942 matches
-
îmi vorbește despre importanța simbolismului hermetic în opera celui mai important poet romantic suedez” - Jurnal II, Puerto de Andraitx, 11 august 1974. „Într-o cafenea, la umbră, stau de vorbă cu Stig până la 8:00. Reluăm câteva din «subiectele» noastre favorite: vikingii și arabii, tradițiile ocultiste camuflate în literaturile secolelor al XVII-lea și al XIX-lea, ultimele «mode» în istoria religiilor etc. (...). La despărțire, îi spun (oarecum în glumă) lui Stig că am vorbit de multe afară de Raimund Lull, deși
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lene sau dintr-o bună creștere prost înțeleasă -, ai noștri au șansa să arate ce pot. Să lupte, să obțină victoria într-un meci al orgoliilor. Trupa lui Figo este, de departe, cea mai bună în grupă și una dintre favoritele la titlu. Nu ajungem nicăieri cu aceeași veche tactică de temporizare, imprimată, în timp, mai întâi de Lucescu și dusă pe culmile ineficienței de „bigotul” Iordănescu, îndărătnic ca un catâr, antrenorul cu idei puține, dar fixe. VITALIE CIOBANU: Parc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
îi urează lui Marius însănătoșire grabnică și o revenire cât mai rapidă pe teren la potențial maxim. HCM Constanța - HC Odorhei 37-22 (19-12) În primul meci al Cupei Municipiului Bacău, campioana României a arătat de ce va fi din nou prima favorită la câștigarea competiției interne, dar și faptul că ar avea forța de a depăși din nou faza grupelor în Liga Campionilor. Cravașați de pe margine de temperamentalul Jovica Cvetkovic, constănțenii nu le-au dat nicio șansă harghitenilor antrenați de Vlad Caba
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cu pietrencele va fi doar o formalitate. S-a văzut că n-a fost deloc așa, oaspetele au revenit și au câștigat următoarele două seturi și, chiar dacă elevele lui Florin Grapă au egalat la seturi, se vedea că Unic e favorită la tie-break. Și din păcate așa a și fost, la 1-2, un blocaj la Iosef, urmat de un atac în aut al Georgianei Anghel-Faleș, au oferit posibilitatea oaspetelor să se desprindă, băcăuanele au fost de nerecunoscut, iar Unicul și-a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
volei feminin, managerul echipei germane a acordat un interviu Bacăului Sportiv. Rep.: Ce știți despre viitoarea dumneavoastră adversară ? André Wehnert: Nu știm nimic, până la acest moment, am auzit doar de două echipe din București. Rep.: Care echipă credeți că e favorită pentru calificare ? A.W.: Nu pot să mă pronunț, fiindcă nu ne-am văzut până acum, dar sunt sigur că vor fi două meciuri foarte interesante. Rep.: Care sunt punctele forte ale echipei dumneavoastră ? A.W.: Echipa noastră e un
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
vină în număr cât mai mare, fiindcă ar avea ce să vadă. Vor vedea o echipă care își dorește foarte mult victoria și ar fi păcat să nu fie susținută. Rep.: Concluzionând, se poate spune că vreuna din echipe e favorită în această dublă manșă ? F.G.: Dați-mi voie să mă abțin să vă răspund. Eu mi aș dori mult să le eliminăm dar, jucând al doilea meci acasă, s-ar putea spune că adversarele sunt favorite dar, cine știe?, poate
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
meciul de miercuri, dintre Știința Municipal Bacău și Rote Raben Vilsbiburg, din cadrul 16-imilor de finală ale Cupei CEV la volei feminin, cu una dintre tinerele jucătoare ale campioanei Germaniei, Sarah Petrausch (20 de ani). Rep.: Care echipă crezi că e favorită pentru calificare ? Sarah Petrausch : Nu pot să spun care dintre echipe e mai valoroasă, dat fiind faptul că am văzut o singură înregistrare cu adversarele noastre. Rep.: Care sunt punctele forte ale echipei voastre ? S.H.: Cred că blocajul și serviciul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
al meu fluturând pe drumuri de munte sau spre mare, spre conacul de pe Cricov, mult ospitalier, al lui Alecu Cazi mir, sau spre acea gazdă rară din Brașov, vechi hotel al grofilor, necu noscut moftangiilor de bucureșteni, cu portari cu favorite și cu slugi Îmbătrânite pe culoarele triste și pustii de buna lor faimă trecută, și cu odăi imense, În care trosneau paturi somptuoase de stil chesaro crăiesc - [hotel] plin de farmec vetust adăugat ca un condiment necesar dragos telor romantice
