705 matches
-
și ea, rămânând doar biserica; s-a aciuat la mănăstirea Galata - focul a ajuns și acolo; după foc a venit mazilirea lui. Au rămas însă, după cum am spus, multă vreme obiceiurile fanariote. Ocuparea dregătoriilor țării a fost altă preocupare a fanarioților, ocazii de jefuire și pe această cale a populației. În 1786 când moare mitropolitul Gavriil, și Leon, episcop de Roman, urcă în scaunul de mitropolit, păstrat vacant, postul de la Roman îl ocupă arhimandritul Iacov, egumen la mănăstirea Barnovschi, deși, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
urcă în scaunul de mitropolit, păstrat vacant, postul de la Roman îl ocupă arhimandritul Iacov, egumen la mănăstirea Barnovschi, deși, în această privință exista un „blestem sobornicesc din anul 1753 care nu înlesnea asemenea fapt". În anul următor, 1787, când Iacov fanariotul a murit la Focșani, unde a și fost înmormântat, așa de mare a fost indignarea clerului asupra episcopului lui, încât l-au considerat „total nevrednic a avea mormântul la un loc cu episcopii legiuiți". Nici biserica nu rămânea pasivă când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acea atitudine de supunere slugarnică și rușinoasă, prin care a fost abandonată o populație de aproape un milion de cetățeni moldoveni, unei puteri străine lor. Avea, atunci, Moldova un domnitor? Da, îl avea pe Scarlat Callimachi, un domnitor nepământean, un fanariot care nu avea nimic în comun cu poporul peste care domnea. Să ne reamintim că de la Ștefan cel Mare și până la domnitorul Alexandru Cuza, media unei domnii în Moldova nu depășea doi ani. Erau domnitori care nu apucau să domnească
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
așteaptă, obscur și subconștient, sughițul liberator. Tiranii au împlinit șase zeci de ani. Înțelepciunea populară își zice: mult a fost, puțin a rămas. Și așteaptă. Așteaptă, cum a așteptat sute de ani sub slavi, sute sub turci, o sută sub fanarioți și încă o sută sub neofanarioți" (p. 52). Nu le recunoaște nici un merit: ,Liberalii sunt singurul partid pe lume care ia puterea fără nici o intenție de îndreptare, fără a se preocupa de greșeli sau succese. Sistematic duc țara la dezagregare
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
antică: Poemele homerice, lirismul arhaic, teatrul; Oratoria, literatura epocii elenistice și a epocii române. Literatura bizantină: periodizare, caracteristici, reprezentanți. Literatura bizantină în Țările Române. Creații literare în epoca stăpânirii otomane. Renașterea literară cretană. Scrieri grecești în și despre Principatele Române. Fanarioții și Iluminismul neoelen. Contacte româno-elene. Literatura greacă de la medieval la modern. Influențele Occidentale asupra literaturii grecești a secolului XIX. Nașterea poeziei grecești moderne în Insulele Ionice (Solomos, Kalvos). Revoluția greacă. Memoriile luptătorilor de la 1821. Impunerea unei limbi purificate de elementele
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
antică: Poemele homerice, lirismul arhaic, teatrul; Oratoria, literatura epocii elenistice și a epocii române. Literatura bizantină: periodizare, caracteristici, reprezentanți. Literatura bizantină în Țările Române. Creații literare în epoca stăpânirii otomane. Renașterea literară cretană. Scrieri grecești în și despre Principatele Române. Fanarioții și Iluminismul neoelen. Contacte româno-elene. Literatura greacă de la medieval la modern. Influențele Occidentale asupra literaturii grecești a secolului XIX. Nașterea poeziei grecești moderne în Insulele Ionice (Solomos, Kalvos). Revoluția greacă. Memoriile luptătorilor de la 1821. Impunerea unei limbi purificate de elementele
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de ftizie și și-a făcut testamentul în favoarea soției sale, murind apoi la puțin timp în anul 1890. Cei doi soți fuseseră căsătoriți doar șase luni. Alexandru Cuza a lăsat moșia de la Ruginoasa soției sale, Maria Moruzzi, strănepoată a domnitorului fanariot ce-l ucisese pe Ioniță Cuza, un străbun de-al lui Alexandru Ioan Cuza. Existând neînțelegeri cu nora sa, Doamna Elena Cuza a părăsit palatul și s-a stabilit la Iași, unde a devenit membră fondatoare a Spitalului de copii
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
locuitorii săi. Peste localitate s-a abătut o epidemie de ciumă, când satului i s-a dat foc, iar puținii supraviețuitori s-au împărțit pe Valea Lotrului ori în Țara Lovistei, revenind ulterior pe vechea vatră a satului. În vremea fanarioților, oamenii au fost nevoiți să-și formeze ceata de haiduci în frunte cu Radu Grădinărescu și fiul său Tudor, spre a-și apăra bunurile din gospodării de potere. Cele două războaie mondiale care au trecut peste România au înghițit și
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
parohiei este Biserică Cocoanei, cunoscută așa după numele boieroaicei Mimi Schileru, ultima reprezentanta în sat a familiei Schileru. Moșia a fost a lui Aristică Schileru (fruntaș PNȚ Gorj, deținut împreună cu Petre Tutea la Ocnele Mari), originar din Schela, cumpărată de la fanariotul Mușc, acesta fiind de fapt ctitorul bisericii (frescele îl înfățișează împreună cu doamna să și literele sunt chirilice, dar limba e română). Biserică este declarată monument istoric. De numele lui Mușc fanariotul se leaga și denumirea care circulă printre oameni, negăsită
Frasin, Gorj () [Corola-website/Science/300460_a_301789]
-
Tutea la Ocnele Mari), originar din Schela, cumpărată de la fanariotul Mușc, acesta fiind de fapt ctitorul bisericii (frescele îl înfățișează împreună cu doamna să și literele sunt chirilice, dar limba e română). Biserică este declarată monument istoric. De numele lui Mușc fanariotul se leaga și denumirea care circulă printre oameni, negăsită pe nici o hartă, a cătunului Musculești, care se află pe malul celălalt al Gilortului.
