KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...109 >

2,707 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

prima dată în România, dreptul de a vota și de a fi alese în consiliile comunale și județene 3. Această măsură legislativă a fost apreciată, pe bună dreptate, ca fiind încununarea eforturilor „depuse timp de mai multe decenii de către mișcarea feministă din România”.4 Însă condițiile prevăzute de Legea electorală pentru exercitarea acestui drept au limitat mult reprezentarea marii majorități a femeilor în organele locale ale puterii de stat. În conformitate cu Legea electorală din 1929, femeile puteau beneficia de la vârsta de 21

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
exprima convingerea că, în condițiile în care nici un partid nu era ferit de politicianism și de corupție, numai un partid independent al femeilor ar fi putut asigura o reală libertate de acțiune, strângând laolaltă toate energiile pentru atingerea scopurilor mișcării feministe. Alexandrina Cantacuzino releva, în fața opiniei publice, că nu era vorba de crearea unei formațiuni politice opuse bărbaților, care să dezbine familia și societatea, ci, dimpotrivă, de una care să aducă mai mult echilibru și moralitate în viața publică 2. Împreună cu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Graiul Femeii (Ploiești, 1935-1939), dar și alte publicații - Gazeta femeilor, Cuvântul femeilor, Adevărul și Dimineața - vor relata mereu despre activitățile și inițiativele sale. Acțiunea pornită de Alexandrina Cantacuzino a fost vehement contestată de o seamă de personalități marcante ale mișcării feministe, printre care se aflau cele mai apropiate colaboratoare ale sale - Ella Negruzzi, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Calypso C. Botez, Elena Meissner, Maria Baiulescu, Ortansa Satmary. Într-un interviu apărut în publicația feministă Ziarul nostru, Elena Meissner atrăgea atenția asupra faptului că acceptarea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
vehement contestată de o seamă de personalități marcante ale mișcării feministe, printre care se aflau cele mai apropiate colaboratoare ale sale - Ella Negruzzi, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Calypso C. Botez, Elena Meissner, Maria Baiulescu, Ortansa Satmary. Într-un interviu apărut în publicația feministă Ziarul nostru, Elena Meissner atrăgea atenția asupra faptului că acceptarea invitației care i-a fost făcută de a intra în noua grupare politică a femeilor ar fi însemnat încălcarea statutului Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și individuală, în „partidele burgheze”, apreciind că n-ar fi existat între ele diferențe de fond, întrucât odată venite la putere „căutau să satisfacă poftele nelimitate ale clientelei lor politice”1. În opinia lor, erau inutile discuțiile contradictorii în rândurile feministelor, etichetate drept niște „cucoane”, care, chipurile, n-ar fi vrut „drept de vot decât pentru ele și pentru un număr restrâns de femei pe care credeau că le pot amăgi ușor”. După fruntașele U.F.M., tributare unei viziuni stângiste, dominante

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
personalități politice și culturale, ziarul Universul a organizat o anchetă, cerându-le să se pronunțe asupra atitudinii pe care femeile și organizațiile lor trebuiau s-o adopte față de partidele politice 1. În pofida faptului că au fost exprimate opinii contradictorii, problematica feministă a fost din nou adusă în atenție publică: Mihail Manoilescu susținea, în numele principiului liberal al dreptului la diferență, că și femeii trebuie să i se creeze posibilitatea exprimării voinței politice. În consecință, el găsea potrivită o grupare aparte a femeilor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Ana Fillitti, Elena Stângaciu ș.a.2 La întrunirea din 7 ianuarie 1930, ținută în sala Fundației Carol I din București, au luat parte reprezentantele acelor organizații de femei care dezaprobau constituirea unui partid politic independent al femeilor, un grup de feministe, reprezentat de Calypso Botez, A.E.C.P.F.R. prezidată de Elena C. Meissner, Uniunea Femeilor Române, condusă de Maria Baiulescu (la Uniune au fost federate peste o sută de organizații de femei), Liga pentru drepturile și datoriile femeii, reprezentată de Eugenia de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de femei, care urmau să rămână cadrul cel mai potrivit de dezbatere a problemelor feminismului și de luare a deciziilor 3. La alegerile municipale, comunale și județene, din primăvara anului 1930, au candidat pe listele electorale ale Partidului Național-Țărănesc cunoscutele feministe Ella Negruzzi, Calypso Botez, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Ortansa Satmary, care au apreciat că partidul ajuns la putere a acordat drept de vot femeilor și avea înscrise în programul său o seamă de reforme democratice pentru care optau și organizațiile de femei

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Negruzzi, Calypso Botez, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Ortansa Satmary, care au apreciat că partidul ajuns la putere a acordat drept de vot femeilor și avea înscrise în programul său o seamă de reforme democratice pentru care optau și organizațiile de femei. Alte feministe, ca Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu, președinta Federației Femeilor Universitare, sau Maria Pillat, s-au înscris pe listele Partidului Național Liberal. Au fost alese o sută de consiliere din întreaga țară, în peste cincizeci de orașe și comune. În comunele Cobia-Dâmbovița și Negrești

