1,686,217 matches
-
săi contemporani au găsit imediat o portiță de scăpare, programând spectacolele lunea și „inventând” astfel o nouă zi de sărbătoare. „Pe tot parcursul istoriei noastre, puține sunt lucrurile care au reușit să entuziasmeze și să fericească națiunea noastră în măsura în care a făcut-o această sărbătoare”, nota scriitorul José Ortega y Gasset, referindu-se la euforia trezită de apariția primilor toreadori, la granița dintre secolul al XVII-lea și al XVIII-lea. Nici în secolelele următoare, liderii națiunii nu au reușit să cadă
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
urmat epoca franchistă, care a stilizat corida ca pe un spectacol de fiesta național, dar a restrâns sărbătorile populare locale. Abia după moartea dictatorului Franco a revenit situația la normal. În 1862, autorului de basme Hans Christian Andersen i se face rău odată cu răpunerea primului taur în arena din Málaga; scriitorul este nevoit să părăsească tribuna după sacrificarea celui de-al cincelea din seria de doisprezece prevăzuți în program. În schimb, mai târziu, poetul și prozatorul Kurt Tucholsky comenta: „O barbarie
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
pe care o acordă sentimentelor adânci, acelor emociones fuertes care conferă existenței un sens profund. „Rigiditatea și incapacitatea de a simți emoție constituie pentru spanioli nenorocirea cea mai groaznică ce poate paște un om”, scria cândva Gerald Brenan în The Face of Spain. Spania îi regizează morții un spectacol multicolor: lupta cu taurii, un spectacol pe care îl exportă chiar și prin fostele colonii de peste ocean (în Mexic, ele se numesc Pamplonadas). Așa cum o operă italiană îi zguduie pe unii, tot
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
a vieții către dimensiuni mai evoluate. Dansul e vibrația sângelui împletită cu bătaia inimii. Pirueta suavă iți inalță privirea spre cer unde spiritul își absoarbe lumina și talentul. Murmurul pământului îți încarcă trupul de forță. Rezultatul este explozia materiei ce face dragoste cu infinitul diafan al sufletului. Unduirile corpului sunt asemenea flăcărilor care ard și se alimentează din focul divin/ Dansul este literatura pasului ce atinge abia simțit cărarea inimii, se înalța spre steaua creației acolo unde îngerii te ating cu
DANSUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Dansul_0.html [Corola-blog/BlogPost/371254_a_372583]
-
lor”, Apoi ´nainte și ´napoi, Se-nvârte singur, și-amândoi. Unii au pasul prea vioi... E treaba lor. “Sunt greu bătrânii de pornit, Dar dup-aceea, greu de-oprit”. Chiar cei ce n-au talent la dans, Nu cad atunci când fac balans, Doamnele nu-i lasă-n suspans, C-ar fi cumplit. Mâna la spate cum s-o ții, La doamna ce puțin o știi? O ții pe spate respectuos, Dar de o lași un pic prea jos, Ajungi unde se
DANS PARADISIAC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1495704485.html [Corola-blog/BlogPost/380990_a_382319]
-
mai pierdeam, Și pași aiurea număram, E pentru că gândul ne-a stat, La multe giji ce ne-au ´cercat... Bine că doamne n-am călcat, Că o-ncurcam! Acum că ciclul s-a-ncheiat, Sunt mulțumit ce-am învățat (Nu poți să faci bici din rahat). Cât știu, e bine, niciun bai, Destul să-mi prindă bine-n Rai, De mi-o fi dat. 24 mai 2017, Aurel Lucian Chira Referință Bibliografică: DANS PARADISIAC / Aurel Lucian Chira : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DANS PARADISIAC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1495704485.html [Corola-blog/BlogPost/380990_a_382319]
-
viitorului fără să dispunem de o povete a prezentului. Trăim în ulteriorul unei povești care a ajuns la sfârșit, și care dacă amintirea ei mai continuă, încă, să colorize conștiința actuală, modul în care literatura a devenit plural, acest fapt face tot mai evident faptul că marea istorie a literaturii occidentale își pierde tot mai mult forța și că nimic nu vine s-o înlocuiască. Problema este întrucâtva aceeași pentru istoria literaturii ca și pentru istoria propriu-zisă. Există literatură, la noi
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399550133.html [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
funest al nulității, încă ar fi un privilegiu și o onoare, dar și politicul, și moralul, și filosoficul, totul se îndreaptă spre cel mai mic numitor comun al nulității. Această echivalență nefericită ar trebui să ne consoleze, dar ea nu face, în fapt, decât să adauge insignifianței proprii literaturii faptul că aceasta nici măcar nu e singura care este insignifiantă. Și ea nu dispune nici de un privilegiu de esență și nici de unul de situație. Este tocmai ceea ce ea neagă, prevalându
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399550133.html [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
