813 matches
-
decât dimineața târziu. Chiar și acum iarna când noaptea îi atât de lungă!... „Să știi că fimeia îmi pune cine știe ce în vin. Ia să mă prefac eu că îl beau, dar...” În seara aceea, hangița, știind că i-o pus fiertura în ulcica cu vin, n-o mai băgat de seamă dacă hangiul o băut vinul ori ba. Era o iarnă vrăjită și omătul proaspăt din poiană nu era atins nici de pasăre... La miezul nopții, hangița a plecat, ca de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ilustrate în tabelul 5.2. Există numeroase metode de administrare a remediilor fitoterapeutice. Cel mai des folosit este fierberea ingredientelor amestecate într-un vas acoperit, din ceramică sau lut, până când jumătate din lichid s-a evaporat, după care se strecoară fiertura și se ia în două doze separate, pe stomacul gol. Fitoterapeuții măsoară și amestecă ingredientele uscate, împachetându-le în plicuri separate în care se găsește cantitatea necesară pentru o zi, iar pacienții trebuie doar să ia aceste amestecuri acasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de câteva ori pe zi. Acțiunea secrețiilor salivare eliberează componentele active, multe dintre acestea fiind absorbite direct prin membranele mucoase de la nivelul gurii. Puteți, de asemenea, să fierbeți câteva felii de rădăcină timp de 15-20 de minute, apoi să beți fiertura și să mâncați pulpa. În plus, puteți cumpăra praf de ginseng, pastile, extracte lichide și chiar și gumă cu ginseng din Coreea. Ginseng-ul alb răcoritor este, în general, recomandat vara, iar cel roșu pentru încălzire, pe perioada iernii. Prețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în forme romanice de felul fr. tourte „prăjitură în formă rotundă“. Lat. torta este, probabil, forma feminină de participiu a verbului latinesc torquere „a țese“, transmis tuturor limbilor romanice; în română a dat a toarce. zeamă În MDA, cuvântul zeamă „fiertură de carne sau de legume, constituind un fel de mâncare; partea lichidă a bucatelor, apa în care fierb“ figurează, alături de ciorbă „fel de mâncare care constă dintr-o zeamă (acrită) preparată cu legume, adesea și cu carne“ și de regionalismul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
apa în care fierb“ figurează, alături de ciorbă „fel de mâncare care constă dintr-o zeamă (acrită) preparată cu legume, adesea și cu carne“ și de regionalismul sorbitură „zeamă, supă, ciorbă“, printre sinonimele lui supă, pe care DEX îl explică prin „fiertură de carne, de legume sau de carne cu legume, uneori cu adaos de tăiței, fidea etc.“. După cum se vede și din glosări, diversele cuvinte citate aici nu sunt sinonime perfecte și nu au aceeași răspândire. Zeamă, care există și în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvântului, poate ajunge la rezultate care depășesc aparențele. Azimă, cuvânt românesc, format din prefixul a„fără” și rădăcina pe care o găsim și în a zămisli; vgr. ’άζυμος „pâine nedospită, iar ζυμη „ferment, drojdie, dospeală”, rom. zeamă, lat. zema „zeamă, fiertură”, de unde putem ajunge la zem „pământ” (Vezi rom. a geme, lat. gemo „a fremăta, a fi plin, încărcat”) și la zevs „atotfăcătorul, zămislitorul”. A blestema este cuvânt compus (bles tema), cum rezultă din lat. blasphemo, vgr. βλασ-φημέω „a huli, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
papornițe, de la cârnați și slănină până la lactate, toate de-a valma, singurul scop fiind potolirea unui apetit uriaș și a dorinței de a gusta o mâncare caldă, deși gătitul în plin câmp nu este cel mai potrivit pentru realizarea unor fierturi elaborate. Rețeta este, indiscutabil, originală, dar originalitatea ei, pentru a fi reperul unei „bucătării“ în sensul acordat de către Păstorel Teodoreanu termenului, ar fi trebuit să se nască din intenție și din invenție, nu din întâmplare. O rețetă similară este cea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
O asemenea afirmație este valabilă și pentru bouillabaisse - care nu există decât în Provence -, ca, de altfel, pentru orice supă de pește, căci toate depind în mod esențial de speciile ce pot fi pescuite în regiunea respectivă. Din multitudinea de fierturi din pește de pe continentul nostru, doar câteva împărtășesc o anumită tehnologie de preparare. Aceasta este fierberea secvențială, în două etape, iar cele mai cunoscute zemuri astfel gătite sunt acea bouillabaisse (denumirea provine din expresia „quand ça bouille, tu baisses le
