858 matches
-
forțe și virtuți considerate în mod convențional ca fiind „feminine”. Contextul gândirii contemporane feministe este, bineînțeles, foarte diferit. Majoritatea barierelor formale împotriva accesului femeilor la alte sfere decît cea domestic] au fost îndep]rtate, si un subiect constant în scrierea feminist] în ultimii 20 de ani a reprezentat o critic] a limit]rii femeii la rolul domestic sau la sfera „privat]”. În ciuda acestui lucru totuși ideea „eticii feministe” a r]mas foarte important] pentru gândirea feminist]. Un num]r de preocup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un subiect constant în scrierea feminist] în ultimii 20 de ani a reprezentat o critic] a limit]rii femeii la rolul domestic sau la sfera „privat]”. În ciuda acestui lucru totuși ideea „eticii feministe” a r]mas foarte important] pentru gândirea feminist]. Un num]r de preocup]ri susțin interesul continuu în cadrul feminismului pentru ideea „eticii feministe”. Poate cea mai important] este preocuparea pentru consecințele violente și distrug]toare asupra vieții omenești și asupra planetei pe care o au acele domenii de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Approach to Ethics and Moral Education [Grijă: o abordare feminin] a eticii și educației morale] (1984), susține c] o moral] bazat] pe reguli și principii este în sine neadecvat] și nu surprinde ceea ce este diferit sau tipic în gândirea moral] feminist]. Ea scoate în relief faptul c] o mare parte a filosofiei morale a presupus c] sarcina moral] este, cum a și fost, de a deduce „detaliul local” dintr-o situație și de a-l subordonă unei reguli sau unui principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Noddings, N.: Caring: A Feminine Approach to Ethics and Education (Berkeley: University of California Press, 1978). Poole, R.: 'Morality, masculinity and the market', Radical Philosophy, 39 (1985). Rousseau, J.J.: Emile (London: Dent, Everyman's Library, 1974). Ruddick, S.: 'Maternal thinking', Feminist Studies, 6, (Summer, 1980). Schreiner, O.: Woman and Labour (1911); (London: Virago, 1978). Whitbeck, C.: 'A different reality: feminist ontology', Beyond Domination, ed. C. Gould (Totowa, NJ: Rowman and Allanheld, 1983). Wollstonecraft, M.: A Vindication of the Rights of Woman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
masculinity and the market', Radical Philosophy, 39 (1985). Rousseau, J.J.: Emile (London: Dent, Everyman's Library, 1974). Ruddick, S.: 'Maternal thinking', Feminist Studies, 6, (Summer, 1980). Schreiner, O.: Woman and Labour (1911); (London: Virago, 1978). Whitbeck, C.: 'A different reality: feminist ontology', Beyond Domination, ed. C. Gould (Totowa, NJ: Rowman and Allanheld, 1983). Wollstonecraft, M.: A Vindication of the Rights of Woman (Harmondsworth: Pelican, 1975). Bibliografie suplimentar] Grimshaw, J.: Feminist Philosophers: Women's Perspectives on Philosophical Traditions (Brighton: Wheatsheaf, 1986). : 'Mary
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
and Labour (1911); (London: Virago, 1978). Whitbeck, C.: 'A different reality: feminist ontology', Beyond Domination, ed. C. Gould (Totowa, NJ: Rowman and Allanheld, 1983). Wollstonecraft, M.: A Vindication of the Rights of Woman (Harmondsworth: Pelican, 1975). Bibliografie suplimentar] Grimshaw, J.: Feminist Philosophers: Women's Perspectives on Philosophical Traditions (Brighton: Wheatsheaf, 1986). : 'Mary Wollstonecraft and the tensions în feminist philosophy', Radical Philosophy, 52 (1989). Mahowald, M.: Philosophy of Woman: Classical to Current Concepts (Indianapolis: Hackett, 1978). Segal, L.: Is the Future Female
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Gould (Totowa, NJ: Rowman and Allanheld, 1983). Wollstonecraft, M.: A Vindication of the Rights of Woman (Harmondsworth: Pelican, 1975). Bibliografie suplimentar] Grimshaw, J.: Feminist Philosophers: Women's Perspectives on Philosophical Traditions (Brighton: Wheatsheaf, 1986). : 'Mary Wollstonecraft and the tensions în feminist philosophy', Radical Philosophy, 52 (1989). Mahowald, M.: Philosophy of Woman: Classical to Current Concepts (Indianapolis: Hackett, 1978). Segal, L.: Is the Future Female: Troubled Thoughts on Contemporary Feminism (London: Virago, 1987). 44 Semnificația evoluției MICHAEL RUSE i. Introducere Etică evoluționist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vârste mici, unde intră, alături de texte relatând experiența proprie, și material didactic: istorioare, versificări, jocuri. Au mai colaborat Fausta Rădulescu, Laura Vampa, Miron Pompiliu, Ilie Bărbulescu, Aura Stellorian, Lili V. Vârgolici, Maria Chefaliady. V.r. încearcă să creeze un curent feminist panromânesc, deoarece se adresează și femeilor de dincolo de Carpați, din rândul cărora vin Maria Baiulescu (de la Brașov), Maria Cunțan (de la Sibiu). M. Pp.
