799 matches
-
legate de al doilea obiectiv al capitolului, acela de a selecta factorii favorabili rezistenței și rezilienței. Acești factori corespund principiilor de design instituțional sintetizate de Elinor Ostrom (1999, 2005 și 2009), iar imprimarea lor fidelă în genotip a permis restaurarea fenotipului după refacerea proprietății obștilor pornind de la Legea 1/2000. Izomorfismul noului fenotip față de cel vechi este remarcabil, ceea ce, din motive de spațiu, va face obiectul unei publicații separate. Referințe bibliografice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
favorabili rezistenței și rezilienței. Acești factori corespund principiilor de design instituțional sintetizate de Elinor Ostrom (1999, 2005 și 2009), iar imprimarea lor fidelă în genotip a permis restaurarea fenotipului după refacerea proprietății obștilor pornind de la Legea 1/2000. Izomorfismul noului fenotip față de cel vechi este remarcabil, ceea ce, din motive de spațiu, va face obiectul unei publicații separate. Referințe bibliografice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și Dezvoltare Instituțională, pe care îl vom descrie pe larg în secțiunea următoare. 1.3. Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente, gramatica, alfabetul fenotipului comportamentului social, precum și factorii care stau la baza regulilor, legilor fizice și comunităților?” (Ostrom, 2005, p. 9). Altfel spus, „putem cerceta dincolo de imensa diversitate a interacțiunilor sociale regularizate în piețe, ierarhii, familii, sporturi, legislaturi, alegeri și alte situații pentru a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
ameliorat cu oi țurcană varietatea albă, ecotipul sibian, aduse din zona Sibiului. Efectivul de oi țurcană crescut în această zonă, datorită faptului ca s-au înmulțit în decursul unui număr mare de generații în sine, prezintă un genotip și un fenotip distinct în cadrul varietății albe a rasei precizate. Oile mame utilizate au fost selectate riguros, fiind reținute doar cele care prezentau o dezvoltare corporală bună, un tip morfofuncțional caracteristic, temperament vioi și o rezistență organică deosebită. De asemenea, s-a ținut
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și încă este) cel mai mult reprimat de societate: cultura neagră. În societatea supremației albe, negrii fie erau considerați „ceilalți“, fie nu erau luați deloc în seamă, adică erau tratați ca și cum ar fi invizibili. Dar a existat și există un fenotip cultural, care se identifică mereu cu cei excluși: hipsterul. Norman Mailer descrie hipsterul tipic ca fiind o persoană care încearcă să imite negrii, acționând ca un „negrotei alb“. Mailer crede că dorința de a fi hip provine dintr-un sentiment
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
la Cluj. Era întuneric și frig, autogara, pustie. Ieșise bancul ăla cu „Cetățeni ai orașului, nu deschideți geamurile apartamentelor că iese frigul și mor pietonii pe stradă!”. Mă gândeam că, dacă mai ține mult așa, o să apară primele mutații în fenotip: o să avem ochii tot mai mici, o să ne crească păr mare pe față, să ne putem încălzi, o să devenim ierbivori, să putem trăi cu iarbă de prin parcuri, și o să hibernăm, mult, mult, și o să vină o nouă glaciațiune, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
raportată o asociere a HLA-DR2 cu un debut precoce, sever de tip recurentremisivă și cu o evoluție mai blândă a SM. În modelul EAE, genele MHC par a influența în primul rând susceptibilitatea și penetranța, în timp ce alți loci modulează specific fenotipul, cum ar fi localizarea în creier sau măduva spinării, demielinizarea și severitatea inflamației. Prin analogie ar fi de interes identificarea locusurilor implicate în evenimentele patogene inițiale ale bolii sau a celor ce influențează dezvoltarea acesteia. Aici sunt de luat în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
importanța și influența originii geografice asupra evoluției SM. O problemă importantă în ceea ce privește legăturile între tipul de histocompatibilitate și SM, este aceea a prognosticului. Într-un studiu al lui MADIGAND M. și colab. (1982), rezultatele obținute, tindeau să facă legătură între fenotipul HLA DR și forma clinică a SM. Astfel, HLA DR2 apărea mai frecventă în formele benigne cu evoluție remitentă, iar HLA DR3 părea corelată cu formele severe de evoluție progresivă, mergând pînă la a sugera posibilitatea a 2 zone evolutive
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
toate fazele bolii. Inițierea inflamației și repararea leziunilor SM au loc în mai multe etape. În prezent acest lucru se cunoaște, doar parțial. Demielinizarea inflamatorie în SM implică mecanisme efectoare imunologice, CD4 mielin 297 specifice + limfocite T (Th1) cu un fenotip proinflamator, care joacă probabil rolul central în inițierea și perpetuarea inflamației sistemului nervos central. Activarea celulelor T mielin-specifice este urmată de migrarea acestora în sistemul nervos central. Odată activate, au abilitatea de a traversa bariera hematoencefalică. În parechim, reactivitatea celulelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de APL au demonstrat o legătură între exacerbarea bolii și extinderea celulelor T (83-99) MBP activate. Aceste studii au furnizat o dovadă puternică asupra faptului că autoimunitatea împotriva componentelor mielinice în SM este condusă de celulele TCD4+mielin specifice cu fenotip Th1 (BIELEKOVA B. și colab., 2000). În trialul precedent de fază I ca și trialul multicentric de fază II, doze mai mici de APL au arătat o tendință spre reducerea inflamației, demonstrată RMN și inducere de celule T APL specifice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
