22,212 matches
-
poate crede - cele spuse despre Ťlucrurile cele mai dragi...ť. Ele își risipesc cenușa în salcâmul din poartă, și în neliniștea câinilor de odinioară ai străzii mult schimbate ( Ťcare nu mai este o stradăť). în continuare, Ťlucrurileť intră în carnea fericită a femeii, în compania căreia îl vor părăsi pe eul liric. Acesta din urmă pare a-și impune tăcerea (Ťtaci!ť); ultimul vers poate fi un îndemn la reluarea somnului, deși ziua inundă fereastra. Un vers din Leopardi, cu care
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
Ion Vinea, Camil Petrescu și Mircea Eliade. Ceea ce impresionează este maturitatea cu care impune clarificări: Nu există confuzii inocente. Toate sînt corupătoare." - va nota el, exigent și memorabil, în ciuda faptului că se declarase din capul locului un adversar al "formulelor fericite". Anii petrecuți în Franța pentru pregătirea doctoratului în Drept adaugă un definitiv accent european culturii sale, oricum de mare complexitate și acuratețe. Între nebuloasele polemice stîrnite de apariția romanului De două mii de ani, compus în stilul confesiunii totale după model
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
inteligență și, ca atare, nici cea de ordin moral care ar decurge din ea. Ce s-a întîmplat, de fapt ? Într-o după amiază am ajuns la Cumpătul - unde nu mai reușisem să merg de multă vreme - și eram efectiv fericită. În fața cantinei, am întîlnit-o pe d-na Nina Cassian care mi-a făcut cunoștință cu Mihai Moldovan și mi-a spus că e un compozitor genial. Am intrat și ne-am așezat toți trei la o masă. După ce am mîncat
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
dacă nu vrea să ne cînte ceva, la care el a răspuns iritat: doamnă, eu nu ating pianul lui Enescu. Apoi am coborît în camerele de la demisol, închiriate de ea, unde era o pianină. Acolo ne-a spus că e fericită că are pe ce exersa și a vrut să afle cum se descurca Mihai Moldovan într-o cameră în care nu exista un pian. Răspunsul a fost că nu are nevoie de nici un instrument, fiindcă el are muzica în cap
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
cît mai stîngaci poeziile astea... și-mi provoci și mie rău...n-o să mai aibă treabă cu mine ăștia dacă le par complet sănătos...În logica visului, eu eram folosit ca să-l "acopăr" pe el, să-i creez o bătrînețe fericită, la adăpost de porcării materiale, de munci și eforturi inutile... Comportîndu-mă anapoda, verificam imposibilitatea amîndurora de a mai "duce steagul", ne cocoloșeam sudorile în cîrpe, ne durea în cot de ce se întîmplă în jur, în urbea noastră culturală de geme
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
mă gândesc că pământul care acoperă un geniu mort trebuie să fie, da, cu mult mai inteligent decât cel aruncat în grabă peste multa prostime. Acum, însă, am un moment de, poate, vinovată slăbiciune. Sunt ispitit să fiu mai degrabă fericit și sărac cu duhul, mă las să alunec leneș, într-o dubioasă voluptate. Rudă cu ruinele, mă șterg încet în verdele șters al măslinilor, mă sfărâm în murmurul abia deslușit al acestei amieze cu greieri mulți, decad, provincial și periferic
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
stă aici, lângă mine, mut, așteptând. Doar așteptând. Are răbdarea Îngerului. Și mă tem că mă va învinge. SARCOFAGUL ETRUSC Mult le-a trebuit restauratorilor - zice inscripția - până ce au reușit să recompună din miile de fragmente risipite cuplul din nou fericit, surâzătorul Sarcofago degli sposi. Încurajat de exemplul din fața mea, optimist dintr-o dată, mă gândesc cu tandrețe la ziua când albe mâini uimite mă vor aduna, poate, ciob cu ciob, refăcându-mi zâmbetul, privirea și melancolia de-acum. Vor avea nevoie
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
și așa mai departe, pînă la isterie. După părerea mea, toți bucureștenii sunt mai mult sau mai puțin nevropați. Lui Valerian i se părea că toți oamenii care trăiesc într-un astfel de oraș sunt, sau ar trebui să fie, fericiți. Poate am uitat să vă spun: îl chema Valerian. Valerian și mai cum? Numele lui de familie nu are nici o importanță. Oricum, ceva care se termină în ,ov", sau în ,ici", sau ,ski" - ceva care sună rusește. La fel ca
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
