3,990 matches
-
acestora beneficiază de abonamente gratuite pe mijloacele de transport în comun. În această săptămână a început distribuirea abonamentelor. În zilele de 9 și 10 mai, între orele 9-14, astfel de abonamente gratuite vor fi distribuite la sediul Asociației Speranța (str. Fagului nr. 17), iar între 11-13 mai (miercuri și vineri între orele 9-13, iar joi de la ora 13 la ora 17) se vor elibera la sediul Asociației Handicapaților Locomotori (Bd. C.D. Loga nr. 58). Până în 18 mai, persoanele cu handicap accentuat
Agenda2005-19-05-1-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283662_a_284991]
-
Educație Specială „Speranța” din Timișoara marchează sfârșitul unui nou an școlar prin organizarea tradiționalului Carnaval „Speranța”, destinat copiilor cu dizabilități ce frecventează instituția amintită. Evenimentul se desfășoară în data de 10 iunie, de la ora 16, la sediul Centrului din str. Fagului nr. 17. În sprijinul integrării copiilor, angajații instituției se vor costuma și ei în personaje de basm, iar ca invitați speciali vor participa și elevi ai Școlii cu clasele I-VIII nr. 28 din Timișoara. Programul cuprinde concursuri de dans
Agenda2005-23-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283775_a_285104]
-
de „Coco & Tinoli“, firmă timișoreană specializată în importul și comercializarea de uși de interior „Prum“ (Germania), se află: uși din sticlă, uși pliante, uși combinate (sticlă-lemn). Ușile celulare din material lemnos sunt oferite într-o gamă diversificată de nuanțe (stejar, fag, paltin, mahon). La solicitarea clienților, acestea se pot vitra în diferite modele de decupaje. Ușile de sticlă au o grosime de 10 milimetri. Tocurile sunt reglabile, aplicându-se pe grosimi de perete cuprinse între 10 și 33 centimetri. Se utilizează
Agenda2005-24-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283794_a_285123]
-
moment este foarte rău pentru trădători, pentru că, se cam încheie tragic pentru ei. Ce vreți, suntem totuși urmașii lui Vlad, fiul lui Drăculea, care avea minunatul obicei de a le arăta trădătorilor de neam și de țară, tăria eșenței de fag, sau de alte foioase, în raport cu elasticitatea sfincterului lor anal. Patriarhii neamului românesc, pleiadă din care face parte și cel mai sus numit, ne-au transmis din tată în fiu că țara asta nu se dă pe mâna străinilor și că
VINE D.N.A.! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384829_a_386158]
-
DE MULT TRECUTE Autor: Aron Sandru Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iarna, își așternuse peste tot pământul mantia ei argintie împodobită cu diamante și cristale strălucitoare. Pârâurile de munte înghețaseră deja, iar mestecenii, fagii și brazii din zona muntoasă a Țării Loviștei, neclintiți parcă, primeau ca pe o binecuvântare omătul pufos de un alb imaculat, ce se așternea în steluțe jucăușe, încet, pe ramuri. Natura toată, amorțită, trecea la hibernare. Păsările călătoare plecaseră de
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
bazalt așteaptă-o hidra; Se uită ochi în ochi apoi, fatal, Le-nghite noaptea rece de metal. Pe vârful unui munte impozant Se-așază un cocor de diamant, Cu aripi translucide, de oglindă, Și ciocul gata-gata să mă prindă. Sub fagul care doar ce-a desfrunzit M-adun lângă o frunză de granit, Din palmă ciugulește câte-un graur, Cu pene rubinii și cioc de aur. Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș, Se-agită câte-un cărăbuș de pluș, Iar luna
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
malul de bazalt așteaptă-o hidra;Se uită ochi în ochi apoi, fatal,Le-nghite noaptea rece de metal.Pe vârful unui munte impozantSe-așază un cocor de diamant,Cu aripi translucide, de oglindă,Si ciocul gata-gata să mă prindă.Sub fagul care doar ce-a desfrunzitM-adun lângă o frunză de granit,Din palmă ciugulește câte-un graur,Cu pene rubinii și cioc de aur.Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș,Se-agită câte-un cărăbuș de pluș,Iar luna se aprinde
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
