1,852 matches
-
antemedian, are o punctuație fină și rară. Unghiul humeral al elitrelor este rotunjit și aplatizat. În jumătatea postmediană a elitrelor este prezentă o strie suturală accentuată. Suprafața elitrelor cu o punctuație fină și deasă. Metasternul scurt, prevăzut cu un șanț femural adâncit, dispus oblic, situat paralel cu marginea anterioară a metasternului. Vârful femurelor posterioare la ambele sexe rotunjit. În Europa, Caucaz, până în Siberia. Pe ciuperci. l=2-2,5 mm. 4 Agathidium pisanum Brisout (bicolor Sahlb.) Corpul roșcat-maroniu, capul și pronotul au
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Penultimele 2 articole antenale de nuanță întunecată. Capul și pronotul netede, lucioase, la o mărire puternică (100 x) pe suprafața lor sunt vizibile reticulații slab conturate. Vârful elitrelor prezintă un rudiment de strie suturală extrem de scurt. Metasternul cu un șănțuleț femural scurtat. În toată Europa până în Caucaz. Specie comună, frecvent răspândită. l=2,1-2,8 mm. ♂ Femurele posterioare au un dințișor apical scurt și lățit. 6 Agathidium laevigatum Erichson (orbiculare Steph.) Corpul negru, relativ lucios, marginile laterale și baza pronotului prezintă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai scurt sau aproape la fel de lung cât articolele 4-6 luate împreună. Umerii elitrelor rotunjiți și aplatizați, iar stria suturală este absentă. Partea dorsală a corpului nepunctată, prevăzută cu reticulații fine (100 x). Metasternul scurt, cu rugozități accentuate, are un șănțuleț femural paralel cu marginea sa anterioară. Din Europa până în Caucaz, frecventă. l=2,2-2,7 mm. ♂ Tibiile anterioare și mediane evident îngroșate, iar unghiul apical al femurelor posterioare este rotunjit. 7 Agathidium marginatum Sturm (orbiculatum Gyll.) Corpul negru, lucios, cu baza
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
dimensiuni aproximativ egale. Pronotul evident mai îngust decât elitrele, are cea mai mare lățime în partea sa mediană. Umerii elitrelor bine conturați sub forma unui unghi drept cu vârful rotunjit. Stria suturală este absentă. Metasternul scurt, lipsit de un șănțuleț femural. Din Europa până în Caucaz. Insectele sunt întâlnite în luncile râurilor. l=2-2,5 mm. Mandibula stângă este mai alungită și mai îngroșată ♀ Toate tarsele sunt tetramere 4-4-4. 8 Agathidium banaticum Reitter Corpul negru, cu marginile pronotului și vârful elitrelor roșcat
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ceva mai îngust decât elitrele, lățit postmedian, cu marginile laterale ușor rotunjite. Elitrele au umerii bine conturați și prezintă o strie postmediană accentuată, ce depășește uneori mijlocul elitrei. Suprafața elitrelor are o punctuație dublă. Metasternul scurt, lipsit de un șănțuleț femural. Specie boreomontană, răspândită în nordul și centrul Europei, rară. l=2,5-3,5 mm. ♂ Mandibula stângă normală sau îngroșată, prevăzută întotdeauna cu un corn arcuit. 20 Agathidium nigrinum Sturm (staphylaeum Gyll.) Corpul oval-rotunjit, ± emisferic. Dorsal negru, lucios, cu marginile pronotului
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
el o punctuație dublă, dar mai fină decât punctuația capului. Elitrele cu umerii rotunjiți, au adesea o strie suturală postmediană care trece adesea de mijlocul elitrei. Suprafața elitrelor prezintă o punctuație fină și deasă. Metasternul scurt, lipsit de un șănțuleț femural. Din Europa până în Caucaz. l=3-4 mm. Mandibula stângă este mai îngroșată, lipsită de un corn vizibil. -ab. rubicunda Rtt. Corpul unicolor roșcat-maroniu cu excepția ultimelor 2 articole antenale care sunt negre. 21 Agathidium arcticum Thomson (rhinoceros Sharp) Specie asemănătoare cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mică, - puls Quincke (paloare alternând cu eritem la presiune ușoară asupra patului unghial, exagerarea pulsațiilor capilare), - semnul Musset - mișcări sistolice anteroposterioare ale capului, - TA divergentă (scăderea tensiunii diastolice), - semnul lui Traube (dublu ton la auscultație la comprimarea ușoară a arterei femurale), - semnul lui Hill (creșterea tensiuniii arteriale măsurată manual la membrele inferioare comparativ cu membrele superioare), - puls Corrigan (creșterea rapidă și scăderea amplitudinii pulsului arterial la palpare), - semnul Duroziez (suflu sistolic și diastolic la nivelul arterei femurale comprimate cu stetoscopul), - semnul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
comprimarea ușoară a arterei femurale), - semnul lui Hill (creșterea tensiuniii arteriale măsurată manual la membrele inferioare comparativ cu membrele superioare), - puls Corrigan (creșterea rapidă și scăderea amplitudinii pulsului arterial la palpare), - semnul Duroziez (suflu sistolic și diastolic la nivelul arterei femurale comprimate cu stetoscopul), - semnul Mayne (scăderea cu peste 15 mmHg a presiunii diastolice la ridicarea membrului superior față de poziția standard), - semnul Rosenbach (ficat pulsatil), - semnul Mueller (uvula pulsatilă), - semnul Becker (pulsații ale arterei retiniene accentuate), - semnul Gerhard (splină pulsatilă). Recent
