuta la diferite boale și au puterea de a fermeca, descînta și vindeca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînce, ca să deie lapte și să fie sănătoase. Spre a face ca vaca să deie mult lapte și să nu-i poată lua nimeni laptele, trebuie a secera vara iarba de pe nouă haturi*, a o usca și păstra pînă ce fată vaca, și apoi să i se deie îndată de mîncat. Ca să deie vacile lapte, este bine a li se da în băutură făină de bob*. Ca vacile să deie mult lapte, se iau vineri sara ceva tărîțe și se pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că dacă bea găina din lapte se trage laptele. Se crede că dacă se trage laptele, apoi e bine a turna ceva din lapte pe prag și a-l tăia cu cuțitul, și apoi nu se va trage. Dacă fată o juncă, apoi i se sfredelește un corn, se toarnă în el argint viu și se astupă cornul cu un stupuș* de lemn; se crede că după aceea niminea nu-i va putea lua laptele. Se zice că vaca a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-sii un franc ori o rublă, și mama miresei să-l lase repede în jos pe sub brîu, adică să-i dea drumul iute jos, pentru ca mireasa să facă copiii lesne. Dacă în anul cînd o femeie trebuie să nască a fătat vreo scroafă sau vreo vacă, iapă etc. și dacă mieii, iezii etc. sînt frumoși, femeia va naște ușor și copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi ca și al aceluia ce a părăsit lumea. Dacă moare într-o familie copilul cel întîi, apoi se crede că acea familie nu va avea noroc. Cine scaldă nouă morți toată viața are noroc la căpătuială. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Cine are noroc la porci are noroc la toate. Se crede că, dacă le merge bine hulubilor de la o casă, acolo fetele nu au noroc. Cînd rîndunica cîntă înainte de revărsarea zorilor în fața
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strîngi lîna de la oaie moartă, că-ți mor oile. Dacă se va sminti ceva din fructul oilor, pe loc va urma o pagubă între oi. în ziua de Ajunul Crăciunului, dacă-ți vine în casă om, atunci oile au să fete numai berbeci; iar dacă-ți vine o femeie, atunci au să fete numai miele. Să nu faci sara ghem, că după cum se învîrtește ghemul, așa se în vîrtește oaia (căpiază). Să nu lucrezi marți sara, că căpiază oile. o După ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sminti ceva din fructul oilor, pe loc va urma o pagubă între oi. în ziua de Ajunul Crăciunului, dacă-ți vine în casă om, atunci oile au să fete numai berbeci; iar dacă-ți vine o femeie, atunci au să fete numai miele. Să nu faci sara ghem, că după cum se învîrtește ghemul, așa se în vîrtește oaia (căpiază). Să nu lucrezi marți sara, că căpiază oile. o După ce soarele scapătă, unii ciobani nu mai vînd nimic din productele oilor, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i, nu e bine a lăsa cîțiva ciucălăi acolo și că, dacă iarăși se face foc în cuptor, apoi Maica Domnului vîră mîna pînă-n cot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i, nu e bine a lăsa cîțiva ciucălăi acolo și că, dacă iarăși se face foc în cuptor, apoi Maica Domnului vîră mîna pînă-n cot în focul cuptorului după acei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ca să se alunge vacile, li se dă în tărîțe un peștișor viu. Vaca cu coada lungă e bună de lapte. Dacă șede preutul cînd umblă cu icoana sau cu crucea pe la casele creștinilor, apoi se crede că vacile, voind să fete, se vor culca. Ca o vacă să facă vițel bălțat, să i se dea să mănînce brînză rămasă de la Lăsatul Secului de brînză. Pentru vaca care este a făta, se leagă într-un postav roșu grîu, tămîie, piper și sare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crucea pe la casele creștinilor, apoi se crede că vacile, voind să fete, se vor culca. Ca o vacă să facă vițel bălțat, să i se dea să mănînce brînză rămasă de la Lăsatul Secului de brînză. Pentru vaca care este a făta, se leagă într-un postav roșu grîu, tămîie, piper și sare, și această legătură se leagă la coada vacii ca să nu se întoarcă, să nu se dioată* și ca strigoile să nu se apropie de ea. Cînd fată vreo vacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este a făta, se leagă într-un postav roșu grîu, tămîie, piper și sare, și această legătură se leagă la coada vacii ca să nu se întoarcă, să nu se dioată* și ca strigoile să nu se apropie de ea. Cînd fată vreo vacă, cămașa vițelului o dă la cîne să o mănînce, de este voia stăpînului ei să facă a doua oară vițel, iar de voiește să facă vițică, o dă la o cățea. în locul unde a fătat vaca se bate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ea. Cînd fată vreo vacă, cămașa vițelului o dă la cîne să o mănînce, de este voia stăpînului ei să facă a doua oară vițel, iar de voiește să facă vițică, o dă la o cățea. în locul unde a fătat vaca se bate un țăruș în pămînt, în capul căruia se pune lînică și alte. Cînd țărușul se bate, se zice: „Cînd s-a face tîrg aice, atunci să se deoache vițelul meu.“ Se crede că în ziua în care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se bate un țăruș în pămînt, în capul căruia se pune lînică și alte. Cînd țărușul se bate, se zice: „Cînd s-a face tîrg aice, atunci să se deoache vițelul meu.“ Se crede că în ziua în care a fătat o vacă nu e bine a da nimica din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe și sare după turul izmenelor, că se va goni. Cînd fată vaca întîi, se zice că este bine ca cîrpele sau casa vițelului să se dea să le mă nînce o cățea, și vaca va face numai vițele și va avea lapte. Cînd o vacă, după ce a fătat, mănîncă casa [placenta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va goni. Cînd fată vaca întîi, se zice că este bine ca cîrpele sau casa vițelului să se dea să le mă nînce o cățea, și vaca va face numai vițele și va avea lapte. Cînd o vacă, după ce a fătat, mănîncă casa [placenta] în care a fost vițelul, se topește din picioare pînă moare. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Să nu dai cu furca în vacă, căci face vițelul crăcănat. Cînd cineva a prins
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se dea să le mă nînce o cățea, și vaca va face numai vițele și va avea lapte. Cînd o vacă, după ce a fătat, mănîncă casa [placenta] în care a fost vițelul, se topește din picioare pînă moare. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Să nu dai cu furca în vacă, căci face vițelul crăcănat. Cînd cineva a prins vreun sobol în luna lui mart, îl dă vacilor ca să se îngrașe. Cînd îți fată vaca doi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Să nu dai cu furca în vacă, căci face vițelul crăcănat. Cînd cineva a prins vreun sobol în luna lui mart, îl dă vacilor ca să se îngrașe. Cînd îți fată vaca doi viței e semn rău. Locul [placenta] pe care-l naște vaca în urma vițelului se îngroapă la izvor, ca să aibă lapte ca din izvor. Nu trebuie să se dea la cîni, că se usucă vaca. Să legi cordeluță roșie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]