VIITORUL ROMANCELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care constă fie în a fi întemnițate întreaga lor viață fie ca prizoniere, fie ca sclave? Pentru mine măicuțele sunt prizoniere iar femeile căsătorite sunt sclave“ (trad.n.) Este probabil primul discurs feminist într-o epocă în care poziția femeii era secundară bărbatului și în care se credea că vina pentru conceperea unei fete aparținea mamei. Rostit mult prea devreme pentru conștiința societății secolului al XVII-lea, nepregătită să accepte egalitatea dintre sexe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
regândirea teoriilor sociologice și politice și ajungând la propunerea unor noi fundamente teoretice, a unor metode alternative și a unor recomandări de politici publice alternative nondiscriminatorii și echitabile față de diferențele de gen. O caracterizare foarte succintă a fiecărui curent teoretic feminist al Relațiilor Internaționale poate aduce mai mult conținut și claritate acestor considerații introductive. Reducerea lor la un singur curent este imposibilă din cauza diversității și, mai ales, dat fiind că între ele există diferențe epistemologice, metodologice, ontologice și axiologice semnificative. În
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
și în impresionantul Handbook of International Relations publicat de Carlsnaes, Risse și Simmons. Teoriile feministe în Relațiile Internaționale Feminismul liberal, asociat sau nu cu feminismul empirist (ca reflecție metodologică a unei poziții ontologice), este, într-o abordare cronologică, primul curent feminist în Relațiile Internaționale. El se înscrie în prima etapă identificată de True, aceea a genului ca variabilă. Scrierile feminismului liberal nu contestă granițele Relațiilor Internaționale ca domeniu academic, modul de stabilire a lor, conceptele fundamentale sau agenda de cercetare. Într-
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
este mai degrabă o sumă de contribuții critice la înțelegerea politicilor mondiale, nu a relațiilor internaționale care presupun posibilitatea împărțirii lumii în intern și internațional, acest curent de teoretizare este susținut de majoritatea autorilor postmoderni ai disciplinei, chiar dacă nu sunt feminiști (de exemplu, R.B.J. Walker, James Der Derian). Teoretizarea feministă postmodernă este de altfel, la rândul ei, o sintagmă improprie, pentru că feminismul postmodern înseamnă atacarea epistemologică și metodologică a teoretizării existente, deconstruirea ei, a conceptelor pe care le vehiculează, devoalarea dependențelor
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
și universul consacrat al relațiilor internaționale, mergând până la recuperarea sau inventarea unui alt limbaj, a unui alt tip de scriere a teoriei și a unei alte metodologii. Fidel spiritului postmodern și tocmai de aceea, o dată în plus, problematic în raport cu spiritul feminist , feminismul postmodern chestionează ideea emancipării femeilor la scară globală, pentru că neagă orice posibilitate a unui plan progresist al lumii acesteia, al istoriei sau al dezvoltării umanității, în ansamblul ei sau în anumite grupuri. Ceea ce desemnăm prin realitate(inclusiv realitate internațională
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
mod organizat și sistematic pe ele. În același timp însă, femeile îndeplinesc roluri vitale și permanente în susținerea războaielor, asumându și îngrijirea medicală, amuzamentul și relaxarea soldaților, devenind forță de muncă masivă în producție, pentru a înlocui bărbații absenți. Cercetări feminist au arătat că aceste fenomene nu sunt incidente separate, ci parte a unor politici de gestionare a situațiilor de război. O a doua categorie importantă a literaturii feministe în Relațiile Internaționale se concentrează pe critica profundă a teoriilor consacrate, de la
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
dintre subiectele de interes central, a celui mai important segment - cel puțin din punct de vedere demografic - al grupurilor umane paleolitice, femeile și copiii, și, implicit, minimalizarea impactul cultural al acestuia. Subiectul nu este, desigur, inedit, în particular pentru segmentul feminist al arheologiei contemporane (ex. Adovasio et al. 2007; Gero & Conkey 1991; Sweely 1999; Baxter 2008; etc.). Motivația și argumentația noastră se doresc, însă, profund diferite. Cantonarea explicită într-un domeniu al atitudinilor politice ne apare mai mult sau mai puțin
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
multitudine de enervări, pe care sunt bucuros să le împărtășesc cu tine: 1. Consiliera de la București avea un caracter dificil, de șefuță care le știe, care le impune, care s-a născut să organizeze și să coordoneze, cu un discurs feminist tipic. La un moment dat coordonatoarea, aproximativ pe la 30 de ani, durdulie, mi-a provocat un acces de mânie, prin dorința ei de a bulibăși suplimentar totul, schimbând sălile. Avea nevoie de o sală mai mică, cea mare fiind... prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