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
demonstrând că, în cei 4 ani de mandat, femeile consiliere și membre ale Delegației Permanente a Capitalei au fost retribuite conform legii, pentru munca prestată zilnic, asemenea membrilor bărbați ai acestui organism. Încercările de compromitere a femeilor consiliere - argumenta prestigioasa feministă - se datorau, în primul rând, unor înguste interese politicianiste 3. În ciuda tuturor acestor dificultăți și piedici, femeile vor activa și în anii următori în consiliile locale. Ponderea lor a rămas relativ mică, în raport cu bărbații. Amânarea de către parlamentari a înlăturării paragrafelor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Organizațiile de femei s-au folosit de prilejul pregătirilor pentru unificarea Codului Civil de către guvernarea național-țărănistă (1928-1933), în scopul de a cere înfăptuirea neîntârziată a prevederii Constituției din 1923, referitoare la drepturile juridice ale femeilor. Speranțele puse de multe dintre feministe în guvernul țărănist erau cu atât mai îndreptățite, cu cât mesajul regal pentru anul 1928/1929, rostit la deschiderea sesiunii parlamentare, a anunțat reforma Codului Civil și acordarea drepturilor promise femeilor. Ministrul Justiției, Constantin Hamangiu, era și el susținător hotărât

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
că nu a sosit momentul pentru o asemenea schimbare, ea urma să se facă numai odată cu modificarea întregului Cod Civil, ceea ce - în viziunea lor - mai putea dura ani îndelungați 1. Această atitudine a parlamentarilor a stârnit noi proteste ale asociațiilor feministe. U.F.R., în colaborare cu A.E.C.P.F.R. și cu alte organizații federate a convocat o mare adunare publică la București, care s-a ținut pe 28 februarie 1932 în sala Teatrului „Ventura”. Delegatele sosite din toate colțurile țării au condamnat

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
aprinse s-au purtat și în jurul prevederilor Codului Penal referitoare la avort. Delegatele au cerut schimbarea articolului 246 al Codului în vigoare în ceea ce privea avorturile de orice natură, declarate fără discernământ drept crime și pedepsite ca atare. Unele dintre feministe, printre care Ortansa Satmary, considerau că permiterea avortului în caz de viol sau din motive medicale, preconizată de cei care lucrau la noul Cod Civil, nu era suficientă. Experiența femeilor consiliere, dar și numeroasele anchete sociale - observa Ortansa Satmary - atestau

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
recomandate spre consultare guvernelor și parlamentelor care pregăteau unificarea Codului Civil, venind astfel și în sprijinul aspirațiilor asociațiilor de femei din țară1. Democrația mai presus de orice La congresele și la adunările organizațiilor de femei, dar și în paginile publicațiilor feministe, cum erau Gazeta femeilor, Cuvântul femeilor, Graiul femeii, Ziarul nostru, au fost formulate noi argumente spre a demonstra stringența dobândirii drepturilor politice integrale ale femeilor și a reprezentării lor în organele legislative supreme ale țării, în condițiile în care în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
țara la Congres. Pe lângă personalități de seamă ale vieții politice, culturale și științifice (Nicolae Titulescu, președinte de onoare, dr. N. Lupu, Gr. Trancu-Iași, Victor Eftimiu, Mihail Ralea, Petre Andrei, Lothar Radăceanu ș.a.), au făcut parte din Comitetul de inițiativă și feministele de prestigiu ca Isabela Sadoveanu și Ella Negruzzi. La apelul acestui Comitet de a crea comitete locale și de a organiza acțiuni comune antirăzboinice au răspuns și asociațiile de femei. La rândul său, Frontul Feminin a lansat un „Apel pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
septembrie 1936) și s-a alăturat celorlalte reprezentante ale organizațiilor de femei, susținând constituirea Reuniunii Universale pentru Pace (R.U.P.) și acțiunile acesteia.2 În zilele de 8-10 septembrie 1936, s-a întrunit la Constanța Marele Congres al Asociațiilor feministe, la care au fost reprezentate Federația Uniunii Femeilor Române (F.U.F.R.), A.E.C.P.F.R., Federația Femeilor Universitare, dar și o seamă de organizații politice, culturale și religioase. Profesoara Calypso C. Botez a prezentat un raport despre „Noile curente politice și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
care impunea femeilor „o permanentă fabricare a cărnii de tun” și „înregimentarea în detașamente de muncă forțată” pentru realizarea proiectelor revanșarde. Ea a condamnat participarea unor tinere la manifestările legionare, folosind „semne și saluturi” cu totul străine de scopurile mișcării feministe 2. Locul femeilor de toate vârstele, de toate categoriile sociale și profesionale - afirma membra A.E.C.P.F.R. - este în tabăra democrației, pentru că numai astfel puteau ele contribui la „o nouă așezare a vieții popoarelor, o viață sprijinită pe ordine legală, pe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pentru că numai astfel puteau ele contribui la „o nouă așezare a vieții popoarelor, o viață sprijinită pe ordine legală, pe ordinea păcii, în care diferențele se vor soluționa numai de tribunale”3. De aceeași părere au fost și alte cunoscute feministe, printre care Maria Baiulescu, președinta F.U.F.R.; ea avertiza că se înșelau acele femei care făcând „cauză comună cu valorile extremiste, nădăjduiau că pot să-și dobândeaască drepturile”. În cuvântul său, Elena C. Meissner, președinta A.E.C.P.F.R., a întărit