BIELEKOVA B. și colab., 2000). În trialul precedent de fază I ca și trialul multicentric de fază II, doze mai mici de APL au arătat o tendință spre reducerea inflamației, demonstrată RMN și inducere de celule T APL specifice cu fenotip imunomodulator Th2 (KAPPOS L. și colab., 2000; CROWE P.D. și colab., 2000). Deși aceste date sunt preliminare, ele sugerează că imunizarea cu APL poate produce supresie „bystander“ in vivo la pacienții cu SM. Este nevoie de studii care să identifice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Inducerea de EAE prin imunizare cu proteină proteolipidică (PLP139-151) a fost atenuată când animalele au fost covaccinate cu IL-4 DNA și cu DNA incodat (139-151) singur. Celulele T izolate care erau reactive la PLP (139-151) au demonstrat o trecere spre fenotip Th2. Efectele benefice cereau covaccinarea cu IL-4 DNA incodat și cu peptidă mielinică, care necesită nivel înalt de IL-4 în micromediul APL cu autoantigeni prezenți la celulele T. Daclizumab este un anticorp specific monoclonal murinic umanizat pentru subunitatea á (alfa
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
nivelul ribozomilor are loc o accelerare a translației și transcrierii genei proinsulinei. Același lucru se întâmplă și în insulele incubate timp de o oră în mediu bogat în glucoză. Persistența stimulării glucozice (situație absolut nefiziologică) conduce la o alterare a fenotipului biochimic β-celular, inițial promovându-se un model insulinosecretor exagerat. Dimpotrivă, cultivarea celulelor β în mediu sărac în glucoză trezește un model biochimic pro-apoptotic. Creșterea masei β-celulare stimulate de glucoză și protecția față de apoptoză presupune că glucoza nu numai că reglează
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
biochimic β-celular, inițial promovându-se un model insulinosecretor exagerat. Dimpotrivă, cultivarea celulelor β în mediu sărac în glucoză trezește un model biochimic pro-apoptotic. Creșterea masei β-celulare stimulate de glucoză și protecția față de apoptoză presupune că glucoza nu numai că reglează fenotipul β-celular existent, dar poate regla și numărul de celule β (180). Regenerarea celulelor β (prin neogeneză sau replicare) necesită, pe lângă intervenția factorilor de creștere, prezența necondiționată a glucozei. De altfel, metabolismul glucozei activează toate căile de semnalizare intra-β-celulară, influențând toate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
cu rezultate variabile, mergând de la o creștere (hipertrofie) a masei β-celulare, până la o scădere a ei cu 75% și chiar mai mult. Explicația poate fi legată de tehnicile diferite (ca sensibilitate), de identificare a masei celulare a insulelor Langerhans, de fenotipul bolii (cu exces ponderal sau fără exces ponderal, de exemplu) și mai ales de durata de evoluție a bolii. Sakuraba și col. (177), analizând histologic aspectul pancreasului la 14 diabetici și 15 persoane nediabetice din populația japoneză, constată o reducere
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
în boala varicoasă, ca verigă de legătură spre transformarea de tip fibros. Culturile celulare din venele varicoase au demonstrat că principalele componente ale peretelui venos, și anume celulele musculare netede localizate în medie, își modifică, prin schimbări ale ciclului celular, fenotipul contractil normal în fenotip secretor (Jurokova et al., 1982). Acest fapt conduce la o degenerare de tip fibros, caracterizată prin dezorganizarea arhitecturii și distribuției fibrelor de colagen (mai numeroase în medie și adventice) și elastice (mai puțin numeroase, ca rezultat
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
verigă de legătură spre transformarea de tip fibros. Culturile celulare din venele varicoase au demonstrat că principalele componente ale peretelui venos, și anume celulele musculare netede localizate în medie, își modifică, prin schimbări ale ciclului celular, fenotipul contractil normal în fenotip secretor (Jurokova et al., 1982). Acest fapt conduce la o degenerare de tip fibros, caracterizată prin dezorganizarea arhitecturii și distribuției fibrelor de colagen (mai numeroase în medie și adventice) și elastice (mai puțin numeroase, ca rezultat al degradării) și pierderii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
