3,956 matches
-
-sa, s-a hotărât iapa să-l viziteze. Măcar că nu fusese invitată. Dar ce, surprizele nu fac parte din viața vertebratelor? Așa că a strâns iapa în doi desagi câte și mai câte bunătăți, din cele care știa că-i plac feciorului, ovăzul cu bobul cel mai plin și paiul cel mai proaspăt, cu miros de rouă și culoarea lunii, colaci cu stafide și fructe uscate, fistic rumenit în sare micro-granulată, frunze de mestecat și dulceață de citrice... Și s-a urcat
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
a urcat în autobuzul care ajunge la orașul cel mare, și a ajuns cu bine după câteva ceasuri în cartierul cu căsuțe elegante și pajiști păscute cu mașina, și era cât pe-aci să nu-l nimerească pe propriul ei fecior, pentru că pe ușa era scris în chenar aurit: „Inginer Fat Frumos - Fiul Leului". Și gata...! Ce, nu-i destul? Dorel SCHOR Tel Aviv 2 decembrie 2014 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (15) - FĂT FRUMOS / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
ZESTRE, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015. Lada cu zestre Adeseori pe drumul vieții Conduși suntem de o dorință Cu gândul doar la bogății Uităm de suflet și credință. Așa păți și el - feciorul, Băiat frumos la chip și blând În suflet îi păstra amorul Și o dorea a lui curând. Privea spre ea, îi era dragă Cu ochii ei fermecători O adora de-o viață-ntreagă Când o vedea-l treceau fiori. Un
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
patima averii Străin de sincera iubire Închină azi cupa durerii Inima-i zace-n împietrire ... Citește mai mult Lada cu zestreAdeseori pe drumul viețiiConduși suntem de o dorințăCu gândul doar la bogățiiUităm de suflet și credință.Așa păți și el - feciorul,Băiat frumos la chip și blândîn suflet îi păstra amorulși o dorea a lui curând.Privea spre ea, îi era dragăCu ochii ei fermecătoriO adora de-o viață-ntreagăCând o vedea-l treceau fiori. Un vis frumos ei au trăitPână ce-
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
a se încinge și a ieși la suprafață într-un abur ușor melancolic pe care autorul, cu o tehnică desăvârșită, reușește să-l surprindă perfect: „Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”. Asemenea satelor lui Sadoveanu, satele care se ivesc în paginile lui Octavian Curpaș surprind viața curată, nealterată, neaoșă, obiceiurile și datinile românilor și legăturile indestructibile create de apartenența spațiului fizic și spiritual
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
aici în creierul munților! - rosti deodată cu un glas puternic. Tânărul se întrebă cu uimire de unde avea acest bătrân uitat de vremi atâta forță, căci vocea i se rostogoli ca un tunet și răsună în ecoul munților. - Nu te speria, fecior! Aceasta-i vocea Domnului ce rostește prin păcătoasa mea gură! Dar cu ce treburi ați venit la mine? - De parcă n-ai ști! - râse Preda cu subînțeles. - Numai Bunul Dumnezeu le știe pe toate! - Ți l-am adus pe tânărul principe
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
diluat cu apă, cu o linguriță - două de zahăr deasupra, să-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
tablă, așezate una peste alta în piramidă. Fleacurile noastre românești. Lipseau totuși cei care să joace alba - neagra cu norvegienii. Câștigul celor îndemânatici erau niște cravate mari și late, în culori stridente, pe care aveau imprimate diverse înscrisuri hazlii. Și feciorul lui Bogdan avea la gât una violet, însemnând că a trecut și el prin parcul românesc de distracții și a dărâmat cutiile. Avea pe ea scris în engleză: “Testează-mă”. După eșecul din timpul partidelor de pescuit de pe pontonul insulei
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
încearcă norocul sau priceperea cu undița. Doar când sunt în weekend, merg într-o zonă turistică, închiriază o căsuță și o barcă cu motor și ies pe apă la pescuit. Cele treisprezece zile au trecut repede. Când sâmbătă a venit feciorul soției acasă (lucra așa cum am spus la vreo 200 km de casă, la Tronhaim), am vizitat împrejurimile orașului cu ieșiri tot pe sub fiorduri prin tunel, cu aceiași taxă care dus-întors i-au costat cu patru persoane mature și un copil
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
