4,787 matches
-
Rodica Zafiu O inovație a limbajului familiar actual e îmbogățirea listei formulelor de politețe cu o nouă variantă. În mesajele românești stocate în internet, apare în ultima vreme termenul de mulțumire mersic. Nu cred că are multe șanse să se impună (deși în domeniul dinamicii lexicale nu
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
de gradul de formalitate al situației. Termenul mulțumesc este reperul - standard, neutru - față de care construcțiile explicit verbale (vă mulțumesc/ vă mulțumim...) sînt mai ceremonioase, iar unele forme scurte - mersi, mulțam, săr'na (din săru' mîna = sărut mîna) au o marcă familiară, uneori glumeață. În domeniul politeții verbale, efortul de a construi o formulă mai lungă e un mod tipic de a indica un grad mai mare de deferență. Mersi, în mod special, are conotații ambigue: probabil și din cauza asocierii sale cu
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
a sublinierii acordului: "Automat, că ierți"; "Automat că nu puteam să trec peste toate!" etc. Prin frecvență, automat tinde să devină, la unii vorbitori, un veritabil clișeu verbal. Interesantă e specializarea sa sociolingvistică: nu pare să apară în vorbirea spontană, familiară, a persoanelor cultivate, fiind specific mediilor mai puțin instruite. Extinderea semantică și funcțională a adverbului automat este explicabilă, urmând un traseu deja parcurs de alte cuvinte asemănătoare. Adverbe ca normal sau natural - "din moment ce-i la muncă, normal c-ascultă radio
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
bun rău nici nu mai sînt percepute ca atare de vorbitori. E însă de ajuns o clipă de atenție pentru a le redescoperi și a înțelege că ele nu fac decît să sporească expresivitatea unei construcții destul de frecvente în limbajul familiar actual. Asocierea termenilor este, altminteri, perfect explicabilă: adjectivul bun primește ca mijloc de marcare a intensității adverbul rău: acesta din urmă este o tipică realizare a ceea ce s-a numit "dezagreabilul ca mijloc de întărire" (J. Byck), fenomen ușor de
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
printr-un mimetism dus pînă la halucinație, orice implicare simbolică sau metafizică este cu desăvîrșire exclusă. El nu caută aura obiectelor, nu propune lecturi inițiatice și meta-obiectuale, ci încearcă să trezească și să împrospăteze măreție ignorată a unor forme aparent familiare și resursele nemărginite ale unor structuri pe care nu le mai percepem pentru bunul motiv că ne-am pierdut puritatea privirii și capacitatea primitivă, angelică sau paradiziacă, de a vedea lumea dezinteresat. împletitura, chirpiciul, coșnița, inima, trunchiul de copac, creanga
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
de Peter Siani-Davies, de la University College din Londra, autorul, între altele, al unei cărți despre revoluția română publicată de Cornell University. Dacă nici numele acestei universități nu-i spune nimic, măcar traducerea de la "Humanitas" ar fi trebuit să-i fie familiară! În același stil de buldozer înfuriat, dl. Scurtu i-a contestat și pe ceilalți istorici neconvenabili domniei sale, pentru că n-ar fi "adevărați specialiști în istoria contemporană a României, pentru că, printre altele, au avut preocupări legate și de alte epoci și
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
unei părți din populație? Victima ce tot apare și dispare, povestea Marelui Brigand (un mit "confuz și aproximativ", dar care pare a se confirma), devastarea orașului de provincie de către Ordinul Fraților Realiști și împușcarea mai tuturor personajelor ce ne deveniseră familiare: toate aceste "evoluții" nu fac decât să destrame și mai mult senzația abia dobândită de certitudine. Cu toată masivitatea și soliditatea lui, romanul atât de original al lui Petru Cimpoeșu e unul spectral, fantasmatic, deplasând, reconstituind și deșirând iar liniile
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
Rodica Zafiu În ultimii ani, în limbajul familiar, mai ales în cel al tinerilor, s-a răspîndit destul de mult o anumită utilizare impersonală a verbului a seca, cu sensul "a enerva, a irita, a plictisi". Verbul este folosit preferențial la persoana I singular și la timpul prezent, în
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
Mă seacă și manelele (...). Mă seacă și reclamele de la tv (...)" (awalktoremem-ber.wordpress.com, 12.03.2007, chestii-care-ma-seaca); "diverse linkuri și Neogen mă seacă" (alexbrie.net, 1.06.2007) etc. Răspîndirea formulei este firească, din punctul de vedere al tendințelor limbajului familiar și argotic: expresiile preferințelor și ale respingerilor personale sînt fundamentale în conversația uzuală; oamenii vorbesc în permanență despre ce le place și ce nu le place, zona evaluărilor pozitive și negative (marfă vs nașpa) fiind de aceea în permanentă căutare