fundament. La originea acestor lucruri se află principiul egalității condițiilor. Din această perspectivă egalitară, fiecare text, carte și mai decurând CD-uri cu cărți, au dreptul să figureze în biblioteci, sunt toate acolo, este democrație absolută, transfigurare a banalității. Warhol face, întrucâtva, același lucru-universalizează creația- ceea ce este un mod de a spune că nu mai există creatori. Faptul că toată lumea e cretoare produce, indiferența, vorba aceea ...românul s-a născut poet. Literatura, în impulsul ei de a inventa o altă scenă
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399550133.html [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
văpaie” au răsunat de pe buzele micilor școlari, iar corul școlii a reamintit celor prezenți despre îndemnurile înaintașilor din ,,Treceți batalioane române Carpații”, ne-a strecurat emoția prin ,, Imnul eroilor”, ne-a reamintit de vitejie interpretând cântecul ,,Drum bun ” și a făcut cunoscut încă o dată ,, Graiul neamului”. O zi plină de recunoștință, pioșenie și multă rugăciune. Plină cu momente de reculegere în semn de respect pentru toți care și-au dat viața pe câmpul de luptă. Un mănunchi de clipe ce au
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1465491047.html [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
a tezaurului teologiei, pe care s-a gravat viața lor în Iisus Hristos și sacrificiul neprecupețit pentru salvarea omului din ghearele nedreptății. „Toată firea omenească au covirsit-o cei trei cu darurile lor cele multe și mari . . .” (Icosul zilei) Creatorul a făcut pe om din pămînt, dar în partea spirituală i-a plantat toate predispozițiile, fiind creat după „chipul lui Dumnezeu" (Facere I, 27). Pentru faptul că acest chip a fost căutat de diavol, Mântuitorul nostrum Iisus Hristos îmbracă firea noastră pentru
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
am umblat, din convingere am vorbit, din dragoste pentru Iisus Hristos și semenul Lui, omul, închid ochii în liniște și pace, numai Tu știi, Doamne, unde merge sufletul meu.” La mormânt a fost condus de toți aceia cărora le-a făcut bine și i-a învățat adevărată credință, dar era însoțit și de mozaici și de filozofi vechi, oameni de știință și de artă ai timpului. Lângă trupul său neînsuflețit stătea îndoliat și cu lacrimi scânteietoare cel mai devotat prieten al
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
de Teologul, sau cuvântătorul de Dumnezeu. Gândirea să teologica a fixat Mărturisirea de credință - partea a ÎI- a la Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol (381). Și el, ca și Sfanțul Vasile, trimite misionari la strămoșii noștri pentru a face față popoarelor migratoare care treceau prin foc și sabie teritoriile cucerite. În luptele interne, Sfanțul Grigorie se izolează, retragindu-se în localitatea de naștere, cedând scaunul episcopal fără nici o rezervă, în sufletul său clocotea artă poeziei și a dragostei pentru Iisus
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
propriei sale mame. În floarea vârstei este chemat spre preoție, dar fuge scriind cel mai cutremurător tratat despre misiunea sfântă. La doi ani după botez își pierde mama. El vede în această o chemare către cele sfinte. Părăsește Antiohia și face asceza în peșterile munților, insusindu-si învățătură creștină, trăind sfaturile Evangheliei și delectindu-si ochii cu frumusețile naturii. Fiind de o energie rar întâlnită și avînd o fire vioaie nu se mulțumea cu vuietul munților și foșnetul pădurilor, cu șopotul dulce
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
apărat dumnezeirea Duhului Sfânt și a Fiului. În lucrarea "Despre Duhul Sfânt" arată pe baza Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții că Duhul este de o ființă cu Tatăl și de o ființă cu Fiul. A fost primul care a făcut o distincție clară între ființă și energie, descoperindu-ne că noi îl cunoaștem pe Dumnezeu doar în lucrările Sale. Sfanțul Grigorie de Nazianz participa la formularea teologica a dogmei Sfintei Treimi. În cele "Cinci Cuvântări Teologice" rostite în capelă Sfintei
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
noi îl cunoaștem pe Dumnezeu doar în lucrările Sale. Sfanțul Grigorie de Nazianz participa la formularea teologica a dogmei Sfintei Treimi. În cele "Cinci Cuvântări Teologice" rostite în capelă Sfintei Învieri din Constantinopol, el tratează despre modul în care trebuie făcut teologie, despre Dumnezeu în ființă Să, despre Fiul lui Dumnezeu Întrupat și despre Duhul Sfânt, demonstrând cu temeiuri biblice că cele trei persoane sunt de o ființă. Sfanțul Ioan Gură de Aur pune un accent deosebit pe demonstrarea modului în
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
demonstrarea modului în care Dumnezeu intervine și lucrează prin pronia Să asupra Bisericii, asupra vieții credincioșilor. Sfanțul Ioan Gură de Aur pune accentul pe doctrina socială a Bisericii. Ne descoperă că nu putem înțelege taină comuniunii Sfintei Treimi dacă nu facem experiență comuniunii ecleziale. Câteva concluzii și încheierea Când vorbește despre Sfinții Trei Ierarhi, Biserica spune despre ei că Sfanțul Vasile cel Mare este mâna care lucrează, Sfanțul Grigorie Teologul este mintea care gândește, iar Sfanțul Ioan Gură de Aur este