vieții! „A vrut să vă ia cu ea”, și-au dat unii cu părerea. Da, asta îmi trecuse și mie prin minte. La mormântul mamei am ajuns mai târziu. M-am gândit că acum se odihnește lângă tata și lângă feciorii ei, Lica și Petru. Cu eforturi, cheltuieli și drumuri la Tinca reușisem înainte de accident să aranjez mormintele, să le pun și Crucea de marmură. Parastasul de 40 de zile l-a făcut nepoata mea Simona care venise cu familia din
CA PASĂREA PHOENIX de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361020_a_362349]
-
444-445); Mamă, scuipată și pălmuită,/ Mama mea, duioasă și iubită,/ Ochii tăi stinși, de Sfântă Vinere,/ După care fiică, după care ginere/ Însângerează,/ Mamă vitează?// Sub candelă buzele tale arse pentru cine cuvântă,/ Măicuță suavă și sfântă?/ După tata, după feciori, după nepoți,/ După care din toți? (Ion Paragină, „Mama”, p. 454). Un alt motiv de tristețe, care înmulțește suferința întemnițaților este lașitatea și conformismul celor „liberi”, fiind prin aceasta complici la realizarea nedreptății: Lângă zidul cetății aștepta gloată multă./ Unii
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
autorii fac vorbire de documentele ce aduc la lumina contemporaneității atestarea documentară a comunei Șușani, “cunoscută ca localitate într-o carte dată de Pătru Voievod la 4 iunie 1567( 7075), în cetatea de scaun București, care întărește proprietatea Șușanilor și feciorilor lor, asupra moșiei Șușani( ... ) “. Monografia cuprinde, în amănunțime, descrierea așezărilor satelor aparținătoare, după care se face vorbire, în capitol separat, despre evenimente din viața omului, precum nașterea, nunta și înmormântarea. Capitolul important din această lucrarea “Evenimente isorice “ cuprinde ” Întâmplări- evenimente
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu ședea în loc, Trecură luni vreo nouă Și veni ceasul de soroc Pentru făptură nouă... Moșit pe-ascuns fără alai De patru nașe-mume, Fecior din flori, vlăstar de crai, A fost adus pe lume... Iar nașele ce l-au nășit, Patru minuni de zâne, L-au norocit și l-au ursit Numai cu daruri bune... Fiind sfârșit de Făurar, Întâia, Primăvara, I-a-nsămânțat în suflet
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
munte iarna, vara, Cu străluciri de obelisc. Purtând pe chip povara Înțelepciunii prin ani mulți, Mai mulți decât stejarul, I se înfățișă desculț În giulgiul alb ca varul. Și dinainte rupt din trunchi, Pe sfânt în piept primindu-l, Sfios feciorul în genunchi De jos în sus privindu-l, I-a mulțumit, i-a sărutat Gingașa-i mână dreaptă, S-a ridicat și l-a urmat Pe calea-i înțeleaptă Spre peștera cu flori de colț Unde-și avea sălașul Pe
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
14 februarie fiecare băiat alegea o fată care-I devenea iubita pentru o zi. Aceasta se făcea pentru a corespunde cu credința că împerecherea păsărilor (simbolul primăverii) are loc de ziua Sf. Valentin Legendele povestesc despre Dragobete ca fiind un fecior chipeș și puternic, cunoscut și sub denumirea de “Logodnicul Păsărilor”, pentru că în vechile tradiții dacice el oficia în ceruri nuntă tuturor vietăților de pe pământ. La sate, în dimineața zilei de Dragobete, fetele și băieții porneau în căutarea ghioceilor, viorelelor și
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
om? Ia un drog de la nenea Buddenbrock. Ah, colonul, cum ne doare, pune-n loc trei colonade. Începătorul este frate cu Dumnezeu. Cadavru, numele tău este Mavru. Herrrrrren, popor de balene. Bănuiala din Sevilla, bărbieritul cere mila. Observații indispensabile pentru feciori și dame cantabile. A murit și Pythia, ei ce zici Mitea Karamazov, să moară Pythia, păi se poa”? Preoteasa Pannykis un bufet a redeschis. Tiresias, numele tău este de azi Mizerias. Uriașul paznic așteaptă , umil, ordine în vestibul. E un
POPESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364139_a_365468]
-
relativizează imperceptibil. Încă de la bun început timpul e perceput diferit de muritori în funcția de categoria socială căreia îi aparțin: „Vremea curge, cât e vreme.../ Numai noi, săracii parcă/ N-am avea de ce ne teme/ Când cu vreme ne încarcă”. Feciorul de împărat refuză să se nască la soroc, lăsând la o parte faptul că venirea lui pe lume fusese provocată pe cale magică, și atunci tatăl său se vede nevoit să-i promită, dat fiind că „timpul nu-i făcut să
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
