656 matches
-
Des Aveugles, reeditează, ca și Suskind, experiențe senzualiste de secol XVIII, Într-un limbaj accesibil și În imagini deloc “exhibiționiste”. În cazul “literaturii homosexuale” sau așa-numitor “sida-fictions”, deși n-am argumente solide, cred că tipologizarea lui Viart Îi joacă feste. Pentru că un alt romancier “exhibiționist”, Tony Duvert, autor de literatură homosexuală, afiliat la un moment dat editurii Minuit, care se Întîmplă să fie prezent În biblioteca Institutului francez prin cîteva volume (de exemplu Un anneau d’argent a l’oreille
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
față de egalitarismul pe care perceptele morale încearcă să-l inducă. Povara purtată de fiecare este distinctă, în timp ce pedepsele inventate de societate o rezumă ca similară. Mergând pe această logică putem să vedem pușcăriile pline de oameni cărora biologicul le joacă feste în raport cu socialul (având de multe ori același teren genetic ce i-a ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască; urmașii vitejilor lui Ștefan cel Mare ar putea fi niște tipi violenți, ce nu se pot adapta la rigorile morale actuale), ceea ce
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
minte, îi înțelegea perfect sensul și domeniul de aplicare și nu risca s-o altereze. Dar pe urmă el a încredințat-o memoriei sale și nu a mai aplicat-o decât în mod mecanic; și atunci, dacă memoria îi joacă feste, i se poate întâmpla s-o aplice exact pe dos. Și uite așa se poate întâmpla, ca să luăm un exemplu simplu și aproape vulgar, ca uneori să facem greșeli de calcul pentru că am uitat tabla înmulțirii. Din acest punct de
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și pentru a-și arăta dezacordul față de politica guvernului, într-o atitudine calificată drept tribuniană. De altfel, caracterul strategic al comunicării sale, în contextul coabitării, se aseamănă cu eforturile președintelui american care cere sprijinul opiniei publice pentru a juca o festă Congresului ostil. Pentru a înțelege complexitatea acestei situații, trebuie să amintim coexistența instituțională dintre președinte și primul-ministru, care trebuia să se transforme progresiv în competiție electorală, unul încheindu-și mandatul, celălalt avînd rolul de favorit în cursa electorală. Concurența între
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Saint-Nicolas; / vendredi, on ne travaille pas; / samedi, petite journée; / dimanche on va se promener."69; sau "Lunedi che lunedai, / Martedi non lavorai. / Mercoledi persi la rocca. / Giovedi la ritrovai, / Venerdi la inconocchiai. / Sabato mi acconciai la testa, / perche domenica era festa."70 În mitologia românească, fiecare zi are o simbolică proprie, în conformitate cu legile cosmice și cu legea umană. Astfel, luni a fost considerată zi bună, cu noroc pentru începături, dar în această zi nu se pleacă pe cale și nu se dă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
text, textul științific trebuie corectat cu atenție, atât Înainte de a fi dus la tipar, cât și În timpul tipăririi, până În faza BT-ului. Culegerea și tehnoredactarea textelor pe calculator ușurează infinit activitatea corectorului, chiar dacă, uneori, și calculatorul ne mai poate juca feste. Când e vorba despre studii mai lungi, aproape fiecare redacție solicită textul cules pe dischetă, precum și un exemplar listat. În aceste condiții, Întreaga responsabilitate pentru corectură revine autorului. Se știe că, În general, cea mai bună corectură a unui text
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
realizarea volumului de față. Este nevoie, mai mult ca oricând, să ne cunoaștem originea atât ca popor, ca instituție, dar și ca individ. Măcar aceasta s‐ o știm dacă viitorul nostru, cu tranziția mereu luată de la început, ne joacă atâtea feste! Iată de ce am vrut să las mai tinerilor mei col egi și cititori această salbă a florilor vieții noastre care, în raft de bibliotecă, am socotit‐ o a fi mai la îndemâna fiecăruia, decât în depo zite de arhivă, unde din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să se sinucidă: "Eram sigur că, văzînd pe cineva căzînd în apă, ai să încerci să-l salvezi." Îi mărturisește că e îngerul său păzitor. "Și cu aripile ce-ai făcut?" îl ironizează George Bailey, convins că alcoolul îi joacă feste. "Sunt un înger de categoria a doua: trebuie să-mi cîștig aripile", răspunde bătrînul care le așteaptă de două sute de ani. Mai disperat ca niciodată, George Bailey e convins că tuturor le-ar fi mai bine dacă el ar dispărea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mai bun antidot împotriva stresului la locul de muncă este întărirea pozitivă, care neutralizează și cel mai puternic stres. Atunci de ce întărirea negativă este atât de des folosită în afaceri, industrie și administrație? Foarte simplu. Mama-natură ne-a jucat o festă. Spre deosebire de întărirea pozitivă, cea negativă îi oferă utilizatorului efecte pozitive, imediate și sigure. Dacă întăriți pozitiv un comportament, va trebui să așteptați până când va apărea o nouă ocazie de a se manifesta acel comportament pentru a vedea dacă întărirea pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