Frasin, Gorj () [Corola-website/Science/300460_a_301789]
-
1806. A mai fost administrator al Țării Românești sub ocupația rusească: 27 decembrie 1806 - 31 mai 1807 și 8-28 august 1807. A fost fiul lui Alexandru Vodă Ipsilanti și tatăl lui Alexandru Ipsilanti Eteristul. Și-a început cariera ca toți fanarioții, devenind dragoman al Porții, pe vremea celei de-a doua domnii a tatălui său în Țara Românească (1769 -1797). Făcând în această calitate numeroase servicii Rusiei și Angliei, adversarele Franței, ajunge prin concursul acestora pe tronul Moldovei (1799). Nu se
Constantin Ipsilanti () [Corola-website/Science/299760_a_301089]
-
Nistru făcea parte din principatul Moldovei, fără a avea o denumire anume (cum arată greșit multe hărți). Dibăcia negociatorului rus Andrault de Langeron (Алекса́ндр Ланжеро́н, un francez slujnic al Țarului) și trădarea negociatorului turc Moruzi (un fanariot) la Tratatul de la București (1812), duc la extinderea denumirii de « Basarabia », la întreg ținutul dintre Prut și Nistru, teritoriu al Moldovei, care prin această viclenie este cedat Rusiei în ciuda protestului voievodului moldovean Veniamin Costache și a Sfatului său. Tratatul care
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
ce se numesc "Bukovie". Istoricul Adrian Majuru amintește că în limba albaneză „bukureshti” înseamnă „frumos este”. Prima mențiune scrisă despre Bucur ca întemeietor, figurează în însemnările consulului Angliei la București, Wilkinson, publicate în 1820 la Londra. Prin etimologie populară domnitorii fanarioți au tradus toponimul prin "Hilariopolis", ceea ce, în limba greacă, înseamnă „Orașul Veseliei”. Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești la nord și Giurgiu la sud. Orașul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
domnul avea un buzdugan (uneori o spadă sau suliță), iar în stânga un glob crucifer. Domnii care l-au urmat, atât cei moldoveni cât și cei munteni, au purtat o mantie asemănătoare cu cea a lui Mircea cel Bătrân, numită "caftan". Fanarioții purtau o mantie similară cu caftanul domnesc, numită "cabanița ienicerilor". Domnii români din secolul XIX reintroduc mantia ca simbol al autorității supreme, dar spre deosebire de haina de ceremonie a lui Mircea cel Bătrân, aceasta avea o trenă foarte lungă. Cifrele utilizate
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
creații poetice de factură strict literară. Acestea fac parte din curentul parentic apărut după anul 1821. Gh. Adamescu a remarcat că dacă Zilot "„ar fi scris numai în primele decenii ale secolului nostru, ar fi fost printre cronicarii «din epoca fanarioților», un lucrător de mare merit - cum l-a judecat Hasdeu: însă ca scriitor pe la 1850, când avem pe un Alecsandri, Alexandrescu, pierde mai toată însemnătatea și devine, întrucât privește ultimele sale opere, un om al vremii vechi care trăiește într-
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
câțiva boieri care frecventau parcul "„în portul lor național, care devenea tot mai rar atunci”", și anume un veșmânt compus dintr‐o "„haină lungă și largă de mătase și cu o căciulă înaltă”", cu alte cuvinte anteriul și ișlicul turco‐fanariot. În ianuarie 1837 primul audit al lucrărilor executate în Copou au indicat rezultate nesatisfăcătoare: aleile nu fuseseră pietruite, nu se construise aproape nimic, iar numeroși copaci erau rupți sau furați. În toamna aceluiași an, se constată finalizarea unei fântâni, începerea
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
prima dată în anul 1862 de "Revista Română" a lui Al. I. Odobescu, iar în anul 1863 a apărut ca volum. Este considerat primul roman notabil al literaturii române. Acțiunea romanului se petrece între anii 1814-1825 în București în timpul domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caragea. Acțiunea are loc în casa postelnicului Andronache Tuzluc, favorit al domnitorului. Romanul este alcătuit din 32 capitole, primul capitol fiind intitulat „Dinu Păturică”. Într-o dimineață, la curtea postelnicului, în octombrie 1814 „sosește un june de 22
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
