889 matches
-
anexa nr. 5 la ordin. Obiectivele învecinate instalațiilor componente ale Sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului se împart în: ● obiective aparținând industriei de petrol și gaze (conducte, instalații tehnologice în aer liber, instalații cu foc deschis, facle); ● obiective aparținând Sistemului național de transport al energiei electrice (instalații, linii și cabluri electrice); ● linii de cale ferată; ● drumuri; ● construcții sociale, industriale și administrative; ● centre populate și locuințe individuale; ● unități militare; ● poligoane de tragere și depozite de exploziv; ● balastiere în
ORDIN nr. 52 din 25 martie 2002 privind aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de tranSport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141356_a_142685]
-
prevăzute în anexa nr. 5. Obiectivele învecinate instalațiilor componente ale Sistemului național de transport prin conducte al produselor petroliere se împart în: ● obiective aparținând industriei de petrol, gaze și petrochimie (conducte, instalații tehnologice în aer liber, instalații cu foc deschis, facle); ● obiective aparținând Sistemului național de transport al energiei electrice (instalații, linii și cabluri electrice); ● obiective aparținând Sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, etanului și condensatului; ● linii de cale ferată; ● drumuri; ● construcții sociale, industriale și administrative; ● centre populate și locuințe
ORDIN nr. 371 din 11 august 2002 pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de tranSport prin conducte al produselor petroliere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145963_a_147292]
-
Depozite de categoria D7 a) Pentru motorină și C.L.U. distanțele prevăzute se pot reduce cu 25%. Reducerile se vor stabili prin proiect. ... b) Fac excepție rezervoarele de combustibil ale centralelor termice. ... c) Distanță de 100 m se referă la facle cu înălțimi până la 60 m inclusiv. Pentru facle cu înălțimi mai mari de 60 m distanță se stabilește prin proiect în funcție de importanță obiectivului învecinat. ... d) Pentru conducte subterane se considera distanță minimă pe orizontală dintre fundația celui mai apropiat stâlp
ORDIN nr. 371 din 11 august 2002 pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de tranSport prin conducte al produselor petroliere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145963_a_147292]
-
C.L.U. distanțele prevăzute se pot reduce cu 25%. Reducerile se vor stabili prin proiect. ... b) Fac excepție rezervoarele de combustibil ale centralelor termice. ... c) Distanță de 100 m se referă la facle cu înălțimi până la 60 m inclusiv. Pentru facle cu înălțimi mai mari de 60 m distanță se stabilește prin proiect în funcție de importanță obiectivului învecinat. ... d) Pentru conducte subterane se considera distanță minimă pe orizontală dintre fundația celui mai apropiat stâlp sau element al prizei de pământ și peretele
ORDIN nr. 371 din 11 august 2002 pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de tranSport prin conducte al produselor petroliere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145963_a_147292]
-
În funcție de situația sintactică a verbului-predicat, prezentul poate fi un timp absolut sau un timp relativ. Ca predicat al unei propoziții nondependente, verbul la prezent are valoare de timp absolut: „Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă Turnuri ca facle negre, trăsnesc arzând în vânt -” (M. Eminescu) Caracterizând un verb-predicat al unei propoziții subordonate, prezentul se manifestă ca timp relativ; termenul de referință nu mai este momentul desfășurării procesului de comunicare, ci momentul acțiunii verbului regent, cu care se află