București, 2000; (în colab. cu Gaudreault, Romain) Pour connaître la science des signes. Introduction à la sémiotique, Editura Fundației "Meridian", Craiova, 2001; (în colab. cu Brădeanu, Adina, Dragomir, Otilia, Surugiu, Romina) Femei, cuvinte și imagini, Polirom, Iași, 2001; (colab.) Lexicon feminist, Iasi, Polirom, Iași, 2003; Analiza discursului. Ipoteze si ipostaze, Tritonic, București, 2004. Harvey SACKS (1935-1975), sociolog și antropolog american, fondatorul metodei analizei conversaționale. Lucrări de referință: (în colab. cu Schegloff, E., Jefferson, G.) A simplest systematics for the organisation of
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
of Religion 63, p. 275 288 Wach Joachim. 1955. Sociologie de la religion. Paris: Payot Weber, Max. 1993[1920]. Etica protestantă și spirtul capitalismului. București: Editura Humanitas Wilcox, Clyde, Jelen, Ted. 1991. "The Effects of Employment and Religion on Women's Feminist Attitudes". International Journal for the Psychology of Religion 1, pag. 161 171 Willaime, Jean Paul. 2001. Sociologia religiilor. Iași: Institutul European Wilson, Bryan. 2000 [1981]. Religia din perspectivă sociologică. București: Editura Trei 1 Recensământul Populației și Locuințelor 2002. 2 Vezi
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fiindcă el a extins principiul listei la întreaga literatură română, croindu-și istoria pe conceptul de canon, dar printr-o denaturare stranie a viziunii lui Harold Bloom, care este una a neoconservatismului american, îndreptată tocmai împotriva exceselor postmodernismului liberal-stângist, neomarxist, feminist, multiculturalist etc., înglobat în ideologia politicii corecte. Prin "lista" sa, N. Manolescu apără cu o mână canonul, iar cu cealaltă îl compromite și îl distruge, ca în experiența lui Penfield" (p. 23). E tocmai ceea ce ține de fenomenul numit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
publice-sfera vieții private; muncă productivă-muncă de îngrijire; gender studies. Cuprins Introducere / 9 Cum să te simți discriminat când nu cunoști cuvântul? (Lavinia BETEA) / 33 Uitându-mă înapoi fără mânie (Reghina DASCĂL) / 59 Un agent al schimbării (Harriet SILIUS) / 79 Angajament feminist și competențe "masculine" prin prisma unui parcurs atipic (Jacqueline HEINEN) / 103 Un exercițiu subiectiv: reflecții, amintiri și confesiuni din perspectiva genului (Maria Nicoleta TURLIUC) / 121 Fata de duminică (Cristina NEAMȚU) / 151 Despre "celelalte" inegalitați de gen ale lumii patriarhale (Andrei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cu alte cuvinte, absența unui spațiu dialogic autentic, a unei societăți civile vocale și eficiente, a unor instituții stabile, așezate pe baze constituționale solide, se adaugă tabloului societății românești post-socialiste. În ceea ce ne privește, absența celui de al doilea val feminist - fundamentul cel mai favorizant pentru dezvoltarea și instituționalizarea studiilor de gen în vest - este o altă provocare. Beneficiem, din plin, pe de altă parte, în societatea noastră mereu originală, de ispitele postfeminismului și ale feminismului celui de al treilea val
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
noua colecție. S-a găsit un spațiu în departamentul de sociologie. Acest lucru a fost extrem de convenabil pentru mine. Am descoperit că universitatea nu avea literatura feministă care îmi era necesară dar puteam pur și simplu să merg la Centrul Feminist și să le cer să cumpere ceea ce aveam nevoie. Aproape din pur noroc singura poziție la Centrul de Studii Feministe era cea de specialist în informație pe care l-a obținut Universitatea Åbo Akademi, deoarece universitatea pentru care fusese intenționat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fi trăit în timpuri și locuri unde schimbarea a fost rațiunea de a fi. A inclus și greșeli, efort, tristețe și dezamăgiri, dar niciodată motive de a renunța. Din multe puncte de vedere am avut o viață privilegiată 6. Angajament feminist și competențe "masculine" prin prisma unui parcurs atipic Jacqueline HEINEN Eu am un parcurs de viață (profesional, politic și asociativ) destul de atipic și plin de meandre, ale cărui etape succesive au fost marcate de asumarea unor responsabilități în organismele din
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cultură a conflictului cu una a egalității, respectului și de ce nu? a compasiunii. Întrebarea dacă acest deziderat este și înțeles ca atare de toți actanții sociali din interiorul acestei trame ideologice. Căci de multe ori, sau pentru mulți bărbați, activismul feminist apare mai degrabă ca o formă de represiune suplimentară alături de toate celelalte forme de represiune (socială, economică și politică) în sensul dat termenului de Herbert Marcuse 1. Desigur atâta vreme cât demască formele de abuz contra femeilor, cât încearcă să genereze cât
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
din timp activismului. Am fost timp de trei ani membră în Consiliul Director și viecepreședintă a Centrului de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen Filia, iar acum fac parte din noua echipă a Societății de Analize Feministe AnA - primul ONG feminist apărut după 1989 în țara noastră - și din echipa editorială a "Analize - journal of gender and feminist studies", varianta academică a binecunoscutei reviste Analize. Colaborez și cu alte organizații și grupuri informale cum ar fi Asociația Front, Centrul Parteneriat pentru
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]