1,003 matches
-
unor emisiuni nepotrivite vârstei și preocupărilor specifice elevilor; ¾ petrecerea timpului în fața calculatorului fără desfășurarea de activități constructive; ¾ preocupări pentru lucruri nefolositoare și uneori periculoase pentru sănătate; ¾ petrecerea timpului în anturaje nepotrivite. 4. Nu vă aglomerați creierul cu informații curente, redundante, factuale sau puțin semnificative, care pot fi păstrate în agende, carnețele ș.a. (adrese, numere de telefon, date, cifre, termeni etc.Ă, astfel încât memoria să poată fi utilizată pentru sarcinile importante. Fiți cât mai selectivi în reținerea informațiilor, iar când sunteți obligat
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de învățămînt și, în sens mai larg, agenții educației ar trebui să o aibă asupra grupului domestic. CONCLUZII În principiu, două aspecte de fond au fost urmărite în abordarea cantitativă a cercetării: relația dintre dimensiunile structurale ale familiei de natură factuală și performanțele școlare ale tinerilor, respectiv atitudinile și practicile educative parentale care conduc la un climat familial favorabil implicării în viața școlară a tinerilor. Aspectele structurale studiile părinților, venitul, categoria socioprofesională a tatălui, rangul nașterii copilului, apartenența de sex, talia
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cele care trebuie inferate (presupoziții și subînțelesuri). Enunțul (9) va fi descompus, într-o analiză semantică de tip cazual, după cum urmează: (9) Marchizul [N1] oferă un colier de perle [N2] marchizei [N3]. [[[ V + Obiect] Beneficiar] Agent] Proces N2 N3 N1 Factual benefic (acțiune) Un al doilea tip de analiză predicativă îi determină pe W. Kintsch și T. A. Van Dijk să descompună astfel prima frază a unui articol intitulat "Autocolantele și polițiști": (10) O serie de înfruntări violente și sângeroase între
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nimic de făcut în acest sens. Ne rămăne să dăm substanță lui “a fi”, “a ști” și lui “a avea”. Să fim cum? Să fim căt? Să știm ce? Căt mai mult, foarte mult, nu prea mult... Să predomine conținutul factual, cel teoretic, arta, morala, religia? Să avem ce? Bunuri, valori, de orice fel...? Și unde este limita lui “a ști” și unde începe “a avea”? Ce înseamnă a poseda (a avea) cunoaștere? Iarăși acea exercițiu împotriva căderii perfidă prezență e
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
referințe la companie poate arăta măsură în care mesajul a fost acceptat de către mass-media, astfel încât, în urma unor astfel de analize, putem regla tonul acestuia și ponderea diverselor tipuri de informații pe care le conține, cum ar fi raportul dintre aspectele factuale și comentarii în cadrul textului. Solicitările de informații și numerele cu acces gratuit Solicitările de detalii privind un mesaj transmis reprezintă un indicator pentru pătrunderea mesajului și pentru interesul pe care l-a stârnit. De asemenea, liniile telefonice cu acces gratuit
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
aproape mistic, în care inexplicabilul este considerat un "rest" îndepărtat. Dacă însă încercăm să explicăm lumea reală prin forme, vom descoperi că dobândim înțelegere nu numai asupra a ceea ce reușeau să explice științele clasice, ci și asupra unora dintre datele factuale inexplicabile, adică asupra acestui "rest" considerabil al lumii reale. Spre exemplu, putem începe să înțelegem forma unui țărm, a unui nor turbulent sau imprecisa traiectorie a căderii unei frunze uscate dintr-un arbore tomnatic. În cazul lucrării de față cred
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
argumentative. Pasajele textuale argumentative nu privesc un element (proces sau obiect) al fabulei, ci o temă externă. Din această definiție reiese că termenul "argumentativ" trebuie înțeles în sensul lui cel mai larg. Nu doar opiniile, ci și declarațiile cu privire la starea factuală a lumii sînt integrate în această definiție: de exemplu, propoziții ca "apa fierbe totdeauna la 100 grade" sau "Polonia se află în spatele Cortinei de Fier". De altfel, acest tip de propoziții comunică doar o viziune a realității. Sus pe munți
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
temperaturii). Faptul că al doilea exemplu nu denotă un fapt, ci o opinie este evident dacă schimbăm propoziția în: "Polonia se află în Europa de Est", sau "Orașul Bonn se află în spatele Cortinei de Fier" dacă propoziția putea încă să fie considerată factuală cînd am scris prima dată această carte, acum este o propoziție "depășită", care nu mai este adevărată nici dacă am ține la opinia pe care o exprimă. Fiind atît de dificil să trasăm granițele între opine și fapt, este logic
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acestuia "de a stabili cu Celălalt o comunicare eficientă, de a instaura o comunicare prezumtivă ori de a experimenta resursele limbii însăși"45. Astfel, distinge între comportamentul referențial, pseudoși transreferențial și comportamentul autoreferențial. Fiecăruia îi corespunde, în ordinea prestabilită, exprimarea factuală, exprimarea ficțională (magică, religioasă) și exprimarea ludică. Din acest unghi, textul polemic se bazează pe o dominantă referențială care presupune transmiterea tranzitivă a mesajului. Astfel, denotația asigură lectorului o adecvare reală la contextul informativ în care s-a produs intervenția
