708 matches
-
te binecuvântez și te iubesc pentru toată bucuria și toată fericirea pe care le-ai adus în biata mea viață. Ești o inimioară vitează, mândră și cinstită. De mâine încolo am să te ur măresc cu gândul prin Elveția. Fii fericită, Mouette! II Miercuri seara, 10 septembrie [1947], București Scuză patetismul ieftin de la sfârșitul primei pagini; ultimele rânduri, deși sincere, se năruie sub locuri comune și nu rezistă la lectură. [...] Mi-am înghițit la repezeală prânzul; am prăjit și am măcinat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Dar pot să-ți scriu. Azi-noapte am visat că nu mai puteam să-ți scriu și că între noi două era chinul unor luni și luni lipsite de mâzgăleala asta care ne dă iluzia că suntem una lângă alta. Fii fericită acolo, scumpa mea. Binecuvântez, totuși, ziua în care ai plecat ca să trăiești și să-ți atingi scopul. Te iubesc. Mamina II 8 octombrie [1947], miercuri O lună! Azi o lună, odaia ta era proaspăt plină de tine; eu eram bolnavă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cât de tâmpită. Voiam să-mi vărs toate necazurile în capul lui Suze, așa cum fac întotdeauna, și să o las pe ea să găsească o soluție. Dar acum... pur și simplu nu se poate. Arată atât de calmă și de fericită. Ar fi ca și cum aș deversa deșeuri toxice într-o mare de un albastru paradisiac. — Bex! Bună! Când mă vede se ridică și eu am un nou șoc în fața... imensității ei. — Suze! Fug spre ea și o îmbrățișez strâns. Arăți senzațional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
te poți răsfăța cu două nunți, cum îți iei două poșete! — Știu! Știu! Am să tranșez situația cât de curând, crede-mă! — De ce nu mi-ai spus asta până acum? Fiindcă erai atât de drăguță și de senină și de fericită, de-aia! mă tânguiesc. Și fiindcă n-am vrut să-ți distrug buna dispoziție cu problemele mele idioate. — Vai, Bex. Suze mă privește în tăcere - apoi își pune un braț în jurul meu. Spune-mi... ce ai de gând să faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mi-am mai făcut și cea mai bună prietenă să intre în travaliu prematur! — Suze, îmi pare foarte rău, spun, cu un nod în gât. — Nu e vina ta! Nu fi proastă! — Ba da! Erai atât de senină și de fericită până când m-ai văzut pe mine. Ar trebui să mă țin deoparte de femeile însărcinate... — Trebuie să mă duc la spital. Suze e albă ca varul. Toate femeile din familia noastră nasc repede. Mami m-a născut pe mine într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ascuns, că a aruncat-o după numai o zi. Și uite! Asta-i ziua când l-am adus acasă! Luke se așază la masă și se uită la poze, cu o expresie ciudată pe față. — Pare... cât se poate de fericită, spune. — Păi e, răspund. Îl adoră pur și simplu. Chiar și atunci când urlă. — Par deja extrem de legați unul de celălalt. Se uită la o fotografie cu Suze care râde în timp ce Ernie o apucă de păr. — Așa și sunt. Când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și eu i-aș fi spus: „Să-ți dea și ție Dumnezeu un Suhar, că meriți”. Roxana! Draga mea! Ești pe drum și eu în cameră, și mă gândesc la tine. De fapt cele două luni am fost atât de fericite. Sper ca prietenia noastră să dureze cât vom dura și noi. Afară plouă cu tunete și fulgere. A venit greu, dar a venit, furtuna. De ce spun așa? Pentru că de trei ori, când i-am spus Doinei C., Simonei și lui
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
stratul de frunze țintind cu privirea bolta albastră și ascultând cu religiozitate muzica păsărilor și copacilor și după câteva minute s-a întors la mașina. Mi-a mulțumit spunându-mi: "La anii mei, am colindat toată lumea, dar clipe atât de fericite și de minunate ca acestea nu mi-a fost dat să trăiesc niciunde!". Un capitol aparte în activitatea din acești ani a fost colaborarea mea cu "instituțiili". La vizitele la nivel înalt erau prezenți "distinșii " peste tot, pentru a asigura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