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
17. 16. S. Pușcariu, op. cit., p. 157. 17. Apud S. Pușcariu, op. cit., p. 132. 18. Cele două tipuri de predicat sunt numite de obicei predicat verbal și predicat nominal. Termenii predicat sintetic, predicat analitic apar în I. Evseev, Semantica verbului, Facla, Timișoara, 1974, p. 95. Patru sunt principalele avantaje ale denumirii cu aceste sintagme a celor două tipuri structurale de predicat: 1. Reflectă foarte exact modul specific în care participă la planul global al predicației cele două componente semantice, una de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și ziaristică s a manifestat adeptul ideii și doctrinelor politice socialiste, comuniste și chiar revoluționare, activitatea sa fiind cunoscută la Direcțiunea Generală a Poliției din dosarul Nr.10(F.I și 2) A.S.: în anul 1923 ca redactor al revistei Facla di n București a fost dat în judecată și condamnat la un an și jumătate închisoare corecțională și 10.000 de lei amendă pentru crima de Lese Majestate. Pedeapsa a executat-o. în anul 1938 a fost directorul ziarului săptămânal
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cavou din poiana de pe Măgura. O simplă cruce de lemn cu numele soldatului precede targa de lemn pe care sunt întinse pâinile și poamele pomenilor tradiționale. Urmează crucea bisericii împodobită cu năframă albă, alături de praporele bisericuței din sat, precedat de faclele înalte care ard în bătaia vântului de dimineață, sicriul urcă printre drapelele cernite ale regimentelor. Sicriul este însoțit de familia defunctului, M.S.Regele Mihai, urmat de mareșalul Antonescu Ăfostul subaltern al generalului Prezan în războiul reîntregirii, care spre deosebire de ilustrul său
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
când suma culorilor, e asociat luminii, divinității, purității și morții Istoricul David Young a emis ipoteza conform căreia cercurile ar reprezenta cele cinci olimpiade care au avut loc înainte de Prima Conflagrație Mondială din 1914. 3. FLACĂRA ȘI TORȚA OLIMPICĂ Flacără (facla, făclia sau flamura) este simbolul științei luminând lumea, un simbol al purificării prin foc și al iluminării spirituale, transferate sub forma lumânării. Flacăra și torța olimpică sunt recunoscute ca simboluri internaționale ale Jocurilor Olimpice și fac parte din ceremonialul de deschidere
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Axa (1932-1933, 1941, la București), Azi (1932-1940, la București), Cetatea Moldovei (1940-1943, la Iași), Claviaturi (1941-1943, la Brașov), Condeiul (1938-1942, la Craiova), Contrapunct (1941-1944, la Timișoara), Convorbiri Literare (1919-1941, la București), Curentul Literar (1939-1941, la București), Dacia (1939-1940, la Timișoara), Facla (1925-1940, la București), Flamura (1937-1941, la Brăila), Gândirea (1921-1944, la Cluj, apoi la București), Gând și faptă (1939-1940, la București), Gândul nostru (1941-1942, la București), Jurnalul (1939-1940, 1944, la București), Luceafărul (1937-1938, 1940-1941, la București), Pan (1941, la București), Pagini
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
În lucrarea Din presa literară românească (1918-1944), se fixează orientarea revistei: "Stânga militantă, cu o poziție clară față de grupările și publicațiile reacționare, duce lupta mai departe în alte reviste care vor fi, la rândul lor, suprimate: Era nouă, Cuvântul liber, Facla, Reporter, Veac nou, Șantier, Azi, Manifest, Raza, Cadran etc."100 Se face și o scurtă prezentare a revistei: "CADRAN - Bilunar de literatură și artă. Apare la București în perioada 15 septembrie-15 decembrie 1939. Un număr al revistei s-a tipărit