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
mătura, iar eu fugeam în zig-zag și un cartuș nu m-a atins, doar cel al rusului, care m-a plesnit când am lansat un atac..., numai Dumnezeu m-a păzit, eu așa cred, că putea să-mi atingă artera femurală și eram mort! Ceea ce eu v-am povestit astăzi a fost spus așa în linii mari dar chinurile noastre au fost mult mai grele. C. I.: Ați povestit nepoților dumneavoastră prin cea ați trecut? I. N.: Sigur că da. C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Furosemid, iar dacă survine acidoza metabolică se va administra bicarbonat. Este bine să se efectueze de rutină antibioprofilaxia cu o cefalosporină cu spectru larg. În centrele dotate se pot introduce catetere cu balonaș până în aortă și cavă prin incizia vaselor femurale la baza coapselor, apoi cadavrul este exsanguinat și pe cateterul aortic se efectuează perfuzarea rapidă a unor cantități crescute de lichid rece care vor determina o hipotermie in situ care poate fi accentuată prin perfuzie peritoneală hipotermică. 18.3.1
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
safenă internă (fig. 1) sau safena mare, principalul colector al sângelui venos al membrului inferior, se formează din aceste rețele având originea la un centimetru anterior de maleola internă, urcă pe fața internă a gambei și coapsei, ajunge în trigonul femural Scarpa, unde se incurbează spre interior, porțiune denumită „crosa venei safene” (fig. 3) și se varsă în vena femurală. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) La locul de vărsare al venei safene în vena femurală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
rețele având originea la un centimetru anterior de maleola internă, urcă pe fața internă a gambei și coapsei, ajunge în trigonul femural Scarpa, unde se incurbează spre interior, porțiune denumită „crosa venei safene” (fig. 3) și se varsă în vena femurală. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) La locul de vărsare al venei safene în vena femurală se află o valvă care permite trecerea sângelui într-un singur sens din vena safenă internă în vena femurală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
femural Scarpa, unde se incurbează spre interior, porțiune denumită „crosa venei safene” (fig. 3) și se varsă în vena femurală. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) La locul de vărsare al venei safene în vena femurală se află o valvă care permite trecerea sângelui într-un singur sens din vena safenă internă în vena femurală, adică din sistemul venos superficial în sistemul venos profund. Această valvă joacă un rol important în patologia venoasă a membrelor inferioare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
femurală. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) La locul de vărsare al venei safene în vena femurală se află o valvă care permite trecerea sângelui într-un singur sens din vena safenă internă în vena femurală, adică din sistemul venos superficial în sistemul venos profund. Această valvă joacă un rol important în patologia venoasă a membrelor inferioare. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) În 15-20% din populație vena safenă internă prezintă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
coapsei sau vena Cruveilher, care are ca afluent vena Giacomini care face legătura între sistemul venei safene interne și externe. La nivelul crosei vena safenă internă primește următorii afluenți (Rutherford, 2005, Mozes, Gloviczki, 2007, Arshard et al., 2009): • vena circumflexă femurală laterală; • vena circumflexă femurală mediană; • vena pudendală externă superficială. Vena safenă internă are un calibru de 3-5 mm la nivelul originii, ajungând la 4-7 mm la coapsă fiind însoțită pe traiectul său de nervul safen cutanat. Pe traiectul său la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care are ca afluent vena Giacomini care face legătura între sistemul venei safene interne și externe. La nivelul crosei vena safenă internă primește următorii afluenți (Rutherford, 2005, Mozes, Gloviczki, 2007, Arshard et al., 2009): • vena circumflexă femurală laterală; • vena circumflexă femurală mediană; • vena pudendală externă superficială. Vena safenă internă are un calibru de 3-5 mm la nivelul originii, ajungând la 4-7 mm la coapsă fiind însoțită pe traiectul său de nervul safen cutanat. Pe traiectul său la distanțe variabile se află
