1,017 matches
-
întărirea autorității centrale, din Sfatul domnesc au început să fie eliminați treptat, boierii fără dregătorii. -Accentuarea dependenței față de Poarta otomană a făcut ca, de la sfârșitul sec. XVI, Sfatul domnesc să fie numit cu termenul turcesc de divan. -În timpul domniilor fanariote, numărul dregătorilor a crescut foarte mult, iar dregătoria a devenit repede principalul mijloc de îmbogățire. b. Transilvania, -Sfatul era cunoscut sub numele de Consiliul princiar: o a fost subordonat principelui în vremea absolutismului; o și-a sporit puterea în momentele
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a fost anexată de Austria; 1812 Pacea de la București stabilea anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist. Această conjunctură a oferit elitelor românești posibilitatea să acționeze pentru modificarea statutului internațional al Principatelor, având ca fundal proiecția statului modern român. b. Caracteristicile regimului fanariot ( 1711 / 1716 1821 ) -Sec. XVIII românesc a fost cunoscut și sub numele de secolul fanariot (1711 / 1716-1821), deoarece la conducerea celor două Principate Române au fost aduși domni din cartierul Fanar al Constantinopolului, din familii grecești, albaneze și românești (Mavrogheni
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Această conjunctură a oferit elitelor românești posibilitatea să acționeze pentru modificarea statutului internațional al Principatelor, având ca fundal proiecția statului modern român. b. Caracteristicile regimului fanariot ( 1711 / 1716 1821 ) -Sec. XVIII românesc a fost cunoscut și sub numele de secolul fanariot (1711 / 1716-1821), deoarece la conducerea celor două Principate Române au fost aduși domni din cartierul Fanar al Constantinopolului, din familii grecești, albaneze și românești (Mavrogheni, Mavrocordat, Caragea, Ipsilanti, Suțu, Moruzi, Ghica, etc): domniile fanariote au fost instaurate începând cu : 1711
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
cunoscut și sub numele de secolul fanariot (1711 / 1716-1821), deoarece la conducerea celor două Principate Române au fost aduși domni din cartierul Fanar al Constantinopolului, din familii grecești, albaneze și românești (Mavrogheni, Mavrocordat, Caragea, Ipsilanti, Suțu, Moruzi, Ghica, etc): domniile fanariote au fost instaurate începând cu : 1711 în Moldova, după înlăturarea lui Dimitrie Cantemir; 1716 în Țara Românească, după înlăturarea lui Constantin Brâncoveanu. aducerea fanarioților pe tronurile celor două principate s-a datorat: orientării unor domni români către Rusia pentru lupta
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
înlăturarea lui Constantin Brâncoveanu. aducerea fanarioților pe tronurile celor două principate s-a datorat: orientării unor domni români către Rusia pentru lupta antiotomană; neîncrederii turcilor în domnii și boierii români; tendinței de extindere a habsburgilor în Moldova și Muntenia. -“Secolul fanariot” a fost considerat o pată neagră a istoriei naționale, o perioadă dominată de boierimea de origine străină, preocupată mai mult de lux și fiscalitate decât de dezvoltarea țării; chiar și în acest context nefavorabil au putut fi identificate rădăcini ale
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de origine străină, preocupată mai mult de lux și fiscalitate decât de dezvoltarea țării; chiar și în acest context nefavorabil au putut fi identificate rădăcini ale marilor idei care au contribuit la modernizarea statului. -S-au evidentiat o serie de domni fanarioți, care, animați de spiritul iluminist, au contribuit la reformarea societății: Constantin Mavrocordat; Alexandru Ipsilanti; Constantin Ipsilanti; Grigore al III-lea Ghica; Alexandru Moruzi; Scarlat Callimachi. -Aplicarea reformelor a fost însă stânjenită de : fluctuațiile dominației otomane; intervenția turcilor; ostilitatea boierimii. Reformismul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
