1,080 matches
-
și micilor meseriași sunt foarte variate: servitori, picolo și chelneri, lustruitor de mobilă, boiangiu și lenjereasă, salahor și mezelar, coafez, maseuză și droghist, perier, pantofar, bijutier și zețar, paznic, sudor, mozaicar și lucrător de mănuși, lingurăreasă, rihtuitor, electrician, monteur, lăcătuș, fierar, țesător și cizmar, o gamă întreagă de meserii, unele cu statut excentric sau doar curioase pentru ziua de azi. După locul nașterii (deși nu au fost trecute la un număr de cca 150 persoane, adică 21,83%), comuniștii provin din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
aplicându-mi-se o bâtă pe spinare. Am apucat cu amândouă mâinile ceva care se ridica în sus, înfășurat într-un cearceaf. Era cel trântit pe jos. Au început să curgă lovituri la tălpi. Livinski și Vasile Pușcașu loveau precum fierarii fierul roșu pe nicovală. Țineam deci picioarele celui ce scrâșnea de durere, făcându-mă părtaș, deocamdată inconștient, la supliciul lui. Când am conștientizat, am ridicat capul și-am strigat: Nu mai țin! Nu mai țin! Am dat drumul victimei. Cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Tutova, am înțeles în cele din urmă să tac, ai de ținut niște evidențe, mă dăruiam vorbelor cu încredere, în iluzia că aici!... tăcere, de n-ar fi penibilă, a omului de 62 de ani, inginer metalurgist, eu îmi zic fierar, din Reghin, îmi îngrop mîine fratele în Iași, nu prea știu la care biserică îl duc, am de înfruntat tipuri insidioase de tehnologie, în schimb accepți ideea că voi dormi, mă aranjez la loc, am documentația! starea lumii este deplină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Toader Rusu zis Topliceanu cum și Neculai Grigoruță Melenciuc”. Ca și ceilalți de dinaintea lui, a remarcat prezența lui V. Enacache Tofan precum și a altora, dar nu în postura de jefuitori ci în cea de privitori. Potrivit declarației lui Stamate Ciulin, fierar de 50 de ani din satul Racova, martoră la evenimentele de la Pungești a fost chiar nevastă-sa, Catinca. Afirmația de mai sus cum că țăranii au fost supuși perchezițiilor, este dovedită și în această mărturie deoarece, pus să dea explicații
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la evenimentele de la Pungești a fost chiar nevastă-sa, Catinca. Afirmația de mai sus cum că țăranii au fost supuși perchezițiilor, este dovedită și în această mărturie deoarece, pus să dea explicații privitoare la unele lucruri găsite în casa sa, fierarul Ciulin a scris următoarele: „...seara, venind femeia mea Catinca dela Pungești, mi’a spus că s’au stricat și jefuit dughenile din Pungești și tot atunci ea a adus acasă o față de pernă, o pălărie și trei polcuțe femeiești (subl
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de 830 de lei, bani necesari „... înhumării D-lui Peretz Leibovici, conform înțelegerii”. Încheiem prin a spune că evreii nu erau străini de politică odată ce am găsit în dosarul cercetat o legitimația de membru al Partidului Național Liberal, pe numele fierarului Haim P. Iosipovici. 1.Evreii și Hușul. Războiul și legile sale aspre Articolul 5 din Constituția României a anului 1923 fusese considerat la acea vreme ca fiind extrem de generos și liberal cu străinii naturalizați pe aceste meleaguri, chiar dacă vremurile Marii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se stabilise la Zorleni, încă din aprilie, 1944. Omul se semnase cu caractere rusești, ceea ce înseamnă că chiar naționalitatea aceasta o avea. Hamenko Mihail, născut în 1890, în localitatea Feodosia, Kerci, venise pe 9 aprilie 1944 și se angajase ca fierar la Zorleni. Motivul sosirii în România? „M’au adus nemții cu forța”, însemnase scribul român de la CAlC. Pașciuk Nechita (n.1900, de meserie „strungar în fer”), însoțit de nevasta Natalia și doi copii, declarase în fața comisiei ca fiind o familie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ca orice marfă oarecare, așa au fost numite în epocă grupurile de cetățeni basarabeni, nord-bucovineni sau chiar ruși sau ucraineni care fuseseră nevoiți să ia calea necunoscutului. Din primul lot am extras următoarele nume: „Hamenko Mihail (12 iulie 1890, Kerci, fierar); Pașciuc Nichita (26 mai 1900, Kirovograd, strungar în fier); Pașciuc Natalia (20 decembrie 1907, Kirovograd, casnică); Pașciuc Alexei (1941, copil); Pașciuc Mihail (1942, copil); Melnic Ioan (20 august 1926, Hrasova, Odessa, muncitor); Polijov Nicolae (28 decembrie 1902, Chișinău, brutar); Polijov