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
latinescul siccare) are, pe lângă sensurile "a usca", "a goli de apă" etc. și pe acela de "a plictisi, a irita"; evoluția semantică nu e foarte clară, dar semnificația este foarte veche, bine atestată în literatură și în dicționare. În italiana familiară cotidiană, replica mi secca "mă enervează; nu-mi place" este foarte frecventă. Italiana nu reprezintă, desigur, în momentul de față, o sursă de împrumut și de calc la fel de importantă pentru română ca engleza, dar contactul cu limba vorbită este foarte
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
public neașteptat de numeros, precum și a unui primar, Neculai Onțanu, docil, discret, așa cum îi stă bine unei gazde căreia îi calcă pragul oaspeți de seamă. Se știe prea bine că partitura necântată e o perpetuă virtualitate ori o abstracțiune nefăcută familiară (adică neîntrupată în concret) prin folosință. Pentru multe centre muzicale europene muzica românească este fie o veșnică virtualitate, fie o abiotică abstracțiune. Iată însă că, din când în când, larvele virtualității ori abstracțiunii încep să se transforme în fluturi purtători
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
scrisori prin salutul "Bună ziua!"; oralitatea mimată astfel este totuși explicabilă, ca soluție de compromis, în măsura în care în română nu sînt ușor de găsit anumite nuanțe și posibilități intermediare ale politeții cordiale, între stilul excesiv de protocolar ("Stimate domnule profesor") și cel simplu familiar ("Dragă Nini"). Salutul inițial e un mod de a evita formula de adresare -, dar tocmai absența acesteia îl face să sune mai curînd nepoliticos. Nu beneficiază de asemenea circumstanțe atenuante, în schimb, unele dintre formulele folosite pentru a atrage atenția
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
cum suntem din ce în ce mai greu de mulțumit se caută și se descoperă noi mijloace de a ne hrăni pofta de oroare. Pentru copiii de până la doisprezece ani orori de mult fumate. Organismele care se ocupă de sănătatea morală a telespectatorilor, a familiarilor presei au aplicat, în trecute săptămâni, nemiloase amenzi unor delincvenți - prea întinseseră coarda! Fără îndoială sub povara unor zdrobitoare amenzi, patronii acestor media vor simți acut tentația sinuciderii. Uriașa responsabilitate pe care o au însă față de societate, care așteaptă mai
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]
-
de fructe"). Metaforele pun în evidență fie înghesuirea formelor și a sensurilor (valiza), fie amestecul și contopirea lor (salata). Procedeul - descris și ca o contaminare, compunere prin contopire, fuzionare, contragere - este un joc de cuvinte practicat deopotrivă în limbajul popular, familiar și argotic (a furlua, a furgăsi) și în cel cult; din termeni internaționali s-au format neologisme ușor traductibile, la fel de internaționale, precum glocalizare (din globalizare și localizare), multiversitate (din multi- și universitate), democratură (democrație + dictatură) etc. Unii dintre acești termeni
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
etc.) e conotat ca popular, acolo unde apare în variație cu conservarea sunetului o (bioloagă, filoloagă, doape, riboane, laptoape etc.). În mod special vocativul în -e, care produce alternanța o /oa - de tipul Antoane, Solomoane - este simțit ca popular și familiar, în contrast cu vocativul identic cu nominativul. (Procedeul a fost exploatat umoristic: "M-ai învins... Maradoane!" (de la numele lui Diego Maradona, în Tineretul liber, Supliment literar-artistic, 27, 1990, 11). Dacă vocativul substantivului machedon e machedoane, cu o puternică notă popular-familiară, se poate
"Roacăre" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9545_a_10870]
-
Joc secund și din Nastratin Hogea, exponentul ei ideal. La rândul său, Mircea Cărtărescu ajunge, pe filieră muntenească, la aceeași "raia dulce, asudată", atinsă și contemplată după cutreierarea Levantului "dân ostroave în ostroave". Epopeea orientală respiră astfel un aer foarte familiar, fiind înțesată cu elemente din fondul etnic amestecat. Manoil, eroul împrumutat din romanul lui Bolintineanu, vrea să urnească zavera împotriva domnitorului hulpav, asociindu-se, pentru acest nobil deziderat, cu "sorioara" lui Zenaida, cu Iaurta chiorul, spaima apelor, și flăcăul lui
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