spiritul iluminist, au contribuit la reformarea societății: Constantin Mavrocordat; Alexandru Ipsilanti; Constantin Ipsilanti; Grigore al III-lea Ghica; Alexandru Moruzi; Scarlat Callimachi. -Aplicarea reformelor a fost însă stânjenită de : fluctuațiile dominației otomane; intervenția turcilor; ostilitatea boierimii. Reformismul Domnesc în timpul regimului fanariot a) Reforme politice și sociale: -Constantin Mavrocordat (1730-1769), în timpul celor 10 domnii (4 în Moldova și 6 în Țara Românească), a urmărit aplicarea unui program de reforme care a vizat: o organizarea sistemului fiscal; o desființarea șerbiei (1746 în Țara
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
o organizarea sistemului fiscal; o desființarea șerbiei (1746 în Țara Românească și 1749 în Moldova), foștii șerbi devenind liberi din punct de vedere juridic, dar lipsiți de pământ. b) Reforme juridice: -în 1780 a fost tipărit primul cod de legi fanariot din inițiativa lui Alexandru Ipsilanti“Pravilniceasca condică”, cod ce a fost aplicat și în Țara Românească, până în preajma revoluției condusă de Tudor Vladimirescu, când a fost înlocuită cu Legiuirea lui Caragea (1818); -din inițiativa domnilor fanarioți Scarlat Callimachi (Moldova) și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
lui Caragea” (1818). c) Reforme religioare și culturale -În Transilvania, Maria Tereza: o prin Edictul din 1759 a restaurant, din rațiuni de stat, ortodoxia pentru a salva unirea religioasă; o prin Ratio Educationis (1777), a sporit rețeaua școlilor rurale -Regimul fanariot a avut pe de o parte consecințe pozitive, iar pe de altă parte negative: o Consecințe negative: exploatarea fiscală abuzivă, exercitată de stat; vânzarea funcțiilor; integrarea completă a Țării Românești și a Moldovei în sistemul politic și militar al Imperiului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
sub dominație habsburgică și țaristă și a statelor românești din zona extracarpatică: o au fost adresate numeroase memorii marilor puteri aflate în conflict cu Poarta, prin care se solicita modificarea statului politico-juridic al principatelor: 40 de memorii cereau înlăturarea domnilor fanarioți; 10 memorii cereau obținerea independenței. o au fost concepute numeroase proiecte de reformă care urmăreau să așeze societatea pe baze moderne și să întemeieze un stat constituțional: “Constituția cărvunarilor” -1822, Ionică Tăutu susținea ideea ”monarhiei mărginită și moștenitoare”; “Așezământul politicesc
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
un stat constituțional: “Constituția cărvunarilor” -1822, Ionică Tăutu susținea ideea ”monarhiei mărginită și moștenitoare”; “Așezământul politicesc” Simion Marcovici -susținea organizarea statului pe baza “principiului separării puterilor în stat” . 1. Tudor Vladimirescu și revoluția din 1821 În ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea creștină din Sud-Estul Europei a intrat într-un proces de radicalizare politică. -După moartea ultimului domn fanariot al Țării Românești (Alexandru Suțu), Tudor a guvernat țara timp de câteva luni, după care a devenit conducătorul unei revoluții îndreptată împotriva
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
-susținea organizarea statului pe baza “principiului separării puterilor în stat” . 1. Tudor Vladimirescu și revoluția din 1821 În ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea creștină din Sud-Estul Europei a intrat într-un proces de radicalizare politică. -După moartea ultimului domn fanariot al Țării Românești (Alexandru Suțu), Tudor a guvernat țara timp de câteva luni, după care a devenit conducătorul unei revoluții îndreptată împotriva dominației străine; a încercat o colaborare cu Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei (societate secretă organizată pe teritoriul Rusiei Țariste