reușiseră să le deplaseze pe cele vechi și de toți cunoscute -, povesteau și fabulau cu deliciu, sorbiți din ochi de toată suflarea casei. Un neastâmpăr perfect explicabil se înstăpânea pe familia gata de drum; în tramvai sau troleibuz, îmbrânciți dar fericiți, membrii ei schimbau priviri complice savurând dinainte voluptățile către care tindeau cu toată ființa lor. Apoi, în sala de cinema, ce mai vânzoleală la căutatul și găsitul locurilor (adesea ocupate de intruși: de aici supărări și vociferări repede mușamalizate de
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
înțeleg să fie moderni la un nivel de artă europeană, prin fructificarea bogatelor resurse naționale, a folclorului și datinelor, și nu printr-un lirism de import. Și dă ca exemplu poezia Peisaj transcendent de Lucian Blaga, care reprezintă ,cea mai fericită sinteză de tradiție adevărată și spirit modern". Oricât de rezonabil și echilibrat (el combate ,jalnicele imitații sterile, fie ele Ťmodernisteť", fie ele Ťpseudo-tradiționalisteť, clișeele, falsul motiv patriotic ,tratat fără talent și versificat fără culoare", semănătorismul minor) Ion Pillat respinge prea
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
nuvela debutează cu un monolog al femeii, mică lecție de înțelepciune. Frazele ei de adîncă simțire încep cu replica devenită clasică: ,Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit". Urmează o mică lecție de retorică, plină de suișuri (pînă la Dumnezeu) și coborîșuri (toate avatarurile vîrstei), cu o concluzie care sugerează clar opțiunea vorbitoarei: ,și-mi vine să rîd cînd mi-o închipuiesc (pe Ana) cîrciumăriță". Tot de pe prima
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
ar putea identifica parțial cîteva trasee lirice ale acelei vremi "pre-editoriale". Căutările sunt diverse, ele se îndreaptă în mai multe direcții, unele de-a dreptul opuse, acoperind un spectru foarte larg al atitudinilor auctoriale de la febrilitatea experimentului neliniștit la seninătatea fericită a "discursului îndrăgostit", de la lejeritatea umorului și vesela ironie la patosul exasperat al spaimelor existențiale și al sentimentului absurdului, de la bucuria pură a jocului și fronda simpatică a boemei, la răzvrătire și revoltă a creatorului care se ia în serios
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
cuc și desculță pe plita încinsă a vieții și ea calcă pe moarte ca un om jupuit care intră în mare Pe dig urlă cîinii la lună Da. Singură cuc ea se calcă pe ea în picioare O doare. E fericită. Ea sfidează orice cruțare și n-are de nimeni nevoie Destinul Ea a ajuns în țara perfectă Împinsă ca la vînătoare o ciută de haita lătrînd ascuțit ea a ajuns în sfîrșit în țara asta perfectă în care crește arnica
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
sorți cum a fost trasă la sorți atunci cămașa aceea Iar acum și aici sfidează viața și moartea tăvălindu-se în singurătatea ei mare ca în mătase Mîțișorii roșii de plop îi atîrnă-n fereastră Este singură în sfîrșit singură cuc fericită Pămîntul acesta Ea e atinsă. Și-i este frică. Și uneori - rar - visează să o apere cineva Ea a prins rădăcini în singurătate ca un ulm în pămînt și stă așa pe orice vreme verticală ca un copac trufașă ca
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
NE PÂNDEȘTE Autor: Valeriu Dulgheru Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Perioada de înregistrare a candidaților la președinție a luat sfârșit. Acest colț de țară cu doar vreo trei milioane de locuitori a fost „fericit” cu tocmai 24 de candidati, cel mai mare număr la un milion de locuitori. Nu face să ne comparăm cu „proștii” de americani care au doar doi candidați. Priveai cum unii se îmbulzeau la masa de înregistrare ca la bursa
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Tradiție, patriotism și poezie Într-o prea complicată lume, îmbinarea fericită a elementelor care contează poate defini starea care de fapt care chiar este neceasară... Valoarea umană adusă prin prisma spațială-temporală la rang de frescă trecută fiind prin țesătura fină croită cu magia cuvântului. Aici trebuie regăsit Dan Gashi, într-o
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
curiozității, a experimentării, a optimismului, a iubirii necondiționate, a visării, o lume în care poveștile și basmele fac realmente parte din realitatea sa. Inocența care însoțește vârsta copilăriei surprinde mereu prin surâs și candoare și fac din aceasta o lume fericită, înconjurată de bine și apărată de puritate. Cercetatorii asociază această stare mentală a copilăriei cu cea pe care o avem atunci când visăm, când medităm sau când creăm poezie. “Există adesea, în prima copilărie, o prospețime a imaginației, o curiozitate neobosită