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
este profund uimit atunci cand Clăire, tânăra moștenitoare a unei averi impresionante, se sustrage în mai multe rânduri de la întâlnirile prestabilite cu acesta, invocând motive variate, oferindu-i însă toate condițiile pentru a duce evaluarea la bun sfârșit. Toate acestea nu fac decât să stârnească din ce in ce mai mult curiozitatea lui Virgil. Povestea de dragoste care se înfiripa între cei doi însă va aduce o răsturnare de situație în viețile celor doi și îi va atrage într-o capcană periculoasă. Distant și cinic la
Ofertă irezistibilă by http://www.zilesinopti.ro/articole/5776/oferta-irezistibila [Corola-blog/BlogPost/98057_a_99349]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului Acum simțea că salvarea ei este bunica, ei îi va spune adevărul. După ce o asculta, îi șterse lacrimile și Ecaterina își strigă fiica: — Olguța, vino aici! Tonul mamei sale o enervă pe Olguța. — Iar îmi face observații față de fiica mea, cum să am autoritate de părinte dacă mama... Intra în camera fiicei sale și se pregătea să-i facă observații că nu și-a aerisit dimineață lenjeria de pat, dar încremeni în ușă. — Ce este Carmen
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII ROMAN---CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1456319742.html [Corola-blog/BlogPost/383258_a_384587]
-
și Ecaterina își strigă fiica: — Olguța, vino aici! Tonul mamei sale o enervă pe Olguța. — Iar îmi face observații față de fiica mea, cum să am autoritate de părinte dacă mama... Intra în camera fiicei sale și se pregătea să-i facă observații că nu și-a aerisit dimineață lenjeria de pat, dar încremeni în ușă. — Ce este Carmen de ce plângi? Au urmat zile tensionate. Ecaterina se gândea în mod serios să-i destăinuie domnului Moga, la care era de ceva timp
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII ROMAN---CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1456319742.html [Corola-blog/BlogPost/383258_a_384587]
-
se gândea în mod serios să-i destăinuie domnului Moga, la care era de ceva timp, îndrumând și ținând sub control lecțiile fetei, dar îi era rușine. Atunci apela la un prieten, medic ginecolog, pentru că nepoata să, Carmen, trebuia să facă întrerupere de sarcină, altfel s-a terminat viitorul ei, isi zicea bunica. Dar, culmea ironiei, Carmen a ajuns pe mâna lui Criști. Prietenul Ecaterinei, ginecologul, nu avu curaj să facă întreruperea unei sarcini trecută de trei luni. Cine era cel
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII ROMAN---CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1456319742.html [Corola-blog/BlogPost/383258_a_384587]
-
un prieten, medic ginecolog, pentru că nepoata să, Carmen, trebuia să facă întrerupere de sarcină, altfel s-a terminat viitorul ei, isi zicea bunica. Dar, culmea ironiei, Carmen a ajuns pe mâna lui Criști. Prietenul Ecaterinei, ginecologul, nu avu curaj să facă întreruperea unei sarcini trecută de trei luni. Cine era cel mai bun ginecolog? Doctorul Moga! Îmi este dator, cândva i-am fost alături dându-i niște sfaturi excelente. Criști nu a aflat atunci că tânăra care i-a dat atâta
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII ROMAN---CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1456319742.html [Corola-blog/BlogPost/383258_a_384587]
-
amabil și apoi o pofti să bea împreună o cafea. O ruga pe menajeră să aducă două cești de cafea. Rușinata, Carmen, nici nu îndrăznea să-l privească în ochi, gândindu-se că el a fost cel care i-a făcut întreruperea de sarcină. Așadar, îi cunoștea secretul. Desigur era medic și ce contează la ei? Da, dar era bărbat, isi spuse Carmen. Îi aruncă printre genele alungite o privire ce se dorea a fi amestec de timiditate dar și nerușinare
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII ROMAN---CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1456319742.html [Corola-blog/BlogPost/383258_a_384587]
-
douăzeci de kilometri depărtare de orașul natal. Tandra, plină de speranțe, Carmen se dărui fără rezervă. Așa încep marile iubiri. Tot mai multe după-amiezi Criști lipsea de acasă. — Dragă, urgentele la Spital se înmulțesc și toate intervențiile grele, eu le fac! Au plecat medicii. Doru e în America, Liviu în Franța, am rămas pe secție doar trei medici, îți imaginezi tu Delia ce ocupat sunt? — Ce spui Criști, l-am văzut pe Doru săptămâna trecută cu soția de braț, la cumpărături
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII ROMAN---CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1456319742.html [Corola-blog/BlogPost/383258_a_384587]
-
a confruntat fiildu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un adevărat exemplu de caracter și onestitate și, nu în ultimul rând, de probitate morală!... Cuvintele noastre sunt puține și neputincoase pentru a putea spune cât bine a făcut Părintele Arhimandrit Grigorie Băbuș, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486363480.html [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]