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de arnăuți ”cu leafă ușoară”; înlocuirea vechilor dări cu un impozit unic plătit în 4 rate; desființarea vămilor interne în vederea unificării pieței naționale. -Mișcarea revoluționară a fost dezarmată de Rusia și reprimată de Imperiul Otoman, având drept consecințe: înlăturarea domnilor fanarioți și impunerea domnilor pământeni (1822): Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească; Ioniță Sandu Sturdza în Moldova; confirmarea autonomiei; introducerea protectoratului rus “de jure” (1829); impunerea Regulamentelor Organice (1831,1832). -După înfrângerea revoluției din 1821, boierimea reformatoare a redactat zeci de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Cantemir (1710-1711), a încheiat alianță cu țarul și a participat la războiul ruso turc încheiat cu victoria armatei otomane și exilarea lui în Rusia Țaristă. Timp de peste un secol (1711/1716 1821) Țările Române aveau să fie conduse de domni fanarioți. 9. România în concertul european: de la “criza orientală” la marile alianțe ale sec. XX I. De la “criza orientală” la Congresul de la Berlin din 1878 În prima jumătate a sec. XIX, afirmarea națiunii române, lupta sa pentru emancipare și constituirea statului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
vizibilă atitudinea sămănătoristă, idilizarea raporturilor între boieri și țărani. Continuând acțiunea din primul roman, Pandurul are ca protagonist pe Tudor Vladimirescu; narațiunea capătă o respirație mai largă, înglobând descrieri pitorești: imagini din București, case și moravuri ale boierimii românești sau fanariote, dar și mahalale, ruine, mizerie citadină. Portretul Sofianei Pantas, curtezana grecoaică ce fuge cu banii Eteriei, înșelând pe Ipsilani, este antologic. Prezentarea contextului istoric și a situațiilor particulare e absorbită în conversația personajelor, creând iluzia realității. Autoarea fructifică asidue cercetări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
pentru educație, ei erau cei mai prosperi și mai realizați dintre toate popoarele balcanice. Poziția cu adevărat privilegiată din rîndul creștinilor era însă deținută nu de negustori și nici măcar de înalții oficiali ai bisericii, ci de un alt grup, oligarhia fanariotă, al cărei centru era Constantinopolul. Membrii acestui grup, al cărui nume provenea de la Fanar, sau cartierul farului, unde trăiau majoritatea creștinilor ortodocși și unde se afla sediul Patriarhiei, erau în mare parte de naționalitate greacă, dar el includea și italieni
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
relațiile fanarioților cu guvernul otoman și cu Patriarhia. Importanța elementului creștin balcanic în administrația otomană a fost deja scos în evidență. Totuși, înainte de secolul al șaptesprezecelea, înaltele posturi din aparatul birocratic erau deținute aproape exclusiv de convertiți. Spre deosebire de aceștia, oficialii fanarioți își păstrau credința creștină și aveau legături strînse cu Patriarhia. Primul fanariot care a obținut un post înalt a fost Panaghiotis Nikousios, pe care Ahmed Köprülü l-a numit mare dragoman în 1669. Acest post îi aducea și importante privilegii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
numit mare dragoman în 1669. Acest post îi aducea și importante privilegii, cum ar fi să poată purta barbă sau să călărească un cal însoțit de slujitori, care fuseseră acordate pînă atunci doar musulmanilor. Cel mai faimos om de stat fanariot, Alexandru Mavrocordat, a fost mare dragoman între 1673 și 1709. Asemeni multor greci din vremea aceea, el și-a făcut studiile în Italia, la Universitatea de la Padova, unde a obținut ulterior și titlul de doctor. Avansarea lui a fost rapidă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ani. Mavrocordat a fost principalul diplomat otoman la negocierile care au dus la încheierea Tratatului de la Karlowitz (Sremski Karlovci); fiul lui Ioannis a deținut o poziție similară în cadrul discuțiilor referitoare la Tratatul de la Passarowitz (Požarevac). Ca transalatori și mediatori, diplomații fanarioți aveau firește ocazia să afle multe dintre secretele statului otoman și erau în legătură directă cu guvernele străine. Fanarioții din perioada aceasta erau de asemenea profund implicați în problemele Patriarhiei. Prin puterea lor financiară, ei puteau exercita într-o măsură