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Polijov Ecaterina (20 octombrie 1905, Chișinău, casnică); Bâcov Serghei (25 septembrie 1886, Tighina, viticultor); Bâcov Pelaghia (12 august 1888, Tighina, casnică); Nicolschi Nicolae (14 septembrie 1906, Krasnodar, cizmar); Solcanu Anton (1882, Gura Căinari, muncitor); Gabără Toader (18 februarie 1905, Chișinău, fierar)”, ș.a. Repatrierea celui de-al II lea lot fusese hotărâtă a se face prin punctul de frontieră Ungheni, urmând ca cetățenii „sovietici” să fie urcați într-un tren pe ruta Bârlad-Iași. Ca la orice marfă, se întocmise și un proces
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
putere a comuniștilor? Cine se înscria la comuniști? După ce a trecut războiul au fost câteva familii care s-au înscris și acuma nu că aș vrea eu să denigrez, dar efectiv erau două familii de țigani, unul Kovacs, care înseamnă fierar în limba maghiară. El era fierar în sat... și încă o familie... Restul oamenilor nu aderau la comuniști, nu le plăcea comunismul, erau împotrivă, mai ales că comunismul venea legat de ruși, adus de ruși. Și mai ales că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la comuniști? După ce a trecut războiul au fost câteva familii care s-au înscris și acuma nu că aș vrea eu să denigrez, dar efectiv erau două familii de țigani, unul Kovacs, care înseamnă fierar în limba maghiară. El era fierar în sat... și încă o familie... Restul oamenilor nu aderau la comuniști, nu le plăcea comunismul, erau împotrivă, mai ales că comunismul venea legat de ruși, adus de ruși. Și mai ales că se știa din propaganda făcută înainte că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Suraia azi, Suraia mâine, Vadu Roșca poimâine, apoi Răstoaca, dup-aia Cudalnic... Au fost și de la Jela Pisica, dincolo de Dunare, la Galați... Au fost și acolo 14-13 inși. Noi trebuia să fim împușcați, dar eu aveam patru clase... Sava Partenie, fierar de meserie, a primit 25 ani, pentru că a avut securea la el și mergea așa beat pe drum, și l-a văzut cineva. Dacă era unu care avea studii, ca să zic așa, trebuia împușcat... Pe noi ne împușca că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Așadar, ei au coabitat cinstit cu răzeșii satului ... nu am auzit de acte huliganice din partea lor, nici de insulte ale răzeșilor la adresa lor. Copiii lor au învățat la școala primară în aceleași bănci cu noi. Mai mult, erau buni meseriași (fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți ce animau petrecerile noastre tinerești ... sau horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii veniți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu soarta de simple unelte ale evoluției Lumii; chiar dacă vă doare, În pântece ori În orgoliul de „stăpâni ai Naturii“. À propos de rai, iad și unelte: Ce faceți voi cu coasa știrbită? O zvârliți În pod, respectiv o dați fierarului spre a o „munci“ izvodind altceva. Dreptate nu va fi niciodată, oricâte reforme ale justiției - o servitute a dreptății, În fond - ar avea loc. Dar, insidios, merge Înainte evoluția. Altfel spus, intrând În piele viitorului meu coleg de iad - ptiu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din urmă Își vindeau ei Înșiși produsele, În „dughene la uliță”. În astfel de cazuri, este vorba de un viciu (uneori voluntar) de Încadrare. În 1838, de pildă, Într-o „catagrafie” realizată În București, mai mulți meșteri evrei (tinichigii, sticlari, fierari) sunt Înregistrați ca negustori <endnote id="(536, p. 191)"/>. La fel se Întâmplă În „catagrafia” (recensământul) evreilor „sudiți” (supuși străini) din Moldova anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș -, pentru că unul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Focșani, Moldova] sunt meseriași ; foarte mulți sunt croitori și pantofari” <endnote id="(382, p. 399)"/>. La Piatra-Neamț, de pildă, În 1902, din 42 de croitori, 39 erau evrei (adică 93%), din 40 de cizmari, 34 erau evrei (85%), din 18 fierari, 12 erau evrei (67%), din 19 tâmplari, 12 erau evrei (63%) etc. <endnote id=" (752, p. 35)"/>. Tot la Începutul secolului XX, și Nicolae Iorga observa că, spre deosebire de alte părți, „În Moldova noastră” evreii „țin negoțul”, dar și „meșteșugurile” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cu excepția unui mic număr de notabili (bancheri și comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă de meseriași și proletari, având caracteristicile unei populații subdezvoltate” <endnote id="(125, p. 167)"/>. În 1891, socialistul dr. Ștefan Stâncă ajungea la aceeași concluzie. El făcea un apel către tinerii evrei să colaboreze la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote id="(744)"/>. În România anului 1900, 70% dintre tinichigii, 50% dintre tapițeri, 45,8% dintre croitori, 16,6% dintre cizmari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru sine, personală (În gospodăria proprie) și nici pe cea independentă sau a liberilor profesioniști. Unii membrii ai profesiunilor liberale pot fi exclusiv, liber profesioniști, ori salariați, dar ei pot avea și concomitent, ambele calități. Meseriașul sau artizanul (croitor, tâmplar, fierar), medicul sau farmacistul care Își desfășoară activitatea la sediul profesional (atelier, cabinet) pentru diverși clienți sunt supuși normelor dreptului civil În relațiile cu aceștia și nu ale dreptului muncii. Agentul comercial permanent, care În calitate de intermediar independent, negociază sau Încheie afaceri
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
dacă vrea ca acesta să fie bun, nici hârlețul, nici celelalte unelte, câte sunt necesare agriculturii. Și nici constructorul nu va face altfel, căci acesta are nevoie de multe scule. La fel țesătorul și cizmarul. Sau nu? Adevărat. Așadar, dulgheri, fierari și alții asemenea - meșteșugari numeroși vor fi laolaltă în mica cetate, pe care o vor popula din belșug. Firește. Și încă n-ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și crescători de vite, păstori și ciobani, pentru ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dat. Biroul fiind la etaj, oamenii poliției în cap cu bătăușii s-au urcat sus în iuruș, dar cei de sus, înarmați cu bastoane și cu ardei pisat, răspundeau chiorând pe asaltatori. Îmi amintesc că se vorbea atunci de un fierar care făcuse minuni de vitejie respingând el singur atacul bătăușilor celor mai dârji. Bătăușii, văzând că nu pot izbuti să ocupe biroul, au schimbat tactica: s-au dat jos și au început să bombardeze pe cei dinăuntru cu pietre și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să ne oprim în satul Saint-Paternion: [b] trebuia să ungem trăsura; [c] un țăran prinsese atât de bine șurubul la roată, încât a fost cu neputință să-l scoatem. [d] Toți meșterii satului, cu mic cu mare, dimpreună cu maistrul fierar, n-au reușit să-l urnească. [e] Un băietan cam la cincisprezece ani s-a desprins de grup, [f] s-a întors cu un clește și, [j] dându-i la o parte pe ceilalți, [h] leagă de piuliță o sârmă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
primii săi cincizeci de farmaciști, pe primii săi cincizeci de marinari, pe primii săi cincizeci de ceasornicari; pe primii săi cincizeci de bancheri, pe primii săi două sute de negustori, pe primii săi șase sute de cultivatori, pe primii săi cincizeci de fierari, pe primii săi cincizeci de fabricanți de arme, pe primii săi cincizeci de tăbăcari, pe primii săi cincizeci de boiangii, pe primii săi cincizeci de mineri, pe primii săi cincizeci de fabricanți de pânzeturi, pe primii săi cincizeci de textiliști
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
societăților agricole, a traversat Iranul pe la sfârșitul secolului al X-lea, ajungând ulterior în Armenia și Asia Mică. Aflați în matca Imperiului Bizantin, țiganii se vor răspândi treptat în bazinul Mediteranei, începând cu țările Balcanilor. Având meserii tipic nomadice (căldărari, fierari, potcovari etc.), ei au manifestat un generos apetit pentru muzică și divertisment. Țiganii se individualizează ușor, păstrând pretutindeni statutul de marginali. Multă vreme, Boemia le-a fost în Europa un ținut favorabil. La finele veacului al XV-lea, țiganii se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Cluj-Napoca), prozator. Este fiul Emiliei Dimoftache (n. Popovici), moașă, și al lui Gheorghe Dimoftache, funcționar rural. Orfan de mic, va fi crescut de bunicul patern. Școala primară o face la Nicorești, apoi, la unsprezece ani, intră ucenic la un meșter fierar. Participând la un concurs, obține o bursă pentru Școala de Agricultură din Iași, urmând concomitent, cu sprijinul lui I. Simionescu, gimnaziul și liceul la Tecuci și Iași. Încorporat în 1916, va fi trimis pe front. După ce în 1919 termină liceul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]