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau eșafodul. Nouă ne-a revenit o a treia, cea mai grea poate: Coroana. și trebuie să suportăm, în mijlocul singurătății noastre atât de dureroase, amabilitatea echivocă a curtenilor, surâsurile iro nice ale ambasadorilor străini și aerele nerușinate ale curtezanelor și favoritelor! Iar la toate acestea se adaugă reproșurile și neînțelegerea Voastră, Domnule, care ne sunteți cel mai drag pe lume, unicul nostru refugiu și speranța noastră. O, Seniore, nu ne refuzați, rogu-Vă, prietenia și sprijinul Vostru! În tot acest timp
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
despre „cei doi zulufi indispensabili, coborând În lungul tâmplelor și Încurcându-se de obicei Într-o barbă, pe care niciodată n-o rade” <endnote id="(366)"/>. La rândul său, Ion Ghica descrie un „ovrei muscălit”, cu „obrazul numai mustăți și favorite dese, albe și zbârlite” <endnote id="(824, p. 158)"/>. De fapt, În epocă, imaginea evreului era cam aceeași peste tot În Europa Centrală și de Est : „[Evreii] aveau bărbi și chestiile acelea, perciuni - spune un polonez intervievat de Claude Lanzmann
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai restrânsă, la un dejun sau cină "de lucru" la restaurant. Uneori, eram invitați de românii noștri din Chile, iar când luam leafa, îmi pofteam soția la un dejun "afară"! Localuri "cu ștaif" sau "de calitate" erau multe în Santiago. Favoritele mele erau "El Pavo", cu bucătărie internațională, "Canta Gallo" și "Estancia", cu bucătărie chiliană, și "Rapa-Nui", cu bucătărie din Insula Paștelui (aici, farfuriile, paharele, tacâmurile erau din scoici de sidef, meștesugit prelucrate, iar personalul, fete și băieți din Insula Paștelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu o experiență de viață și profesională în plus, fără să "privesc înapoi cu mânie". Nu sunt adeptul dictonului marchizei de Pompadour, "După mine potopul", întotdeauna m-a interesat să las ceva pozitiv, viabil în urma mea. Se pare însă că favorita lui Ludovic al XV-lea știa ea ce spune aveam să aflu din presă și din "surse madrilene" că nu după mult timp "podul de piatră s-a sfărâmat, a venit apa și l-a luat", respectiv, în 1997, ambasadorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bunică Își scotea papucul și, de la etajul șase, striga pe un ton demn de strămoașa ei Hecuba: „Lăsați copilu’, nu vă atingeți de el, că arunc cu papucu’ În voi!“. Pe părinți Îi respectam și Îi iubeam, dar bunica era favorita mea. Pe ea am avut-o la inimă. Venea des la București de la Galați, unde locuia lângă patru dintre copiii ei, să-și viziteze fetele „ajunse“ În Capitală (pe mama, socotită intelectuala familiei, pe Cleo, considerată cam excentrică, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
meu, admir acea poză crucială: Golliwogg este Încă Îngenuncheat lângă iaz, dar nu mai bea; părul i s-a făcut măciucă și fața lui Îndeobște neagră a căpătat o bizară nuanță cenușie. Mai era și cartea cu automobile (veșnica mea favorită, Sarah Jane, arbora un voal lung, verde) cu obișnuita consecință - cârje și capete bandajate. A, da! Mai era aeronava. Metri Întregi de mătase galbenă intrau În alcătuirea ei, și mai era un balon micuț În folosul exclusiv al norocosului Midget
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ar fi ter-pi bes-cis-len-nî-ie mu-ki (en-dure in-cal-cu-la-ble tour-ments). Poetul rus tânăr aluneca În mod obligatoriu, cu o fatală ușurință, În acest ademenitor abis de silabe, pentru a cărui ilustrare am ales cuvântul bescislennîie numai pentru că se poate traduce bine; adevăratele favorite erau elemente tipice elegiei, precum zadumcvîie (gânditor), utracennîie (pierdut), mucitelinîie (Îndurerat) și așa mai departe, toate cu accentul pe a doua silabă. În pofida lungimii sale, un cuvânt de acest gen avea un singur accent propriu și, În consecință, penultimul accent
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pentru o clipă - în plină viață deschisă, în mijlocul unei lumi ce ne este nu o dată străină și chiar ostilă. Un cunoscut filozof din prima jumătate a veacului nostru solicită ca în paradis, alături de el, să aibă acces și pisica lui favorită (adică - dacă i-am înțeles bine gândul - toate ființele, cuvântătoare sau nu, în care de-a lungul vieții sale pe pământ el și-a investit afecțiunea. Cum și în viața mea au existat câteva pisici mult iubite (Țiți, pisica anilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mă mai întâlneam, în formație mai restrânsă, la un dejun sau cină "de lucru" la restaurant. Uneori, eram invitați de românii noștri din Chile. Când luam leafa, îmi pofteam soția la un dejun "afară"! Localuri pitorești erau multe în Santiago. Favoritele mele erau "El Pavo", cu bucătărie internațională, "Canta Gallo" și "Estancia", cu bucătărie chiliană, și "Rapa-Nui", cu bucătărie din Insula Paștelui; aici, farfuriile, paharele, tacâmurile erau din scoici de sidef, meșteșugit prelucrate, iar personalul, fete și băieți din Insula Paștelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