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ochii ei semănau cu oasele, cu izvoarele -/ pletele cu neguri mistuitoare"). Deși, la o primă vedere, imaginarul pare comun, impresia de prospețime este dată de asocierile inedite. ("Vor trece, amintindu-mi floarea numelui tău,/ Pașii soarelui./ Și-n noaptea cenușie, faclă vie,/ Înspăimântă sicriul depărtării", Noaptea geniului). Solarul, raționalul devin veșnică trecere. Orizontul se închide, apăsând asupra eului liric care se simte călător prin moarte. Feminitatea aceasta ambiguă rămâne astfel unica sa călăuză. E foc și apă totodată, niciodată soare, întotdeauna
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Dan-Eugen, Disputa modernism-postmodernism. O introducere în teoriile contemporane asupra artei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. *** Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva, București, 1972. Richard, Jean-Pierre, Poezie și profunzime, Editura Univers, București, 1974. Ruja, Alexandru, Valori lirice actuale, Editura Facla, Timișoara, 1979. Schifirneț, Constantin, Generație și cultură, Editura Albatros, București, 1985. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, ediția a doua revăzută și completată, Editura Cartea Românească, București, 1978. Simion, Eugen (coord.), Dicționarul General al Literaturii Române, Editura Univers Enciclopedic, București
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
religios, de teoria comunicației..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003. Thibaudet, Albert, Fiziologia criticii. Pagini de critică și istorie literară, studiu introductiv, selecție, traducere și note de Savin Bratu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1966. Tomuș, Mircea, Istorie literară și poezie, Editura Facla, Timișoara, 1974. Țeposu, Radu G., Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Editura Eminescu, București, 1993. Ulici, Laurențiu, Literatura română contemporană, vol. I, Promoția '70, Editura Eminescu, București, 1995. Vianu, Tudor, "Generație și creație" (1936), în Opere, vol
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Editura Eminescu, București, 1987. Regman, Cornel, Dinspre "Cercul Literar" spre "Optzeciști", Editura Cartea Românească, 1997. Regman, Cornel, Cărți, autori, tendințe, Editura pentru literatură, București, 1967. Regman, Cornel, Selecție din selecție, Editura Eminescu, București, 1972. Ruja, Alexandru, Valori lirice actuale, Editura Facla, Timișoara, 1979. *** Scriitori români, coord. Mircea Zaciu. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. Silvestri, Artur, Radiografia spiritului creol. Cazul Miron Radu Paraschivescu, ediția a II-a, Editura Carpathia Press, București, 2010. Sorohan, Elvira, Singurătatea scriitorului: Cantemir, Creangă, Urmuz, Geo Dumitrescu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
200, 202, 215 E Era nouă, 67 eros (iubire), 45, 47, 48, 89, 120, 121, 122, 126, 132, 133, 134, 135, 136, 170, 188, 217, 219, 245 Esenin, Serghei, 77 Eumene, 128, 131, 132, 152, 153 Evseev, Ivan, 127 F Facla, 57, 67 Fapta, 62 Filerot, Sergiu, 59, 60, 61, 64, 78, 79, 83, 92, 94, 99 Flamura, 57 Flaubert, Gustave, 81 fluture, 124 fluturele, 124 foc, 43, 135, 147, 149, 153, 203 Fowles, John, 152 fracturism, 200 Friedrich, Hugo, 166
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de literatură română contemporană, p. 573. 213 Ibidem. 214 Eugen Barbu, O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în present. Poezia română contemporană, Editura Eminescu, București, 1975, p. 59. 215 Mircea Tomuș, Istorie literară și poezie, Editura Facla, Timișoara, 1974, p. 145. 216 Mircea Tomuș, op. cit., p. 146. 217 Ibidem. 218 Ibidem, p. 147. 219 Decizia Tribunalului Militar Cluj din 10 noiembrie 1949 în volumul 2 al Dosarului de anchetă 26091, apud Ioana Diaconescu, Constant Tonegaru deținutul nr.
