12,837 matches
-
face nici un fel de reclamă. Pe un mic afiș de la intrare scria: Fundația "Orizonturi tinere" cu sprijinul Teatrului de Comedie. Mă întreb care este sprijinul real și dacă nu cumva cuvîntul corect ar fi tolerat. Nu cunosc detalii și mă feresc de speculații în necunoștință de cauză. Probabil că această montare, deși are ca protagoniști trei actori ai teatrului, este doar găzduită în sala Teatrului de Comedie și în aceasta constă sprijinul. Deși mă număram printre puținii spectatori ai serii respective
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
introducere și note de Preotul Profesor Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 41, Editura IBMBOR, București, 2000, p. 264. 21 suflete, alergând de fapt împotriva mântuirii lor. Nici chiar puterile diavolești nu lăudau ereziile sau sacrilegiul lor, căci acestea se feresc să spună cuvântul de blasfemie contra Fiului lui Dumnezeu 89. Părinții au anatematizat opiniile eretice și au respins învățăturile nelegiuite, însă față de oameni au arătat înțelegere și s au rugat pentru mântuirea lor90. Sfinții Părinți au manifestat un dor nestăvilit
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Prejudecățile sînt învinse, onorabilitatea este salvată. De fapt, personajele își salvează destinele extrăgîndu-le dintr-un derizoriu ce părea implacabil. Atmosfera napolitană dominată de carpe diem!, atmosferă în care au trăit eroii noștri și care acum este ținută pe la uși, pe la ferești colcăie împrejurul acestei case cu aspect insular acum. Ordinea a luat locul dezordinii, gesturile majore celor minore. Se trăiește într-un prezent dirijat de coordonate morale, iar melancolia trecutului incert a fost risipită. Spectacolul începe sus. Costache Babii în Domenico
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
a dobândit noi valențe, atât în plan stilistic, cât și ca atitudine etică. Pentru noi, această carte are și o semnificație aparte - să nu ne trezim cumva spunând, din nou: "Adio, Europa!", să nu mai fie aceasta "la condition roumaine". Ferindu-ne de utopii, vom fi devenit, oare, liberi? Iată ce afirma Ion D. Sîrbu, profund cunoscător al caracterului românesc: "Dacă iadul e pardosit cu utopii, raiul nostru valah e alcătuit din libertatea de a putea râde, bârfi, critica, amestecând lacrima
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
și tot declamă aferați: Ce caracter! Ce caracter! Mă desprind neutru. Întrebîndu-mă naiv cum dracu' trădarea are, și ea, nevoie de caracter. O știre la BBC, care, dacă n-ar fi, în realitatea ei, lugubră, ar suna mai degrabă absurd-comic. Ferească Dumnezeu de-așa absurd și de-așa comic! Pentru practicarea ("subversivă") a "respirației adînci". Punct. Apropo de schingiuiri. Parcurg în "R.l." un eseu excepțional, extrem de savant. Nu credeam că tortura, cu nelimitatul ei ambitus, se poate oferi, ca subiect, pentru
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
ci de una strict funcțională. Este mișcarea dezinvoltă a celui pentru care biblioteca reprezintă spațiul vital. Calitatea principală a cărții derivă, probabil, tocmai din felul în care Monica Spiridon își duce, cu obstinație, demonstrația pînă la capăt, exemplificînd excesiv, dar ferindu-se să introducă literatura în patul procustian al teoriei. Ea nu forțează textul pentru a-și confirma teza, ci, dimpotrivă, scormonește cu minuție și răbdare ascetică în căutarea punctelor textuale de acroș, identificate fără greș. Se simte în această carte
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
3 iunie 1962. Titus Popovici spune despre agitatul I.G. că supralicitează mereu în tot ce face și că are une mauvaise conscience esthétique. Vorbim deseori între noi franțuzește ca doi feciori de boieri cu studii la Paris, iubind poporul, dar ferindu-se de el. Ne înțelegem din ochi. Cînd rămînem singuri amîndoi, criticăm rău de tot regimul, fără să ne codim. El spunea în glumă că, dacă l-aș turna, nu m-ar crede nimeni, și că tot eu aș păți
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
a timpului! Așadar, cu Iliescu sau fără Iliescu la Cotroceni, răul a fost făcut. Am devenit, prin decizia unui electorat adus în pragul disperării, nu doar oaia neagră a Europei, ci și poporul înfricoșător de care orice popor civilizat se ferește ca de Satan. Să facem un exercițiu de imaginație: cine dorește, în clipa de față, să aibă de-a face cu regimurile extremiste din America de Sud? Cine are chef să stabilească relații - de la cele politice la cele economice și comerciale - cu
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