de citate din proza lui Cezar Petrescu și pentru care se indica franceza ca intermediar; în DLR, cuvîntul nu mai e desigur nou, citatele sînt mai numeroase iar sursa indicată este direct engleza. În noul DLR sînt cuprinse și creații familiare, impuse în uz, precum decrețel, la care explicația mi se pare totuși cam laconică și neclară pentru cititorii din viitor: "copil (nedorit) născut în urma decretului din anul 1966". Dimensiunile unor articole sînt impresionante și uneori îl pot chiar intimida pe
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
puțină, iluzia plăcută de a fi făcut o ispravă"17. Recunoaște, din nou, că în gazetărie, mai mult decât ideologiile și telegramele politice îl interesează "telegramele de simple fapte diverse". Disocierea îl plasează într-o epistemă devenită odată cu trecerea timpului familiară: "Nimic nu este mai banal decât un mare eveniment istoric. Și, dimpotrivă, nimic nu este mai expresiv decât un mic incident de viață. Oamenii pot fi cunoscuți din faptele lor mărunte, dar niciodată din gesturile lor solemne"18. Prin urmare
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
ura. Cînd respinge o idee, un principiu, o practică dăunătoare, Maiorescu are dinaintea ochilor persoanele pe care le întrupează. Ca să fie mai bine încercuit și lichidat, numenul primește neapărat un nume". Nefiind capabil a practica "o discuție cinstită", e un familiar al "tertipurilor", "subterfugiilor", "deturnărilor". Simplist, didacticist, Maiorescu e mortal devansat de "gîndirea estetică europeană". Nu e întîmplătoare împrejurarea că din rîndul "favoriților" săi "aveau să se recruteze cîțiva dintre cei mai serioși critici ai elementarității, dogmatismului și anacronismului ideologiei literare
Un duel cu aerul (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7705_a_9030]
-
Rodica Zafiu Substantivul blat este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparținînd deja limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face blatul - și stă la baza derivatelor
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
potrivire perfectă. Leo Spitzer, în 1938, evoca tot o sursă germană, dar din jargonul jocului de cărți (Blatt - "distribuire a cărților de joc" și "asociere"), eventual și din terminologia tehnică, metalurgică. Al. Graur, în 1938, sugera o comparație cu rusa familiară, dar nu aprofunda această direcție. O va face în 1941 slavistul B.-O. Unbegaun, care va oferi (în articolul "Notes d'argot roumain") explicația cea mai convingătoare, comparînd situația din română cu cea din rusă, unde blat a cunoscut un
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
celor doi roboți ca primum movens pune în mișcare o întreagă lume, care renaște sub semnul ecloziunii vegetale. Excelentă ideea de a transfera întregul potențial de afecțiune uman unor roboți și, dincolo de emoția care se declanșează din recuperarea unor gesturi familiare limbajului îndrăgostiților, al afecțiunii în general în registrul robotic se află reflecția asupra lucrurilor cu adevărat importante care ne definesc. Acestea nu sunt tehnologia, oricît de avansată ar fi ea, ci calitatea umană a fiecăruia dintre noi expusă în film
Wall-E și Eva by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8197_a_9522]
-
de vrajă interioară, bucuria amestecată cu amețeală când un vers se întrupează pe foaia de hârtie. Dar sunt suficiente toate acestea ca să-l convingă pe cititor că aveți talent, că respectați limba în care scrieți, că regulile ei vă sunt familiare, că reușiți să comunicați și altora din comoara dvs., din poezia pe care o căutați și o găsiți grație cunoștințelor pe care le-ați acumulat citindu-i cu iubire pe alții, care știu mai mult, care știu totul despre cum
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
soț fidel și tată a cinci copii (știți povestea cu așchia și trunchiul), toți artiști: actriță, regizoare de film, pictoriță, scriitor și, se putea altfel, muzician. Dar poate că, în primul rând, ar fi fost normal să mărturisesc ascendența mea familiară: sunt fiul unei cântărețe de jazz și al unui psihiatru din Milwaukee, Wisconsin. O altă ascendență, cea profesională, o datorez unor admirabili pedagogi: Andrew Imbrie (de la Universitatea California din Berkeley), David Lewin (de la Universitatea de Stat din New York) și Robert
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
dar și politician, guru improvizat al nației, fals ŤMesiať, limbarnic și agramat, histrion cu discurs de gangster narcisiac, autoadulatoriu etc." (p. 135). Grația inteligenței Ruxandrei Cesereanu se manifestă - însă - cel mai pregnant, în capitolul Etică și memorie, pe o temă familiară autoarei: "gulagul în conștiința românească" (după expresia ei). Primul text de aici, Industria securistă, îl concepe în marginea cărților lui Marius Oprea despre Securitate și are ocazia, în acest fel, să citeze câteva fragmente din documentele timpului, majoritatea terifiante. Profesoară
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]