e unul accelerat, ca și cum n-ar mai avea răbdare. Prințul crește într-un an cât alți copii în șapte. Pe de o parte, el viejo padre nu-și mai încape în piele de bucurie că are o așa odraslă de fecior dotată cu toate calitățile fizice și intelectuale, dar, pe de altă parte, e ros de neliniștea că nu-i va putea oferi moștenitorului la tron ceea ce, într-o clipă de nesăbuință paternă, i-a făgăduit, întrucât „de viață fără moarte
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
cei doi se produce instantaneu. Dorința muritorului de a-și exorciza inerenta extincție apune subit și irevocabil. El a cunoscut clipa faustică înveșnicită și a evadat din ea, așa cum a făcut, întru mântuirea-i, și celebrul alchimist din perioada renascentistă. Feciorul de împărat din basmul care l-a fascinat pe Adrian Erbiceanu este și el un arhetip al condiției umane, un etalon axiologic și o expresie a subconștientului colectiv al umanității, cum ar spune Carl Gustav Jung. Referindu-se, într-o
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
cât de rea, pentru De-a v-ați ascunselea, Șotron și Lapte gros, pentru Bălăceanu-Stolnici și Neagu Djuvara, pentru coama cailor de la Mangalia și Mausoleul de la Mărășești, pentru aurul de la Brad și brazii de la Sinaia, pentru lacrimile mamelor ale căror feciori erau luați la oaste cu arcanul, pentru ușa lui Păcală și papornița lui Nea Mărin, Pentru troița de pe marginea drumului, pentru pastramă, brânza de Hârlău și salamul de Sibiu, pentru Dumbrava minunată, Moartea căprioarei, Mistrețul cu colți de argint și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
-un vers, ori un Eseu Dirigintei din Liceu Doamnei Decan din Facultate Sau Rector-Universitate ! Sau pe doamna lui soție, Parteneră pe Vecie ? Care chiar de i-a dat fete, Cu bucurii ca să-l desfete ! Sau de i-a dat numai feciori Îi vor aduce nurori, Pe care să le iubească, Ba mai mult, să le cinstească ! Oricine-i ea, ne-nnobilăm, Dacă mai mult o respectăm ! Iar de cadou de nu sunt bani, Măcar un sincer, "La mulți ani !" Prof.Paulian
ORICINE-I EA, S-O RESPECTĂM ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367853_a_369182]
-
Cununate-ai cu dânsa. Unde-i (Nume) cea frumoasă, Ceti, cetioară dragă! Ea să fie sănătoasă! În cazul că gazda avea fată în casă le da colac de grâu și grupul făcea urarea colacului de grâu. Dacă gazda are și fecior se cântă și colindul de băiat: Colindul băiatului gazdei Sub aripa cerului, Florile dalbe! Pare-un soare că răsare, Nu e soare răsărit Florile dalbe! Și e (nume fiu) de-a călar, Pe-un cal năzdrăvan Florile dalbe! Și-n
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Ediția nr. 1458 din 28 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului iaca fraților Crăciunul s-a dus la fel cum se duc toate a mai crăpat pe ici pe colo câte unul de la mulți ani și sănătate degeaba i-au urat feciorii în timp ce îl pupa nevasta și îi cântau colindătorii să aibă mult succes în toate că și el s-a dus i'm sorry a plecat din lumea asta de prea mulți ani și sănătate iaca fraților Crăciunul s-a dus
DE LA CRĂCIUN PÂNĂ LA PAȘTI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367905_a_369234]
-
Confraților ce și-au dat viața-n dar de Moș-Crăciun, din suflet îndurerat le scriu gând curat și bun. Cu gloanțe întâmpinat, tineret protestatar, tribut, sânge și-a vărsat. Pentru drept umanitar. S-au revoltat cu toții, să nu mai pătimească feciorii și nepoții în vatră pitorească! Copii de-a crește-n pace, cu glorioase fapte. Viața să-și poată duce în sacră libertate. Iar pașnic popor român și-a jertfit compatrioți, pentru un destin mai bun. Și-acum își jelește morți
MOȘ CRĂCIUN ÎNSÂNGERAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367930_a_369259]
-
margini hazardim, Făcând lucruri pricepute nu pricepem țărmuire, Luăm lucirea ca stihie, și stihia târguire, Rânduim sortirii valuri fără dorul de sublim; Nimicind aprig nisipul, nu suntem oare nisip? Când vremea-și surpă clepsidra și ne-aruncă pe talazuri, Noi, feciorii veșniciei, cumpăniți de-atâtea nazuri, Ne facem una cu lumea și ne luăm al lumii chip; O dăm straie pe trup gol, dar lipsit de goliciune, Bătând clipele-n cununi, cununăm clipa cu lumea, Timpu-i mut, căzut pe urmă, facut
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367966_a_369295]