așteptați până când va apărea o nouă ocazie de a se manifesta acel comportament pentru a vedea dacă întărirea pozitivă aplicată a avut rezultatul scontat (pozitivă, întârziată, nesigură). Dacă folosiți întărirea negativă, există șanse să vedeți imediat rezultatele (pozitivă, imediată, sigură). Festa jucată de natură ascunde faptul că, atunci când este necesară o îmbunătățire substanțială a performanței, modul cel mai bun și mai rapid de a o obține este prin intermediul întăririi pozitive. Țineți minte că întărirea pozitivă accelerează comportamentul. Este singura consecință cu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ordine, cît înțelegerea existenței sale ca "lume" dacă este o planetă, fie ea și minusculă, dacă are atmosferă proprie, floră și faună personale. În chip firesc, odată cu renumele și întărirea prestigiului său, aura de maestru i-a mai jucat și feste la bătrînețe ; e amuzant să-l vezi pe distinsul domn înconjurat de toți junii scriitori ce se înghesuie să-i exprime admirația lor, ca unui guru puternic și înspăimîntător totodată. Iar acesta, ușor rătăcit în omagii, se întrece în a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
judecății și aceeași rectitudine a spiritului, ce contrast între forma greoaie și rigidă a primului și alurile vii și spontane ale celuilalt! Cu ce vervă plină de îndrăzneală și de malițiozitate declara economistul nostru război dușmanilor săi naturali, protecționiștii! Ce feste bune juca sofiștilor emeriți ai protecției, domnilor Ferrier și Saint-Chamans! Cum înțelegea să spargă ouălele acestor ciori ale protecției, cu bastonul său de țăran galic, aspru și usturător! Ce lovituri de maestru au fost aceste eseuri ale finului nostru dezvăluitor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
idealist al unui scriitor realist. Încercarea lui Kindleberger de a blama "pasagerii clandestini" europeni a produs o contradicție internă în teoria sa; astfel încît preocuparea legitimă a oamenilor de știință americani pentru politica externă a SUA i-a jucat o festă unuia dintre teoreticieni. În cele din urmă, deși teoria stabilității hegemonice este o încercare de a pune în acord corpul teoretic al realismului clasic cu agenda în creștere a politicii internaționale, această actualizare a realismului se pare că e insuficientă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ne declară că și Paulus era la fel de legat de el. Într-adevăr, Ovidiu ne informează că se afla printre "invitații la (distinsele) bancheturi" pe care Paulus le oferea prietenilor săi cei mai apropiați: Ille ego sum, qui te colui, quem festa solebat INTER CONVIVAS mensa videre TUOS332 Să nu uităm să-l amintim, referitor la aceste convivia ale lui Paulus, pe cel despre care ne informează, de data aceasta, Horațiu într-una dintre cele mai renumite ode ale sale: [O Venus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Heliade, agresivitatea este luată În primire de retorica abundentă a poetului. Violența se transformă În seducție, limbajul o abstractizează, numeroasele referințe mitologice o dispersează Într-un spațiu vast. Numai În poemele satirice (Ingratul, Un mueroi și o femeie, Solcan, O festă În comemorară zilei de 23 septembrie 1854 sau cobza lui Marinică, CÎntecul ursului etc.) fantezia se ține mai aproape de materie și nesațiul, hrăpirea caută vorbele colorate, atingătoare. Există, În fapt, trei muze la Heliade, trei Învelișuri ale lirismului său, considerat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
purtate astfel la gît, într-atît sînt de lapidare. I. Un pește capturat aparține aceluia care l-a legat. II. Un peste pierdut aparține aceluia care-l poate prinde mai repede. Dar tocmai admirabila conciziune a acestui cod magistral îi joacă feste, prin faptul că face necesare tomuri întregi de comentarii explicative. întîi: Ce anume este un pește capturat? Viu sau mort, un pește se consideră capturat din punct de vedere tehnic, cînd e legat de vreo corabie sau ambarcațiune locuită, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
capitalist?. Deocamdat? , sosirea sovieticilor p? rea s? fie o binefacere pentru majoritatea maselor disperat de s? race de evrei fă?? de teroarea �n care tr? iser? p�n? atunci ? i fă?? de cea care avea s? se dezl? n?uie! Istoria joac? feste ciudate celor implică? i �n ea. �n Europa central? r? s?ritean? , mul? i dintre evreii persecuta? i, de? i aveau o mentalitate profund capitalist? , optau pentru comunism nu de bun? voie, ci din instinct de conservare. Ei erau aidoma arabilor din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