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Editura Albatros, București, 1972. 235 Marin Mincu, Poezia română actuală, vol. III, Editura Pontica, Constanța, 1999, p. 1314. 236 Laurențiu Ulici, Literatura română contemporană, vol. I, Promoția '70, Editura Eminescu, București, 1995. 237 Mircea Tomuș, Istorie literară și poezie, Editura Facla, Timișoara, 1974. 238 Alex. Ștefănescu, "Ce e nou în literatură?", în Preludiu, Editura Cartea Românească, București, 1981. 239 "Notele comune ale ultimei generații ['80] nu sunt, însă, nici mai multe, nici mai supărătoare și nici mai pregnante decât ale generației
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
după înmormîntare) comunicatul Uniunii Scriitorilor și Ministerului Invățămîntului și Culturii despre moartea poetului și a reprodus „Serenada muncitorului”, însoțind-o cu următoarea notă: „Poezia este scrisă probabil sub influența revistelor progresiste «Romînia muncitoare» scoasă de I. C. Frimu, «Viața socială» și «Facla» lui N. D. Cocea”. Inutil să mai precizez că la București n-a plecat nimeni cu o coroană.) Sub poezie, ziarul a inserat anunțul referitor la ședința cenaclului literar „N. Bălcescu” din acea zi. în programul ei figurau: un referat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poetul nu suporta uneori să vadă tabloul cu Crist pictat de Guido Reni. îl întorcea pe dos. întrebîndu-l o dată de ce, i-a răspuns: „Prea semăn cu el, nu ți se pare?...”15) <endnotelist> 1. II Nicoară al Lumii, ,,Delavrancea”, în ,,Facla”, 2, nr. 16, 16 aprilie 1911, coperta 1 verso. Poemul lui A. Vlahuță a apărut în ,,Universul”, 23 noiembrie 1910, p. 1. 2. Cf. I. M. Rașcu, ,, G. Bacovia”, în ,,Amintiri și medalioane literare, Editura pentru Literatură, 1967, p. 12-13
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
contradansă, din vreme în vreme, cîte un posmag...” (Opere, 1, Text stabilit de Dan Simonescu, Ed. Academiei, 1974, p. 36) Următoarea e într-un vers de Anton Pann: „Numai cele frumușele valsul, jocul învîrtea” („Despre învățătură”, în Povestea vorbii, Ed. Facla, 1991, p. 191), adică din 1851. Valsul devine popular spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, odată cu democratizarea distracțiilor, prin înființarea sălilor de bal, teraselor și grădinilor de vară. Bacovia, care-l „simte”, e unul din admiratorii lui. Lucru intreresant de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii romînești, vol. 8, Ed. Muzicală, 1988, p. 23. 2. Cf. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, vol. 1 (1871-1877), Ed. Eminescu, 1987, p. 76-77. 3. Bock [Tudor Arghezi], ,,Metoda experimentală în politică de Panait Mușoiu”, în ,,Facla”, 2, nr. 17, 23 aprilie 1911, p. 280. 4. Onisifor Ghibu, ,,Vasile PÎrvan”, în Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, Ed. Dacia, 1974, p. 267. 5. Idem, p. 265. 6. Gheorghe Ionescu-Sisești, ,,încrederea”, în Probitate, Ediție de Eleodor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Anton Pann: „Bucuros, cu voie bună,/ Dar în buzunări nu sună,/ Că croitorul, ovreiul,/ Mi le-a cusut cu temeiul,/ S-au spart păn’ la săptămîna,/ Făr’ să bag într-înșii mîna”. („Despre vorbire”, în Povestea vorbii, ediția cit., Ed. Facla, 1991, p. 3l) 3. Vezi: „Scrisoarea XXV (Omul de țară)”, de Constantin Negruzzi și „Kera Nastasia sau Mania pensiilor”, de V. Alecsandri. Toate reformele învățămîntului de la sfîrșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. XX au vizat limitarea ei. De
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dau cu capul de pereți”. (Horia Bottea, „Schițe de oameni, Poetul Stamatiade”, în „Bilete de papagal”, 1, nr. 38, 16 martie 1928, p. 3-4) Infatuarea sa n-a trecut neobservată nici pentru alții. îmi amintesc de niște notițe usturătoare din „Facla” și de o pagină din jurnalul lui G. Călinescu. Schița „Poetul Lăptucă”, din volumul Căpitanul Străjescu (Biblioteca „Căminul”, f.a.) de Petre Locusteanu, pe care am recitit-o recent, pune în evidență paradoxul că, în unele cazuri, insuccesul nu elimină, ci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
I. (1989). Dicționar de sinonime. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoichițoiu-Ichim, A. (2005). Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență, creativitate. București: Editura All. Șerban, V. (1997). Fonetica. Timișoara: Editura ,,Augusta". Șerban, V., & Evseev, I. (1978). Vocabularul românesc contemporan. Timișoara: Editura Facla. Tamba Dănilă, E. (2004). Vechi și nou în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială Demiurg. Toma, I. (2004). Limba română contemporană: fonetică, fonologie, lexicologie. București: Editura Fundației România
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]