șuierând un vânt ca de "katiușe" și un huruit ca de tancuri "Ferdinand" la Cotul Donului... Culmea e că, din profil, iuncheru' seamănă simultan cu domnul Prim-ministru Tăriceanu și cu domnul general Stănculescu pe când avea piciorul în ghips... Doamne, ferește-ne de zidurile Târgoviștei!... -Ca să vezi! Și soacră-ta, ce zice de toate astea ? Că o știu mare tălmăcitoare de visuri? -Da' ce ? Mai vorbește cu mine ? De când cu cele trei liste de medicamente, compensate, o doare-n cotul
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
ecou. Au fost Eliot și Yeats printre maeștrii tăi? Dacă nu, cine a fost? E.F. Sigur că mi-au plăcut enorm și Yeats și Eliot, însă când am început eu să scriu, ei erau influența de care trebuia să ne ferim. M-au ajutat americanii: Pound, Stevens, Williams. Charles Reznikoff a fost extrem de important pentru mine, mai ales în felul de a evoca individul. Apoi (v. interviul meu cu Michael Schmidt, care e pe site-ul meu) au fost poeții ruși
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
Eu mă băgasem pe studiul comportării furnicilor roșii de pădure când sunt puse pe o suprafață rotativă. La Stațiunea Zoologică, dormeam în aceeași cameră cu Jenică Țuculescu. Prietenia noastră a fost netulburată. Din contră, cu altii, Jenică Țuculescu nu se ferea, chiar căuta să aibă conflicte, deseori penibile. În asemenea prilejuri mă țineam la o parte. Nu interveneam, deși, aproape permanent Jenică nu avea dreptate. Violența sa era insultătoare față de interlocutori. I-am atras atenția că se punea într-o poziție
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
mărturisește profesorul, el s-a simțit întotdeauna un scriitor, nu un erudit, a vrut să scrie poezie și proză. Soluția profesoratului a ales-o ca refugiu: viața literară era în România tot mai ideologizată, iar Universitatea - un loc ceva mai ferit de politizare. După Tezele din iulie atmosfera sufocant dictatorială, infiltrarea vieții cotidiene de către Securitate și sentimentul că lucrurile sînt ireversibile l-au împins să "fugă", să "rămînă" în America De fapt, comunismul era foarte fragil, dar noi nu ne dădeam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
de o traumă, ci de o... baie. Pe care i-o administrează mama - complexul lui Oedip e cel mai bun lucru care i s-a întâmplat Hollywoodului - în timp ce-l învață să spună "carantină" pe litere și-l dăscălește să se ferească de holeră. De aici provine marea lui teamă de murdărie și microbi. Dar demența, faptul că repetă la nesfârșit aceleași cuvinte, cheful de recluziune, nu știm de unde provin. Aici apare prima inconsistență a filmului: începe cu o tentativă de psihologizare
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
la bătrînețe, a propriei vieți - debordează rigiditățile estetice, pur literare, astfel încît, precizează autorul, Ťcondeiul îmi înaintează rapid pe paginile albe, luînd-o chiar înaintea elaborăriiť. Ar fi aici una dintre contradicțiile autobiografiei lui Negoițescu, rezumată de încercarea de a se feri de Ťliteraturăť, dar abordînd, pe de altă parte, problema formării Ťeului literarť ca subiect al scrierii". Oarecum surprinzător în raport cu intențiile programatice ale autorului, sînt analizate un volum de versuri aparținîndu-i Gabrielei Melinescu, dar și două volume de critică literară (Cărțile
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
detașată și nu lipsită de ironie a producțiilor "doamnelor" noastre. Este evident că autoarea nu își concepe demersul polemic (nu regăsim nicăieri patosul exagerat al feministelor de peste Ocean), ci se menține în proximitatea textelor, propunând o analiză foarte aplicată și ferindu-se să emită elogii acolo unde nu este cazul. Sunt trecute, pe rând, în revistă operele unor scriitoare din perioada interbelică (Hortensia Papadat-Bengescu, desigur, dar și Ticu Archip, Henriette Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov, Martha Bibescu ș.a.m.d.), producțiile
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
Rămâi cu gura căscată, nu alta. Această imitare, oricât ar fi de mediocră, tot e mai bună decât nimic. Dar nu cu mult. Nu există în momentul de față un stil rusesc și asta e o catastrofă. Nu ne-a ferit de ea nici Zaițev, cu stilul lui exagerat rusesc, nici patrioții cu rubăștile lor, nici cinematografia națională. Noi nu suntem români și nici măcar ucraineni; noi ne-am pierdut toate ritualurile folclorice. N-avem putere să ne întoarcem la ele, și
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
Nu o zi goală sau deșartă Ci,o noapte-n care să iubesc Iar tu, să vii ușor la poartă... Să-ți văd privirea ce m-așteaptă În ochii mari, sub raza lunii Și pașii care ne îndreaptă Să ne ferim de ochii lumii. Tu mă atingi, înfiorată Mâna-mi retrag, îmi pare rău Și vreau aidoma, pe dată Să se repete gestul tău. Doresc cu patimă nebună Trăirea sărutării întâi Când am simțit că sunt o strună Care vibrează de-