afectând endoteliul și inițiind mecanisme compensatorii care conduc la modificările degenerative colagenice și musculare (Coleridge Smith, 1997, Elsharawy et al., 2007). La nivelul mediei, examenul electronomicroscopic pune în evidență: (i) transformarea celulelor musculare netede, prin apariția potențialul fagocitic, prin transformarea fenotipului contractil în fenotip secretor și, posibil, prin creșterea conținutul intracelular de apă care conduce la modificări hipertrofice, și nu hiperplazice (Kockx et al., 1998, Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004, Elsharawy et al.,2007); (ii) dezvoltarea importantă a rețelei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
inițiind mecanisme compensatorii care conduc la modificările degenerative colagenice și musculare (Coleridge Smith, 1997, Elsharawy et al., 2007). La nivelul mediei, examenul electronomicroscopic pune în evidență: (i) transformarea celulelor musculare netede, prin apariția potențialul fagocitic, prin transformarea fenotipului contractil în fenotip secretor și, posibil, prin creșterea conținutul intracelular de apă care conduce la modificări hipertrofice, și nu hiperplazice (Kockx et al., 1998, Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004, Elsharawy et al.,2007); (ii) dezvoltarea importantă a rețelei de fibre colagenice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
din medie, prin separarea și migrarea celulară, confirmată prin existența de celule musculare netede în intimă. Considerăm extrem de importante datele obținute din investigarea venelor trombozate, în care modificările ultrastructurale au avut un grad evident de severitate, celule musculare netede cu fenotip secretor fiind predominante, în asociere cu prezența de fibre de colagen cu diametru neuniform, mai mare decât cel normal, și cu schimbări bruște în direcție de dispunere. Activitatea dublă, de sinteză și fagocitoză, identificată la nivelul celulelor musculare netede poate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul celulelor musculare netede poate constitui o verigă importantă a mecanismului patogenic, în boala varicoasă (Wali, Eid, 2001). Pentru a explica potențialul de sinteză puternic exprimat de celulele musculare netede, un alt element intens discutat este capacitatea de transformare a fenotipului contractil în fenotip secretor (Rose, Ahmed, 1986). Acest proces nu are încă o cauză definită, iar în seria ipotezelor este inclusă posibilitatea unui determinism genetic (Venturi et al., 1996, Travers et al., 1996), precum și cea legată de dereglări ale apoptozei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
netede poate constitui o verigă importantă a mecanismului patogenic, în boala varicoasă (Wali, Eid, 2001). Pentru a explica potențialul de sinteză puternic exprimat de celulele musculare netede, un alt element intens discutat este capacitatea de transformare a fenotipului contractil în fenotip secretor (Rose, Ahmed, 1986). Acest proces nu are încă o cauză definită, iar în seria ipotezelor este inclusă posibilitatea unui determinism genetic (Venturi et al., 1996, Travers et al., 1996), precum și cea legată de dereglări ale apoptozei, prin scăderea turn-over-ului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
determinant în producția de colagen, dar și în degradarea acestuia, fibroblastele asociate celulelor musculare netede contribuie la perturbarea echilibrului structural al mediei, explicându-se astfel nu numai excesul de colagen (care nu poate fi atribuit exclusiv celulelor musculare netede cu fenotip secretor), ci și existența zonelor izolate în care matricea extracelulară este dezorganizată (prin eliberarea enzimelor capabile de liză). Miofibroblastul, care asociază capacitate contractilă, poate interveni în echilibrul funcțional - prezența sa putând fi interpretată ca reacție compensatorie, adaptativă, la pierderea celulelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
boala varicoasă având un potențial rol în transformarea de tip fibros a componentei colagenice. • Prezența mastocitelor și a limfocitelor T se corelează semnificativ statistic cu stadiile evolutive ale bolii varicoase. • Profilul ultrastructural al leziunilor specifice bolii varicoase, în cadrul căruia transformarea fenotipului contractil al celulei musculare netede în fenotip secretor, este completat prin prezența mio fibroblastelor și a caracterizării colagenului nou format, a cărui asamblare nu respectă tiparul normal. • Absența unor diferențe semnificative între leziunile tisulare/celulare și trăsăturile moleculare identificate în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
transformarea de tip fibros a componentei colagenice. • Prezența mastocitelor și a limfocitelor T se corelează semnificativ statistic cu stadiile evolutive ale bolii varicoase. • Profilul ultrastructural al leziunilor specifice bolii varicoase, în cadrul căruia transformarea fenotipului contractil al celulei musculare netede în fenotip secretor, este completat prin prezența mio fibroblastelor și a caracterizării colagenului nou format, a cărui asamblare nu respectă tiparul normal. • Absența unor diferențe semnificative între leziunile tisulare/celulare și trăsăturile moleculare identificate în diferite teritorii venoase afectate indică faptul că
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]