„COPILĂRIA ESTE INIMA TUTUROR VÂRSTELOR” de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380656_a_381985]
-
alături de copiii sau nepoții noștri, poate nu cu aceeași intensitate, dar sigur cu aceeași plăcere. Dacă am elibera mai des copilul din noi, sigur am putea accepta mai ușor realitatea plină de constrângeri și nemulțumiri, am putea fi mult mai fericiți și am trăi cu mai multă intensitate clipa.“ Cand nu mai ești copil, ai murit de mult!” (Constantin Brâncuși) În această zi specială, să nu uităm de copilul din noi, dar mai ales să nu-i uităm pe copiii din
„COPILĂRIA ESTE INIMA TUTUROR VÂRSTELOR” de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380656_a_381985]
-
un vers: “Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas”. * Toate simbolurile, toate imaginile, întregul poem Avatar, evoluând dinspre epic spre liric, evocă o veritabilă tensiune umană și semiotică. Într-o stare de zbucium sufletesc și creator, soluționând artistic, în cel mai fericit mod cu putință, un conflict tragic, Poetul ordonează „expresiile lingvistice ale realității antropocosmice”, le structurează, le contopește, astfel încât oglinda eului, făcută, pe neașteptate, țăndări, se preschimbă într-o oglindă nirvanică, în care se reflectă, imortalizați într-un moment triumfal, „doi
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
DULGHERU - PERICOLUL CARE NE PÂNDEȘTE, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. Perioada de înregistrare a candidaților la președinție a luat sfârșit. Acest colț de țară cu doar vreo trei milioane de locuitori a fost „fericit” cu tocmai 24 de candidati, cel mai mare număr la un milion de locuitori. Nu face să ne comparăm cu „proștii” de americani care au doar doi candidați. Priveai cum unii se îmbulzeau la masa de înregistrare ca la bursa
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
are un singur scop: să tulbure cât mai mult apele, să buimăcească cu totul ... Citește mai mult Perioada de înregistrare a candidaților la președinție a luat sfârșit. Acest colț de țară cu doar vreo trei milioane de locuitori a fost „fericit” cu tocmai 24 de candidati, cel mai mare număr la un milion de locuitori. Nu face să ne comparăm cu „proștii” de americani care au doar doi candidați. Priveai cum unii se îmbulzeau la masa de înregistrare ca la bursa
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
lor. Privind la ei, s-au văzut parcă dintr-o dată cuprinși de febră Sărbătorii Păcii și au început să cânte „Stille Nacht, Heilige Nacht”, „O Tannenbaum” și altele. Uneori se deslușea câte o voce mai vajnica transmițând urârea de sărbători fericite părții adverse. Starea această de bucurie a Sărbătorii Nașterii Domnului s-a transmis și în tranșeele britano-franceze și au început la rândul lor să intoneze aceleași cântece, în limbi diferite. A urmat un moment absolut răvășitor. Câțiva soldați germani au
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
în anul 2005, la vârsta de 109 ani. Pe internet, acum se găsesc descrieri cu multe detalii ale acestui memorabil fapt. Dar această întâmplare emoționantă a fraternizării fără precedent între „inamici” este reluată pe larg în filmul „Joveux Noel" (Crăciun fericit), regizat de Christian Carion în anul 2005, o coproducție Franța - Germania - Marea Britanie - Belgia - Romînia. E un film pe care îl poți înțelege și dacă nu ar fi titrat. Acest film cu impact puternic asupra publicului a pus în lumina această
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
Cănd sufletul le era gol? Nu aveau sens, nu aveau rost! De câte ori nu ne-am mințit, Că suntem buni și generoși, Cănd mai mereu ne lamentam, Că n-avem noi cu ce trăi? De câte ori n-am afirmat, Că suntem foarte fericiți, Dar sufletul în noi plângea, De cât de singuri noi eram? De câte ori n-am adormit plângând, Sperând la o viață mai bună, În timp ce nu făceam nimic, Ca să fim și noi fericiți? Tu nu crezi omule că-i drept, Să faci
INTREBARI... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380725_a_382054]
-
ce trăi? De câte ori n-am afirmat, Că suntem foarte fericiți, Dar sufletul în noi plângea, De cât de singuri noi eram? De câte ori n-am adormit plângând, Sperând la o viață mai bună, În timp ce nu făceam nimic, Ca să fim și noi fericiți? Tu nu crezi omule că-i drept, Să faci și tu ceva în viață? Nu doar mereu să te prefaci, Că te implici în a ta viața! Mai bine bucură-te speră, Muncește, fii perseverent, Astfel că viața ta de-
INTREBARI... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380725_a_382054]