dinainte, ci la lumina ce lași în urmă. Și te vei stinge cu zâmbetul pe buze.” - Nicolae Iorga Mihai Eminescu (Mihail Eminovici în actul de botez) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, în frumoasa noastră Bucovină, țara fagilor, despre care Nicolae Iorga, impresionat fiind, spunea: „atâta frumusețe, atâta bogăție de astăzi și amintiri din trecut așa de îmbelșugate, de îndepărtate și sfinte“. A fost poet, prozator și jurnalist român, cea mai importantă voce poetică din literatura română și
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
ȘI MESSENGER -povestire istorico-fantastică- de Nicolaie DINCĂ Ducele Vlad se întorsese de la vânătoare împreună cu tatăl său, Glad. Bunicul, Menumorut era bolnav și bătrân, și preferase să rămână la castel, în fața șemineului din granit, în care ardeau troznind câteva buturugi de fag, a căror ardere emana, în egală măsură, căldură și fum. Astea erau condițiile first class pentru timpurile alea. Dar, una peste alta, era plăcut în odaia princiară. Dacă n-ar fi fost și pâhăniile de pureci, pe care le împărțea
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
a lui Eminescu, trebuie să începem cu copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate prin frumoasele păduri ale Bucovinei, numele de „Bucovina” provenind din cuvântul slav pentru fag („buk”), astfel termenul se poate traduce prin „Țara fagilor”. Nostalgia copilăriei este evocată în poezia de mai târziu „O, rămâi” scrisă în 1979, în care poetul aude glasul pădurii care-i șoptește: „O, rămâi, rămâi la mine,/ Te iubesc atât
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate prin frumoasele păduri ale Bucovinei, numele de „Bucovina” provenind din cuvântul slav pentru fag („buk”), astfel termenul se poate traduce prin „Țara fagilor”. Nostalgia copilăriei este evocată în poezia de mai târziu „O, rămâi” scrisă în 1979, în care poetul aude glasul pădurii care-i șoptește: „O, rămâi, rămâi la mine,/ Te iubesc atât de mult!/ Ale tale doruri toate/ numai eu știu
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos [...] Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în crânguri./ Dulce
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
Chiar de pusă ești mereu, doar pe arțag Ce să fac, și cum să-ți fiu eu drag Cum să-ți par a fi un om dulceag? Asta-i întrebare, de pus rămășag Nu sunt drept și 'nalt precum un fag Nici nu spun că port al țării steag Sunt umil, descind dintr-un iobag La curea mi-atârna un baltag Mersul îmi ajut cu un ciomag Să nu crezi însă, că sunt beteag Am crescut cu pită și chișleag Umăru-mi
ATRACȚIE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383034_a_384363]
-
bazalt așteaptă-o hidră; Se uită ochi în ochi apoi, fatal, Le-nghite noaptea rece de metal. Pe vârful unui munte impozant Se-așază un cocor de diamant, Cu aripi translucide, de oglindă, Și ciocul gata-gata să mă prindă. Sub fagul care doar ce-a desfrunzit M-adun lângă o frunză de granit, Din palmă ciugulește câte-un graur, Cu pene rubinii și cioc de aur. Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș, Se-agită câte-un cărăbuș de pluș, Iar luna
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
malul de bazalt așteaptă-o hidră; Se uită ochi în ochi apoi, fatal,Le-nghite noaptea rece de metal.Pe vârful unui munte impozantSe-așază un cocor de diamant,Cu aripi translucide, de oglindă,Și ciocul gata-gata să mă prindă.Sub fagul care doar ce-a desfrunzitM-adun lângă o frunză de granit,Din palmă ciugulește câte-un graur,Cu pene rubinii și cioc de aur.Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș,Se-agită câte-un cărăbuș de pluș,Iar luna se aprinde
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
perete. Băncile erau din lemn și în toate stațiile țării erau la fel. Pe un alt perete se găsea o sobă tip godin , de fapt era așezată într-un unghi al pereților, iar lângă el câțiva chituci din lemn de fag. Focul duduia în sobă, oamenii veneau, cu mult timp înainte de sosirea trenului, erau țărani din satele învecinate plecați la oraș, să rezolve diferite daraveli. Se auzea bocănitul bocancilor la ușă, se scuturau de zăpadă, apoi intrau în mica încăpere. După