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
remarcă", "iată" (acesta din urmă frecvent folosit la ambii autori), au rolul de a accesibiliza demonstrația, transpunând-o în registrul comun al limbii. 2.6.3. Discursul narativ. E limpede că polemica de presă se sprijină pe existența unei povestiri factuale ca matrice a unui eveniment decupat din realitatea imediată. Intervenția regimului ficțional ține de disponibilitatea autorului concret (A) de a se detașa de narator (N) și de personaj (P). Adoptând schema genettiană, observăm că, în articolul polemic, semnul de egalitate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
detașa de narator (N) și de personaj (P). Adoptând schema genettiană, observăm că, în articolul polemic, semnul de egalitate între A și N "simbolizează angajarea serioasă a autorului față de aserțiunile sale narative" 74, fără ca acest lucru să semnifice diferența dintre factual și ficțional. Însă această situație, după cum observă teoreticianul, este oarecum redundantă, iar N este susceptibil de a deveni o "instanță inutilă". Identitatea dintre A și P, precum și cea dintre N și P relevă apartenența instanțelor la registre diferite: A=P
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
relatează fapte și întâmplări pe care și le asumă în totalitate, devenind propriul său erou, în contrast cu personajul negativ al povestirii sale care apare, evident, ca un contra-erou. Vom vedea, în continuare, câteva modalități de insinuare a povestirii ficționale în povestirea factuală prin care autorul se distanțează de narator, dar și de personajul principal, printr-un joc al simulărilor ce asigură, până la urmă, polifonia textului polemic literar. Ne întrebăm, firește, cine și cum povestește în textul polemic și observăm că, la nivel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
descriptive, argumentative, conversaționale (Cornel Munteanu). Intertextualitatea este modalitatea prin care autorul își regizează intervenția publică în așa fel încât eficiența sa să devină maximală. El este cel care, pretextând un dat evenimențial, pe care îl relatează sub forma unei micro-povestiri factuale, pune la dispoziția lectorului o informație organizată, ca expresie a raportării sale la obiectul polemicii. În termenii aceluiași Gérard Genette, polemistul, în calitate de observator, se raportează diferențiat, plecând de la un grad zero al focalizării care trimite la dubla sa plasare: subiectivă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
narativ, fiind responsabile de coerența întregului scenariu. În textul polemic arghezian (și cu atât mai mult în cel pamfletar), anecdota, ca scenă epică, reprezintă un procedeu narativ predilect. Fiind o povestire în povestire ea produce o breșă ficțională în narațiunea factuală, pe care Arghezi a numit-o "invenție personală activă", ca o condiție sine qua non a literarității textului polemic și pamfletar. Într-o altă confruntare deschisă și susținută, după ce-și justifică fără echivoc atitudinea prin enunțul performativ: "Cer scuze
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
marca stilului arghezian prin câteva elemente definitorii, dintre care ironia (mai ales în formula asteismului sau/și diasirmului) ocupă, de departe, primul loc. Intrat pe un teren al confruntării directe, polemistul conștientizează faptul că o argumentare punctuală și coerentă orientează factual lectorul, iar recuzita retorică va fi responsabilă de captația afective. Efortul conjugat al amândurora vizează dispoibilitatea intelectivă a terțului și capacitatea sa de a delibera în baza criteriilor etice și estetice, deopotrivă. Apoi, ca semnatar al scrisorii deschise, polemistul își
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
s-ar grefa, într-un al doilea timp, o lectură simbolizantă. Orice document vizual este de la bun început o ficțiune (iar Flaherty sau Murnau, documentariști ai propriilor stări, sunt regizori și creatori de sens). În televiziune, chiar și cel mai factual reportaj se înscrie într-un scenariu subiectiv, cel mai adesea implicit și neafirmat. Nu vedem niciodată pur și simplu un jurnal televizat sau un mare reportaj despre Irak ori Vietnam; citim un scenariu dramatic prin intermediul imaginilor transmise în direct și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care răspund (înafara celor prevăzute atunci când a construit chestionarul). Construcția chestionarului este în funcție de: tema de studiat, populația investigată, tipul de întrebări preponderent, modul de administrare ("face to face", tip "extemporal", prin poștă, prin telefon). Există mai multe tipuri de întrebări: • factuale (care se referă la fapte, la date privind caracteristicile individuale ale persoanelor investigate: sex, vârstă, ocupație, studii, statut matrimonial, loc de rezidență, cum își împart timpul într-o zi obișnuită etc.); • de cunoștințe (solicităm persoanelor investigate informații asupra unor fapte