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bancher îl putea domina într-o oarecare măsură pe datornicul lui. Fanarioții au dobîndit influență și prin achiziționarea locurilor din sinod rezervate laicilor și avînd grijă ca posturile vacante din administrația bisericii să fie ocupate de candidați obedienți. Perioada controlului fanariot asupra problemelor Ortodoxiei a coincis cu deplasarea accentului de pe universalism pe caracterul național grecesc, în special în privința vîrfurilor clerului. Greaca fusese întotodeauna limba Patriarhiei, dar nu și a majorității bisericilor balcanice. Bisericile slave, Patriarhia de la Peć, arhiepiscopia de la Ohrid și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
culturale ale bulgarilor. Instituțiile ecleziastice și de învățămînt ale acestora erau acum dominate de greci. Sîrbii aveau un centru religios alternativ la Sremski Karlovci, în Imperiul Habsburgic. Moldova și Țara Românească erau și ele sub controlul unui cler grecesc. Grecii fanarioți dirijau viața politică a acestor țări. În Balcani, doar biserica Muntenegrului, dominată de un prinț-episcop ereditar, beneficia de un statut independent. La sfîrșitul secolului al optsprezecelea, organizația aceasta avea o autonomie religioasă totală. Faptul că era situată atît de departe
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a influențat profund atitudinea clerului superior al bisericii ortodoxe de pe tot cuprinsul imperiului. În ciuda faptului că fanarioții erau în slujba guvernului otoman și cooperau strîns cu acesta, țelurile urmărite de ei nu erau bunăstarea sau mărirea puterii imperiului. Marile familii fanariote se simțeau direct legate de Imperiul Bizantin.8 Ele au depus mari eforturi încercînd să descopere sau să fabrice genealogii care să le dovedească descendența directă din dinastiile nobile ale Bizanțului. Cu toate că aceste legături puteau fi rareori demonstrate fără înșelăciuni
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
proprietatea membrilor familiei regale otomane, ele se aflau sub controlul așa-numitului kapudan-pașa, marele amiral al flotei otomane. Prin secolul al optsprezecelea, administrarea lor de fapt se afla în mîinile dragomanului flotei, care, după cum am menționat deja, era un grec fanariot. În schimbul anumitor servicii, cum ar fi asigurarea echipajelor corăbiilor flotei otomane, insularii erau scutiți de unele taxe și se gospodăreau singuri. Ca și pe continent, notabilii, aleși de adunările populare, dominau structura politică. Sistemul comunal juca un rol juridic de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu imigrația pe scară largă a albanezilor, Kosovo a ajuns să fie locuită majoritar de către aceștia din urmă. Evidenta trădare a patriarhului a afectat firește atitudinea Porții față de instituția de la Peć, ea preferînd ulterior să numească acolo mai curînd candidați fanarioți decît sîrbi. Așa încît în locul lui Arsenie a fost ales un grec, cu toate că între 1713 și 1725 postul a fost deținut de un sîrb. Incursiunile habsburgilor pe teritoriul otoman au fost reluate în 1716, de data aceasta cu succese mai
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
șerbi, precum și două case la Sankt Petersburg.22 Brîncoveanu a domnit pînă în 1714, cînd atît el cît și cei patru fii ai lui au fost decapitați de autoritățile otomane sub acuzația de trădare pentru relațiile lor cu Austria. Regimul fanariot. Înfrîngerea lui Petru și trădarea lui Cantemir au avut consecințe politice enorme pentru Principate. După Tratatul de la Karlowitz, prin care fusese cedată Transilvania, Poarta era desigur preocupată de stabilitatea politică a provinciilor ei de graniță. Într-o perioadă de retragere
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]