următoarele 24 de ore vor fi expediați în România. Am mulțumit, solicitând să fiu ținut la curent cu expatrierea. Am răsuflat ușurat, dar liniștea mi-a fost de scurtă durată. Peste 4 zile, colonelul m-a sunat iarăși, transmițându-mi fericita informație că emigrația română din Sao Paulo s-a îmbogățit din nou cu 15 concetățeni. Ce se întâmplase: cei 15 fuseseră expediați din Sao Paulo înapoi către România, cu avionul, pe ruta Sao Paulo-Madrid-Paris-București, fără a fi însoțiți, așa cum o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ar fi la Tomsk sau Atomsk. Amintiri incredibil de fericite, comparabile de fapt cu cele ale copilăriei mele În Rusia, sunt asociate cu munca mea de cercetare de la Muzeul de Zoologie comparată din Cambridge, statul Massachusetts (1941-1948). Nu mai puțin fericite au fost numeroasele călătorii pentru completarea colecției, efectuate aproape În fiecare vară, timp de douăzeci de ani, prin majoritatea statelor țării mele adoptive. În Jackson Hole și În Marele Canion, pe versanții munților ce se Înalță În Telluride, Colorado și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a arătat din prima clipă când am pus piciorul în Cetatea Sucevei. Că s-a cutremurat pământul și s-a prăbușit Turnul Nebuise, zâmbește ea trist, apoi se scutură, înfrigurată. Dar ce vorbe auziți de la mine... Știu Maria...Nu ești fericită în Moldova...Știu...Iartă-mă... Poate că... Nu numai tu, Ștefane... Port și eu, am și eu vina mea. Am încercat... N-am reușit. Am obosit, Ștefane. Tot zbuciumul acesta... Sunt atât de obosită... Acolo, departe de lumea dezlănțuită, o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
neconceput. Marta, Marta, dacă ai fi încercat să mă asculți, dacă ai fi încercat să fii înțelegătoare, să-ți faci datoriile esențiale de creștină, pe cele de soție și de mamă duioasă, o, Marta, nu-ți poți închipui cât de fericită ai fi trecut prin viață. Marta, Marta, tu nu poți să înțelegi cât de dureros este pentru soțul tău că prin sâcâieli, prin fleacuri, prin nimicuri murdare, prin minciuni, am ajuns ca să mă socotești om rău și prost, când o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe stratul de frunze țintind cu privirea bolta albastră, ascultând cu religiozitate muzica păsărilor și copacilor și, după câteva minute, s-a întors la mașina. Mi-a mulțumit spunându-mi: "La anii mei, am colindat toată lumea, dar clipe atât de fericite și de minunate ca acestea nu mi-a fost dat să trăiesc niciunde!". Un capitol aparte în activitatea din acești ani a fost colaborarea mea cu "instituțiili". La vizitele la nivel înalt erau prezenți "distinșii" peste tot, pentru a asigura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
timp mic dar, până la gestul cu care își arunca pe masa unei comisii carnetul UTM, enorm. Labiș a fost primul disident al poeziei române. Un Panait Istrati. MOARTEA CĂPRIOAREI Pentru literatura noastră luna decembrie pare sortită să rămână luna unei fericite și totodată triste pomeniri: pe două decembrie s-a născut Nicolae Labiș, poetul celei mai zbuciumate generații de după război; la 22 decembrie poezia lui s-a frânt, nu la mijloc, nu la capăt, ci chiar în alcătuirea ei dintru început
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nostalgic și cu destulă policromie, la vederea cocorilor, marile regiuni toride: Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate, De la India brahmină, unde fiarele-ncruntate, Pardoși, tigri, șerpi gigantici stau în junglă tupilați, Pândind noaptea elefanții cu lungi trompe înarmați. Fericite călătoare! zburând iute pe sub ceruri, Au văzut în răpegiune ale Africei misteruri: Lacul Ciad și munții Lunii cu Pustiu-ngrozitor, Nilul alb cărui se-nchină un cumplit negru popor. Călătoare scumpe mie!... Au lăsat în a lor cale Asia cu-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
depuneau morții. Cuvîntul este scris așera pen-tru că semiții nu foloseau sunetul ce și îl înlocuiau cu consoana ș. În limba română acera înseamnă a avea nădejde la..., a aștepta să..., a nădăjdui, a spera la... În ebraică, cuvîntul înseamnă Fericita. La vecinii fenicieni zeița Așera era soția lui El, divinitatea supremă și avea același rol ca Innana la emeși fiind o zeiță a Mamei Pământ, adică a nașterii și regenerării vieții, a binecuvîntării și fericirii femeilor cu darul nașterilor. Ori
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
neconceput. Marta, Marta, dacă ai fi încercat să mă asculți, dacă ai fi încercat să fii înțelegătoare, să-ți faci datoriile esențiale de creștină, pe cele de soție și de mamă duioasă, o, Marta, nu-ți poți închipui cât de fericită ai fi trecut prin viață. Marta, Marta, tu nu poți să înțelegi cât de dureros este pentru soțul tău că prin sâcâieli, prin fleacuri, prin nimicuri murdare, prin minciuni, am ajuns ca să mă socotești om rău și prost, când o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