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și sensuri ale acțiunii sociale organizate, și în mod specific ale acțiunii politice, fără să conteze dacă aceste acțiuni intenționează să prezerve, amendeze, dezrădăcineze sau reconstruiască o ordine socială dată"43. "Un sistem de idei și credințe susținute normativ și factual, precum și de atitudini ce slujesc un model particular de relații și aranjamente sociale, și al căror scop este de a justifica un model specific de comportament, pe care susținătorii săi caută să-l promoveze, realizeze, atingă sau mențină"44. "Un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din spațiul sociologiei, din cel al științei politice sau chiar din cel al geografiei, sunt marcate de accentul dialectic al înțelegerii proceselor istorice și sociale 509. Istoria însăși pare să favorizeze această înțelegere a procesului globalizării, nu doar la nivel factual, ci și la nivel teoretic. Din acest motiv, tendința înțelegerii dialectice a istoriei este aceea de a vedea procesul globalizării, desfășurat în acest context, în termenii unei forme dinamice a sincretizării (syncretization) globale. Sincretizarea este definită drept "încercarea de reconciliere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nota, în 1960, că "(...) anunțul recent ce apare din multe puncte de vedere ca fiind prematur al "sfârșitului ideologiei" poate fi înțeles ca o încercare, aparținând unui număr de gânditori, de a-și prezenta propria ideologie ca pe o versiune factuală asupra lumii" (p. 92) și că "anunțul sfârșitului ideologiei apare atunci ca reprezentând ceva ce poate fi numit o poziție ideologică. Este interesant că analiza ideologiei a fost folosită (încă o dată) ca o metodă de persuasiune politică. Aici ar putea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
participa la guvernare în alte moduri este cu totul altceva. Pentru a înțelege de ce este rezonabil să susținem egalitatea politică între cetățenii unui stat democratic, trebuie să recunoaștem că uneori, cînd vorbim despre egalitate nu dorim să exprimăm o judecată factuală. Nu intenționăm să descriem ceea ce credem că este sau va fi adevărat, ca atunci cînd facem afirmații despre cîștigători ai maratonurilor sau ai concursurilor de ortografie. În schimb, dorim să exprimăm o judecată morală despre ființele umane; intenționăm să spunem
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mi se pare extrem de neverosimilă. Și totuși, egalitatea intrinsecă reprezintă un punct de vedere atît de fundamental despre valoarea ființelor umane, încît se află aproape de limitele unei justificări raționale. În cazul judecăților morale se petrece ceva asemănător cu situația judecăților factuale: dacă studiezi o afirmație destul de profund, pînă la originile ei, atingi în cele din urmă limite dincolo de care argumentele rezonabile nu mai duc nicăieri. După cum spune memorabil Martin Luther în 1521: "Nu este nici sigur nici prudent să faci ceva
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
bazat pe acea "cunoaștere împărtășită", deliberat denaturată de autorul comic. Astfel, ca "efect al efectului"127, comicul rezultă adesea din deturnarea, inversarea, tăgăduirea conținutului și a principiilor "enciclopediei subiacente"128, mai exact, a locurilor comune, a ideilor consacrate, a evidențelor factuale, morale etc. și chiar a bunului simț cotidian. În ultimă instanță, comicul de factură absurdă, precum cel urmuzian, rezultă dintr-o intenționată încălcare a principiului cooperării, care asigură eficiența oricărui tip de comunicare, subminată în acest fel și de autorul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
orizontul cultural, declinul inevitabil și aneantizarea lumii corupte și materialiste fiind propovăduit de cel puțin două milenii în lumea occidentală. Dincolo de imaginile uneori ilare prin ininteligibilitate ale unor astfel de profeți apocaliptici, de la Spengler la Evola, alteori traduse în istoria factuală prin catastrofale exerciții ale Apocalipsei, în care s-au surpat milioane de vieți, de lumi și de idei, universul se încăpățânează să existe (în ciuda lui Marx), într-un tangou fără pauză cu miturile pe care le susține (ori mai degrabă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cel mai mare câștigător al conflictului. De altfel, după război, întreaga lume este reașezată pe alte coordonate politice, sociale, economice, și nu în ultimul rând, mitice (chiar demarcația teoretică între politica "de stânga" și cea "de dreapta" este mitologică, nu factuală). Ibidem, pp. 152-164, passim. 329 Idem, Două secole de mitologie națională, p. 16. 330 Ibidem, pp. 29-35, passim. 331 Ibid., p. 41. Orice națiune tinde spre a-și dobândi propriul stat, dar cum nu există un arbitru pentru aceasta, deși
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]