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cale dezintegrarea statului român. Femeile au fost prezente la marile adunări antirevizioniste de la București, Cluj, Timișoara, Oradea, Arad, Constanța, Galați etc. La întrunirea A.E.C.P.F.R. ținută la București, pe 22 noiembrie 1936, în sala „Arta”, personalități de prestigiu ale mișcării feministe, Ortansa Satmary, Alice Voinescu, Cecilia C. Storck, Florica Georgescu ș.a., au dezavuat „tendințele nesăbuite ale revizionismului”. Ortansa Satmary a dat citire mesajului femeilor din Transilvania (transmis de Maria Baiulescu) în care ele protestau contra afirmațiilor lui Mussolini: „Astăzi după ce s-

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
să permită lărgirea dreptului de vot universal, incluzându-le și pe femei și reducerea numărului parlamentarilor, miniștrilor, subsecretarilor de stat și a onorariilor înalților demnitari etc.2 Alexandrina Cantacuzino a cerut oamenilor politici prezenți la întrunire să susțină sloganul mișcării feministe: „Totul pentru unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea patriei române”3. Prof. Gh. Tașcă, în numele P.N.Ț., Titel Petrescu, din partea P.S.D.R. și Dem. Dobrescu, reprezentantul Comitetelor Cetățenești, au dat și cu acest prilej asigurări că susțin întru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea patriei române”3. Prof. Gh. Tașcă, în numele P.N.Ț., Titel Petrescu, din partea P.S.D.R. și Dem. Dobrescu, reprezentantul Comitetelor Cetățenești, au dat și cu acest prilej asigurări că susțin întru totul revendicările feministe. În schimb, delegatul P.N.L. și cel al Partidul Național Creștin au reafirmat punctul de vedere potrivit căruia, n-ar fi fost momentul favorabil pentru lărgirea drepturilor electorale și pentru reforme în general, avându-se în vedere criza politică prin care

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
femei dreptul de a fi alese în senat de la vârsta de 40 de ani1. Feminismul și regimurile autoritare Documentele vremii confirmă că organizațiile de femei au văzut în noua constituție o încoronare a eforturilor lor de mai multe decenii. Presa feministă relata pe larg despre cuvântările rostite de personalități ale mișcării de femei la adunările festive, convocate pentru a exprima speranța că de acum încolo și femeile vor putea să exercite, alături de bărbați, drepturile politice integrale. La ședința festivă ținută în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
altor organisme sociale democratice, au aderat la ideea „armoniei sociale” și a „solidarității naționale”, opuse de către F.R.N. nesfârșitelor dispute politice, dar și orientărilor extremiste, antisemite. Principiul autorității regale a fost și el îmbrățișat, întărind astfel o veche tradiție a mișcării feministe, care vedea în dinastie un puternic factor de echilibru social. Promovarea ideii de selectare a „elitelor” prin muncă, în locul practicii distructive politicianiste, a câștigat organizațiile de femei, care au considerat-o drept acceptarea de către F.R.N. a unuia dintre principalele lor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de unii lideri social-democrați (ca Ion Fluieraș, devenit consilier la președinția Consiliului de Miniștri). În ciuda desființării breslelor, foștii lor conducători își exprimau, în numele muncitorilor și funcționarilor particulari, atașamentul și sprijinul față de șeful statului. La fel au procedat și cunoscute personalități feministe, fapt de înțeles în condițiile dramatice prin care trecea țara. A fost înființat (9 aprilie 1941) Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale, cu scopul de a coordona și controla activitatea tuturor instituțiilor publice și private care aveau atribuții în domeniul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
obținerea drepturilor lor integrale. Se sugera ideea că cine nu sprijină programul F.N.D. trece de partea dușmanilor democrației, dând apă la moară fascismului. Activistelor „resorturilor speciale pentru femei” din cadrul P.C.R. le revenea obligația să pătrundă în conducerea organizațiilor feminine și feministe și să le determine să accepte colaborarea cu coaliția politică, inițiată și condusă de P.C.R. Urmând directivele partidelor lor, Secțiile feminine ale P.N.L. și P.N.Ț. au refuzat să adere la platforma F.N.D., în timp ce Uniunea Femeilor Muncitoare din România (U

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]