românilor și referirea tot mai deasă la provincia romană "Dacia" (găsită începând cu Dacia Literară a lui Mihail Kogălniceanu). Educația, accesibilă încă doar persoanelor cu o stare materială ridicată, a fost mai întâi eliberată de dominația limbii grecești, după eliminarea fanarioților; încercările lui Gheorghe Lazăr (la Colegiul Sfântul Sava) și Gheorghe Asachi de a iniția o tranziție către predarea în limba română au avut succese slabe, dar Țara Românească a devenit scena unei astfel de mișcări după ce Ion Heliade Rădulescu și-
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
cel francez, ca urmare a contactelor tot mai intense stabilite între regiune și Consulatul Francez și Primul Imperiu Francez (a existat, printre altele și planul de a petiționa pe Napoleon Bonaparte, considerat descendent al împăraților bizantini, cu o plângere împotriva fanarioților,). Acest trend a fost consolidat de către modelul cultural francez adoptat în parte de ruși, o simpatie reciprocă crescândă între Principate și Franța, în special sub Monarhia de Iulie franceză, și, înscrierea tinerilor boieri la începutul anilor 1820 în diverse instituții
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
lectură la Universitatea din Florența. Această sete a italienilor pentru clasicismul latin combinată cu cunoașterea limbii grecești au fost factorii care au motivat Renașterea. Grecii care au rămas în Constantinopol au fost în majoritate locuitorii cartierelor "Fanar" și "Galata". Mulți fanarioți, cum au fost numiți, s-au dovedit a fi sfetnici capabili ai sultanilor otomani, dar au fost considerați trădători de majoritatea grecilor. Fortăreața peloponeză Mystras din Morea, condusă de frații lui Constantin, Toma și Demetrius Palaeologus, aflați mereu în conflict
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
fost trecută în rândul monumentelor vechi naționale. Ctitorii bisericuței de lemn din Dorohoi sunt pioșii „poporăni” care în frunte cu preoții lor și-au construit-o din lemn deoarece starea lor economică era foarte modestă ;stăpânirea turcească prin „uneltele” lor fanarioții îi „înglobeau” și pe fumul care ieșea pe coș. La construirea bisericuței i s-a dat formă de corabie, cu pante repezi la acoperiș și având la exterior sculptat în bârnă de stejar un odgon de corabie, care simboliza speranța
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
procesului, dar sentința nu a fost favorabilă. Orășenii nu mai erau însă de mult dispuși să se supună, așa încât au rămas în fapt liberi, neținând seama nici de această sentință și nici de porunca din l martie 1819 a ultimului fanariot, Alexandru Șuțu. Ultima încercare pe care au făcut-o moștenitorii lui Muruz de a acapara efectiv orașul a fost o jalbă datând din perioada Regulamentului organic. Kiseleff a pus însă pe ea rezoluția: „"Chestiunea acestui proces nefiind de competența noastră
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Fanarioții sau grecii fanarioți (în limba greacă: "Φαναριώτες") erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanari (Φανάρι,), Acesta era principalul cartier al grecilor din Constantinopol (Istanbul), unde se afla și sediul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. Fanarioții dominau administrația
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
Fanarioții sau grecii fanarioți (în limba greacă: "Φαναριώτες") erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanari (Φανάρι,), Acesta era principalul cartier al grecilor din Constantinopol (Istanbul), unde se afla și sediul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. Fanarioții dominau administrația Patriarhiei și interveneau deseori în alegerea înalților prelați, inclusiv a Patriarhului Ecumenic al Constantinopolului, care avea statutul de „Primul între egali” în lumea episcopilor ortodocși. Unii dintre membrii acestor familii, care cuceriseră o mare influență politică și adunaseră
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
Primul între egali” în lumea episcopilor ortodocși. Unii dintre membrii acestor familii, care cuceriseră o mare influență politică și adunaseră averi considerabile în cursul secolului al XVII-lea, ocupau funcții administrative foarte importante în Imperiul Otoman. Din 1669 până la 1821, fanarioții au servit ca dragomani (translatori) ai Sublimei Porți și ai ambasadelor străine. Alături de demnitarii bisericii și de funcționarii locali din provincii, fanarioții reprezentau clasa conducătoare greacă în timpul dominației otomane până la izbucnirea războiului de independență al Greciei. În timpul acestui ultim război
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]