DE DRAGOBETE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382724_a_384053]
-
la sân... Nu-s nicăieri în lume mai frumoase Că plaiurile-acelea de sub soare, Acolo-mi sunt fântânile rămase Cu setea lor prelinsa în izvoare, Acolo merg desculț în orice clipă, Câtă lumină mă așteaptă-n prag! Și ocrotit de ea, ferit de gripă, Pe fiecare va aștept cu drag. Ce bucurie înaltă mă învesmânta Când scriu poemul dinspre dimineață! Cu fața spre Acasă mea cea sfântă O să rămân și dincolo de viață... Referință Bibliografica: Cu fața spre Acasă de pe Deal... / Nicolae Nicoară
CU FAȚA SPRE ACASA DE PE DEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382741_a_384070]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > PE ARIPA VISELOR Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ar trebui să adorm, să mă desprind de înflăcărarea gândurilor ce mă țin trează până în târziul privirii, să-mi feresc inima de prinderi seculare în tăcerea vreascurilor. Cu pleoapele în rugăciune, ar trebui să o culc mereu în palma Lui Dumnezeu. Dimineața mă vor întâmpina cu plămada zămislirii, noi fâșii de lumină. Mă voi ridica din viață spre viață, cu
PE ARIPA VISELOR de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382794_a_384123]
-
Spre deosebire de editorialistul EVENIMENTULUI ZILEI, Cronicarului îi place să creadă că prin intervențiile făcute la această comisie parlamentară, Biserica Ortodoxă a avut o reacție de o exagerată prudență pornind de la ideea că românii receptează Biserica drept un întreg care se cuvine ferit de scandalurile pe care le-ar stîrni greșelile unuia sau altuia dintr reprezentanții săi. De altfel, un comunicat ulterior al Bisericii Ortodoxe vine în sprijinul acestei păreri a Cronicarului. Dar, pe de altă parte, cînd românii au o încredere atît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
și, conștient sau inconștient, acesta este tiparul lingvistic pe care merg, drept pentru care mi-ar fi foarte greu să îmi traduc singur cărțile în românește. Structura lor e așa de diferită, încît în ultimii zece-cincisprezece ani chiar m-am ferit de română din acest punct de vedere. Toate romanele mele sînt în engleză, pentru că eu de douăzeci de ani locuiesc în această limbă, în care predau, vorbesc și citesc. Pe de altă parte, nu gîndesc în română, dar simt în
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
crearea unei nișe individuale. Astfel, Vianu propune o "atitudine stilistică", o citire printre rînduri a operei literare, aceasta este nișa lui. Vianu însuși îl dă drept exemplu pe profesorul său Ovid Densușianu căruia îi dădea poezii în tinerețe și acesta, ferindu-se de judecata de valoare, le analiza stilistic. Stilistica este o mască, un mod de a nu spune lucrurilor pe nume. În felul acesta este enunțat și un neajuns al acestei atitudini. Dacă un adevăr spus pe jumătate sau pe
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
elitism e extrem de interesantă în plan teoretic și istoric. Michael însă o trece în subsidiar, sau la capitolul bibliografie. Cei familiarizați cu analiza făcută de Adorno și Horckheimer Iluminismului vor înțelege mai bine poziția autorului în această carte. Michael se ferește a propune soluții concrete, a elabora o agendă sau a oferi norme comportamentale. Cartea sa nu este un ghid al intelectualului modern. Dar discuția pe care o desfășoară e foarte importantă în măsura în care ne permite să înțelegem care sînt opțiunile disponibile
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
sînt opțiunile disponibile, care sînt pericolele și dezavantajele. Rolul intelectualului e greu de definit, mai ales în absența unei definiții funcționale. Pentru mulți, termenul e mai curînd un calificativ-adjectiv cu valoare evaluativă, decît un simplu descriptor-nume. De aceea mulți se feresc a se declara intelectuali (e ca și cum te-ai declara filozof pur și simplu pentru că ai absolvit studiile Facultății de Filozofie), iar cei care nu observă cu precauție această ambiguitate a termenului cad lesne în ridicol. În esență, există două categorii
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
tratează cu Rudotel și cafea tare, alternativ. Totul se petrece în spațiul unei garsoniere în care progeniturile, două fetițe, încearcă să-și facă temele. Atmosfera nu e sordidă ca în filmele românești de gen, ci curat comică, pentru că autorul se ferește cu îndemînare de orice demonstrativism. Grupul intelectualist e alcătuit din doamna Pelaghia, o femeie adulteră care se roagă pios pentru sănătatea soțului Costică și are discuții teologice cu un domn al cărui nume îl trecem sub tăcere, specialist în calculatoare
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]