palat bucureștean l-a confruntat cu seratele... protocolare ale tragicului moment postbelic. Asezonate cu kazaciocurile polkovnicilor invadatori și cu sîrbele proaspeților politruci autohtoni de-abia mascîndu-și epoleții sub tunicile de gală. Destinul pare să-i joace, și azi, demnului monarh feste pe care nici în coșmarurile lui din timpul grevei regale nu credea să le mai cunoască. Acceptînd cu naturală condescendență interesata curtoazie a celui care, fără invazia tancurilor, ar fi rămas în promiscuul anonimat din care s-a ivit întîmplător
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aduse pe scenă pînă acum de la spectacolele cu Calul verde și Regulamentul de bloc au trecut ceva ani -, dramaturgul-actor dă la iveală neliniști ale existenței terne, exasperante în compromisurile ei. De la o piesă la alta, Constantin Popa animă destine eșuate, festele ce viața are grijă să le aștearnă la fiece pas. Și de fiecare dată printre cadrele realiste ale unei încăperi-cutie dintr-un bloc de uniformă se ițesc himere ba un cal verde, ba o mașină de vînt, cînd amenințătoare, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Într-una din misele lui Morales, o voce cânta Ave Maria iar celelalte cântau cuvintele din Kyrie, Gloria și Credo... Obrecht introducea [în misă] antifonele de la Crăciun ... Tinctoris introducea fragmente din Te Deum ... Există chiar și motete de-ale lui Festa [Costanzo, considerat fondatorul Școlii romane], Mouton, Josquin Des Pres, Gombert, Loyset, la patru voci, fiecare cântând un text diferit. Referitor la instrumente, nicio autorizație din partea bisericii nu a legitimat vreodată folosirea lor în liturgie. Dimpotrivă, tradiția autentică admitea doar cântecele
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
personajul mijlocește o trăire palpabilă a trecutului, iar în Peregrinări voiajul continuă în lumea artelor plastice și a muzicii, la aceasta contribuind din plin și memoria involuntară. Un amurg pe lagună sau Piața San Marco toamna predispun la melancolie, în timp ce Festa Veneziana ori Zanzara stimulează reveria. Diversitatea este augmentată prin alăturarea unui eseu-meditație asupra destinului unui personaj (Casanova), a relatării unui coșmar trăit în decor venețian și a unei „nuvelete” (Signor Canot). Talentul nu i-a lipsit lui N., dar ecloziunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
numită "fanariotă"258. În consecință, se vor forma două partide, unul elen, iar altul deja național. În ceea ce-l privește, clerul l-a ales pe cel de-al doilea. Apropiindu-se mai întîi de ortodoxia rusă pentru a juca o festă patriarhului grec din Constantinopol, clerul românesc abandon-nează slavona liturgică urmînd să celebreze cultul în românește în Moldova și în Valahia. Acest mecanism prin care bisericile ortodoxe oferă aparatul și competențele ce permit crearea bazelor culturale ale expansiunii ulterioare a micronaționalismelor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
era un premier de carton, care abia aștepta să transfere altcuiva responsabilitățile și, într-un fel, e normal că a dat peste d-l Băsescu, o personalitate accentuată, cu multă energie, un temperament pe măsură care îi mai joacă și feste, de altfel! -, care nu-și prea pierde vremea cu detaliile, chiar dacă uneori tocmai detaliile, nuanțele sunt importante. Iar PNȚCD își datorează soarta tocmai celor doi primi prim-miniștri pe care i-a furnizat țării, sindicalistul Ciorbea și țambalagiul Radu Vasile
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
publicațiile acelor ani, mai importante au fost: Il Carroccio (1922) și La Martinella (1923) adresate tinerilor, săptămânalul pentru femei Alba (1922), La Scuola Media pentru profesorii de școală gimnazială, Beatrice (1923) și La Fiorita (1927) pentru tinere și săptămânalul La Festa, dedicat întregii familii 240. Așadar, în Italia presa catolică s-a aflat într-o confruntare cu puterea și totodată a apărat interesele Bisericii și ale Vaticanului, implicându-se în politică. I.3.3. Franța În Franța a existat o presă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p. 68. 52 Papa Pius XI, Enciclica Quas primas, 1925. 53 Șerban Turcuș, op. cit., p. 35. 54 Luigi Salvatorelli, La politica della Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937, p. 41. 55 "I diritti di Dio nella societa e la festa liturgica di Cristo Re", în La Civilta Cattolica, 1926, pp. 127-133. 56 Sintetizând, constatăm că până la pontificatul papei Pius XII, autoritatea papală a mizat pe integralismul ecleziastic și pe concepția puterii corelate oficiului papal ca suveranitate. Totuși, Conciliul Vatican I
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]