obscurității, dependenței față de un corp și de o condiție de existență deter minată”. Soluția jainistă constă în „extirparea violentă (nirjara) a karman-ului deja consumat” și Împiedicarea pătrunderii altuia. în celelalte religii ale indiei, karman-ul se înlătură prin asumarea consecințelor lui (fericite/nefericite). Mai exact, prin coacerea fructelor. Pentru ca fructele să se coacă, ele au nevoie de o căldură puternică. Pentru ca omul să se elibereze mai repede, are nevoie de o căldură interioară mai puternică (tapas). Soluția este asceza totală. Pentru eliberarea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ar preface în scrum, tot n-ar da înapoi. Din contra, perspectiva ca acel lucru să se întîmple îi dă o stare de exaltare. Nu-i exclus atunci ca prin pereții casei respective să răzbată exclamația impregnată de sadism: „Ce fericită aș fi, dacă tu n-ai fi deloc!” Ca și cum vorba homicidă și-ar fi făcut efectul, după aceasta se instalează liniștea... *Am simțit dorința de a se face cît mai repede dimineață ca să încep să scriu. *O sugestivă ilustrare a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care participam, deși știam că obișnuia să recomande partenerele efemere drept „soții”, argumentând (convingător, de altfel) că nu durata „Însoțirii” de o noapte sau un deceniu are importanță, ci faptul În sine. Doamna mai În vârstă, am aflat, era mama fericitei care juca rolul de dactilografă a Poetului. Acesta se arăta foarte iritat de gardianul cu care se prezentase partenera. Brunetă foarte, nu mi se părea În nici un fel atrăgătoare și, după puținele replici, nici măcar interesantă. Iritarea nu s-a domolit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
impresionat șuruburile aliniate frumos, după mărimi, pe mai multe tăvițe. Păreau tare fericite. M-am întors la mașină și-am ascultat Concertele Brandenburgice în așteptarea fetei. M-am gândit la șuruburi și la cum arătau pe tăvițe. Cred că erau fericite singure, fără să fie prinse în mixer. Șuruburi independente, lăfăindu-se pe tăvițe albe. Chiar m-am bucurat când le-am văzut așa. Am scos unghiera din buzunarul hainei și mi-am tăiat un vârf de unghie ca să o probez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
atât mai justificat în discursul său toate aveau atributele înțelepciunii, intransigenței, tăriei de caracter și iubirii pentru arta cântului vocal. Ne-am reîntâlnit în noiembrie 1997. Opera Națională Română din Iași, aflată atunci sub direcția lui Corneliu Calistru, a avut fericita initiativă de a-i sărbători pe baritonii David Ohanesian și Nicolae Herlea cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viață. După spectacolul aniversar, o sărbătoare pentru toți cei care i-au admirat de-a lungul timpului pe cei doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din motivul că însuși scopul acestei viețuiri, înfăptuirea virtuții nu se poate obține în afara unei discipline impuse de legi și educație. Statul reprezintă o comunitate care nu are în vedere pur și simplu existența omului, ci existența materială și spirituală fericită a omului"46. Omul nu poate fi fericit decât ca om printre oameni și baza fericirii o constituie dimensiunea socială a ființei umane. Așa cum mai spuneam ideea că un om își poate căuta fericirea altfel, este în sine una nefericită
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
toate nedreptățile să fie puse la locul lor. Eu vă trimit acum un articol despre maica Tereza, care cred că va fi bine primit de cititorii "Gintei Latine". Regret faptul că s-au creat astfel de discuții în jurul Gongei Boiagi, fericita Maica Tereza, cea care și-a dedicat viața ajutorării celor mai necăjiți din lume, neîntrebând niciodată de apartenența lor etnică. Toate aceste discuții au scopuri departe de a fi sincere și ortodoxe și au manipulat pe nedrept numele și faptele
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
povestea unei prietenii bizare, între doi bărbați care se revăd după o îndelungată despărțire provocată nu de vreo neînțelegere sau incident, ci de simplu arbitrar al vieții. Unul este cercetător în domeniul medicinei, cu o căsătorie cît se poate de fericită alături de o femeie frumoasă, iubitoare, distinsa și caldă, altul este un aventurier șarmant, nestatornic, seducător, cu o viață misterioasă și fascinantă, bogat și excentric. În copilărie, cei doi au fost extrem de apropiați, au crescut împreună, fiecare oferindu-i celuilalt ceva
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]