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
te cheamă. Și germanii care trăiesc între două lumi, cea dinBavaria(acolo s-au repatriat) și cea din România revin cel putin o dată pe an, în concediu. Să renoveze, să construiască, să bată “câmpurile”, să adune afine și bureți de fag, si, mai ales, să aibe grijă de cimitirele în care își dorm somnul de veci părinții și bunicii lor. Și să îngrijească de Biserică. La Gărâna (Wolfsberg), prin grijă pemilor, clopotul Bisericii bate în fiecare zi. De două ori. În
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
produse pescărești toți copiii vor primi gratis dulciuri. ZIUA COPILULUI în București - Cât timp copiii se distrează, părinții pot găsi în târg produse tradiționale românești: fructe și legume proaspete de sezon, produse din carne coapte la flacăra cu lemn de fag, purceluș umplut și copt la jar, curcan copt la jar, salate de icre de știuca, zacusca cu pește, pește mărinat și afumat, pește la grătar, produse lactate din lapte de vacă, oaie și capră, brânză în coaja de brad de la
Ziua Internaţională a Copilului: Google sarbatoreste 1 IUNIE cu un doodle special [Corola-blog/BlogPost/93521_a_94813]
-
se frâng, Cine-ar spune omului Unde-și are locul lui? Cine-ar spune soarelui Să dea pârgul grâului? Și cine-ar mai sta în prag Noaptea cu omul pribeag? Că dorul când are drag Trece și prin lemn de fag Și de-ar fi apă și val, Tot trece din mal în mal! El nu-i barcă, nu-i nici cal, Dar tot urcă deal cu deal Și străbate apele, Cât l-or ține zilele! Referință Bibliografică: De n-ar
DE N-AR FI DORUL CU DOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383169_a_384498]
-
Chiar de pusă ești mereu, doar pe arțag Ce să fac, și cum să-ți fiu eu drag Cum să-ți par a fi un om dulceag? Asta-i întrebare, de pus rămășag Nu sunt drept și 'nalt precum un fag Nici nu spun că port al țării steag Sunt umil, descind dintr-un iobag La curea mi-atârna un baltag Mersul îmi ajut cu un ciomag Să nu crezi însă, că sunt beteag Am crescut cu pită și chișleag Umăru-mi
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017. Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
boabele de lacrimi ale ... Citește mai mult Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii.Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
plosca jumătate. Lasă-l încolo și bea ici pe săturate. Am sau n-am dreptate? Drept răspuns, primul luă plosca și trase o dușcă bună. — Trebuia să ieșim la drumul mare - continuă el. Pe cărăruia asta nu trece nimeni. Foicica fagului, trebuie să treacă până la urmă cineva - răspunse celălalt. Primul oftă și se răsuci cu efort pe-o parte. — Ia te uită ce s-au mai îngrășat și ăștia! - spuse el privind spre cai. Mare minune să mai poată fugi! — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Da’ uite că ne-am luat cu vorba și nu v-am poftit la nemică! - zise Stănciuiescu Vasile. Frate Demeter, mai găsim noi ceva în desagă pentru preacuvioșiile lor? — De-nchinat am mai avea, de băut așijderea, dară de mâncat - foicica fagului. Nu se poate! - zise Stăncilescu Vasile. Nestor! Calul răsări somnoros din iarbă. Stănciuiescu Vasile își țuguie buzele și scoase două șuierături ascuțite. Nu cred că mai poate, frate, - zise Stănciuiescu Demeter, privind sceptic dobitocul. Uită-te nițel la el: s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Serveau slujitori și nicidecum slujitoare; ele așteptau într-o odaie alăturară să fie chemate să danseze sau să bocească, dacă se lasă cu măcel. La cinci fără ceva începură să sosească boierii. Sima-Vodă sta în capătul sălii pe tronul din fag masiv, iar alături, pe un tronuleț, stătea Doamna sa, Ruxăndrița. Voievodul era cam tras la față, iar sub urechea dreaptă cine-ar fi-ndrăznit să observe, ar fi putut gândi că zărește niște urme de dinți. Lângă ușă, pe un stativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]