principe sau de duce în ierarhia feudală abisiniană. Ultimul împărat, Haile Sélassié, se numea Ras Tafari ducele de Tafarînainte de a-i urma la tron lui Menelik al III-lea. 249 Este vorba de Curzio Malopante. 250 Helsinki. 251 Ultima favorită a lui Mussolini, o actriță de cinematograf care i-a împărțit cu mult curaj și demnitate ultimele clipe. 252 Comandantul marinei imperiale germane în timpul Primului Război Mondial. 253 Multe biserici din Apus sînt dotate cu un instrument muzical numit "carillon" și format
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prea mult despre mine. Să auzim câte ceva și despre dumneavoastră. Ce părere aveți despre noul meu Mercedes?") TREZIREA INTERESULUI ȘI PERSUASIUNEA Formulele de trezire a interesului sunt folosite pentru a menține în stare de desfășurare o conversație plictisitoare și sunt favoritele celor care nu se simt în siguranță în ceea ce spun, fie pentru că e ceva neinteresant, fie pentru că suferă de logoree. "O știți pe-aia cu... " este un clișeu utilizat de cei care nu au talentul de-a spune bancuri. El
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
vândut, poate că o vrea să-l schimbe? Nu cunosc, cocoane Nicu, este un străin, îl cheamă Negroponte... — Negroponte?! ... Spune-mi unde e, ce fel de om e, vreau să-l văd în dată! — Este un om mare, gros, cu favorite negre. — Ai un bilet alături? bucureștiul în 1871 163 315. Reprezentațiile începeau la ora opt seara. — Am numărul 5. — Adu-l. Și Nicu Crețeanu ia numărul 5 și intră. La no. 3 vede o matahală. Un ăla înalt, gros, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
monedă numită bilet ipotecar, având drept garanție domeniile Statului. Rubla rusească de argint năpădește Capitala și țara, dându-se cursul legal de 4 lei, dacă nu mă înșel. O frumoasă și tânără debutantă în teatru iese repede la suprafață ca favorita unui general rus din administrație. Răsturnată într-un landou luxos, tras de doi cai de mare preț, pe capră un vizitiu în livrea scânteietoare de argintărie, viitoarea societară a Teatrului Național străbătea în fiecare zi Podul Mogoșoaiei (de la 1878 Calea Victoriei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
refuzul de a interveni în Cehoslovacia în 1968, prin întreținerea unor relații bune cu China în momentul în care tensiunile sino-sovietice ajunseseră la apogeu, și prin stabilirea și menținerea relațiilor diplomatice cu Israelul, România devine, dintre toate țările blocului sovietic, favorita Occidentului. în epoca de destindere inițiată de Nixon și Kissinger, Ceaușescu apare ca un pion important, fiind tratat ca atare: au loc vizite la nivel înalt de ambele părți, dictatorul român primește toate onorurile, iar în 1975 României i se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o spun? - prin coincidența de prenume. Habar n-am când am auzit prima dată de ea. Nu mi-a rămas în minte prestația din trupa Runaways, alături de Joan Jett. Nici primele două discuri n-au găsit în discoteca personală raftul favoritelor. Iar când explozia din 1988 - cu Kiss Me Deadly, Close My Eyes Forever și alte hituri numite în presa de specialitate light-heavy-metal - a băgat și-n urechile mele schijele advertisingului, am zis un scurt „shut up!“ Comercializarea genului mi s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
decât să-și acrediteze imaginea unui bărbat cu mare succes la femei. O scenă de la înmormântarea mamei are un fior lugubru, dar fals prin mândria amorezului îndoliat, asaltat de pretendente de parcă i-ar fi murit nu mama ci o iubită favorită: În jur, câteva prietene de ale mele, toate în doliu. În formula condoleanțelor, strecoară fiecare și câte o aluzie la căsătorie. Nu lipsește M., mai retrasă, mai cu bun-simț, dar care, între două saluturi, îmi amintește de Ťviitorť. L. se
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
onorate domnișoare, distinși domni, trei povești astăzi, la Ochiul Magic. Pe prima, aveam patru ani cînd am auzit-o, mi-a citit-o mama, pe a doua am citit-o eu cam pe la sfîrșitul liceului și a rămas pînă acum favorita mea, în fine, cea de-a treia e cam fără miez, nici măcar nu e poveste, dar v-o spun de plăcere. Prima, așadar. De fapt, numai o secvență din ea, pentru că nu-mi amintesc exact întreaga istorie. E o poveste
Trei povești cu telefoane by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13692_a_15017]