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vena tibială posterioară formează trunchiul tibio peronier cu o lungime de 2-3 cm care prin unire cu vena tibială anterioară formează o vena poplitee (fig. 6, fig. 7) care după unirea cu vena safenă externă poartă denumirea de o venă femurală superficială (fig. 4, fig .5). Aceasta primește mai mulți afluenți, cel mai important fiind vena femurală profundă ce drenează sângele de la musculatura posterioară coapsei, devenind astfel vena femurală comună. De la nivelul ligamentului inghinal aceasta poartă numele de venă iliacă externă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cu vena tibială anterioară formează o vena poplitee (fig. 6, fig. 7) care după unirea cu vena safenă externă poartă denumirea de o venă femurală superficială (fig. 4, fig .5). Aceasta primește mai mulți afluenți, cel mai important fiind vena femurală profundă ce drenează sângele de la musculatura posterioară coapsei, devenind astfel vena femurală comună. De la nivelul ligamentului inghinal aceasta poartă numele de venă iliacă externă. 1.1.1.3. SISTEMUL VENELOR PERFORANTE Cele două sisteme superficial și profund sunt legate prin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care după unirea cu vena safenă externă poartă denumirea de o venă femurală superficială (fig. 4, fig .5). Aceasta primește mai mulți afluenți, cel mai important fiind vena femurală profundă ce drenează sângele de la musculatura posterioară coapsei, devenind astfel vena femurală comună. De la nivelul ligamentului inghinal aceasta poartă numele de venă iliacă externă. 1.1.1.3. SISTEMUL VENELOR PERFORANTE Cele două sisteme superficial și profund sunt legate prin venele perforante (fig. 1) Acestea sunt vene prevăzute cu valve atât la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
et al., 2006). Termenul de venă safenă mare accesorie superficială indică orice segment venos ce urcă paralel cu VSM, localizat mai superficial deasupra fasciei safene, la nivelul coapsei și gambei. Extensia cranială a venei safene mici este situată între bicepsul femural și mușchiul semimembranos. Această venă a fost denumită vena femuro-poplitee. O extensie cranială a venei safene mici care comunică cu VSM prin vena circumflexă posterioară a coapsei este adesea denumită vena lui Giacomini (Cavezzi et al., 2006). Vena safena mică
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
medială drenează spre compartimentele safeniene. • Venele profunde Numele unor vene profunde a fost schimbat față de cel din terminologia anatomică și lista a fost extinsă prin adăugarea câtorva vene cu semnificație clinică și anatomică (Tabel 2) (Eklof et al., 2004). Vena femurală comună merge de la confluența venei femurale cu vena femurală profundă până la arcada inghinaă unde se continuă cu vena iliacă externă. Vena femurală continuă cu vena poplitee de la marginea superioară a fosei poplitee și urcă prin canalul femural. Termenul de venă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
profunde Numele unor vene profunde a fost schimbat față de cel din terminologia anatomică și lista a fost extinsă prin adăugarea câtorva vene cu semnificație clinică și anatomică (Tabel 2) (Eklof et al., 2004). Vena femurală comună merge de la confluența venei femurale cu vena femurală profundă până la arcada inghinaă unde se continuă cu vena iliacă externă. Vena femurală continuă cu vena poplitee de la marginea superioară a fosei poplitee și urcă prin canalul femural. Termenul de venă femurală superficială nu mai trebuie utilizat
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vene profunde a fost schimbat față de cel din terminologia anatomică și lista a fost extinsă prin adăugarea câtorva vene cu semnificație clinică și anatomică (Tabel 2) (Eklof et al., 2004). Vena femurală comună merge de la confluența venei femurale cu vena femurală profundă până la arcada inghinaă unde se continuă cu vena iliacă externă. Vena femurală continuă cu vena poplitee de la marginea superioară a fosei poplitee și urcă prin canalul femural. Termenul de venă femurală superficială nu mai trebuie utilizat deoarece ea este
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fost extinsă prin adăugarea câtorva vene cu semnificație clinică și anatomică (Tabel 2) (Eklof et al., 2004). Vena femurală comună merge de la confluența venei femurale cu vena femurală profundă până la arcada inghinaă unde se continuă cu vena iliacă externă. Vena femurală continuă cu vena poplitee de la marginea superioară a fosei poplitee și urcă prin canalul femural. Termenul de venă femurală superficială nu mai trebuie utilizat deoarece ea este o venă profundă. Vena femurală profundă își are originea la confluența venelor mușchilor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 2004). Vena femurală comună merge de la confluența venei femurale cu vena femurală profundă până la arcada inghinaă unde se continuă cu vena iliacă externă. Vena femurală continuă cu vena poplitee de la marginea superioară a fosei poplitee și urcă prin canalul femural. Termenul de venă femurală superficială nu mai trebuie utilizat deoarece ea este o venă profundă. Vena femurală profundă își are originea la confluența venelor mușchilor posteriori și laterali ai coapsei, venele comunicante profunde. Termenul de venă profundă a coapsei trebuie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]