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în fabricarea unor brânzeturi din Savoia, din Pirinei (pechegos, din lapte de capră) și din sudul Franței, din Provence mai precis (cembro, numită și queyras). Mămăliga, considerată alimentul emblematic al românilor, are o istorie multimilenară. Prima menționare a unei asemenea fierturi groase se află în cel mai vechi tratat de artă culinară, care datează din 1700 î.Cr.; este vorba despre trei tăblițe mesopotamiene, care au fost traduse abia în anul 1995. Tot un fel mămăligă regăsim în Roma antică, sub numele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
până acum, apărută în 1774). Bucătăriile care au moștenit tradiția romană a pulmentum-ului (cea regională nord-italiană ori cea românească) au perpetuat-o pe scară largă, mai ales în rândurile țărănimii, fierbând mei măcinat și adoptând mai târziu, cu brațele deschise, fiertura din porumb măcinat, fie ea numită polenta, la italieni, sau mămăligă, la români. Aceasta a ținut locul pâinii din cereale inferioare, precum secara sau orzul, care în restul continentului forma (mai târziu, alături de cartofi, aduși din Lumea Nouă și perfect
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ale meiului, termen din care provine și franțuzescul millet). Atunci când porumbul („păpușoi“ în Moldova) a luat locul meiului, numele popular al acestuia din urmă, „mălai“, s-a păstrat, desemnând porumbul măcinat. Nu știm ce denumire i se dăduse străvechii noastre fierturi din mei (și soldații bizantini cunoșteau o astfel de mâncare, numită „piston“), dar acesta era cu certitudine cel mai răspândit aliment: un misionar catolic aflat în trecere prin Muntenia deceniului al șaptelea din secolul al XVII-lea afirma că toată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
secolul al XVII-lea afirma că toată populația se hrănea cu „pâine din mei“ (sub acest nume ar trebui cuprins și terciul mai gros obținut din aceeași cereală), iar sașii îl porecliseră în derâdere pe Mihai Viteazul „Mălai Vodă“. O fiertură similară, inițial făcută din hrișcă, aveau și rușii, sub numele de „kașa“, la fel de răspândită în popor ca mămăliga la noi. Elena Niculiță-Voronca scrie: „De demult, pe când nu erau păpușoii, oamenii mâncau mălai. Pâinea proaspătă era foarte bună, numai că, după ce
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lui Șerban Cantacuzino. Ele s-au răspândit rapid, climatul fiind foarte favorabil (o altă explicație, susținută de Nicolae Iorga, spune că turcii nu rechiziționau porumbul cules în țările române). Am afirmat că nu există certitudini în privința denumirii purtate de străvechea fiertură din mei, la fel precum nu există nici în cazul etimologiei unor cuvinte ca mălai ori mămăligă; pe de altă parte, semnificativ ni se pare faptul că latina folosea și termenul melica (înrudit cu millium). Din latinescul melica provine meliga
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sunt defel mioritice, ci turcești get beget; până și bietul nostru „cioban“ este turcesc!). Pe de altă parte, doamna Ileana Tănase susține, în Călătorie prin Italia gastronomică, originea latină a termenului bulz, el fiind derivat din puls, ce desemnează o fiertură groasă de cereale și carne. Acest cocoloș de mămăligă se umple, la noi, cu brânză de burduf și apoi se pune în spuză până prinde coajă și până se topește brânza dinăuntru. Savuros! La fel de bună este și Polenta del reggitore
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nefericire, uitate în colțuri izolate de țară. Cum se explică faptul că bucătăria noastră nu a putut încetățeni, la nivel național, diversificarea culinară a ingredientului numit mămăligă? De parcă ar fi rămas definitiv cantonate în munți, la stână, preparatele noastre din fiertură de mălai nu iubesc diversitatea, primind la sânul lor românesc doar brânzeturi carpatine; există puține excepții (în afară de plăcinta mocănească, deja pomenită, ar mai fi mămăliga pe fructe ori ghiveciul pe mămăligă, astăzi, din nefericire, pe cale de dispariție, dacă nu cumva
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Pretutindeni în afara acestei zone domnea ceea ce M.F.K. Fisher numește, în Fantoma lui Brillat-Savarin, „era tenebrelor“: „Gastronomia, ca toate celelalte arte, a slăbit, s-a clătinat, s-a rarefiat până la a cădea în ignoranță. Bineînțeles că în aceste regiuni oamenii mâncau: fiertură de cereale pentru cei săraci, carne friptă pentru bogați. Dar, din câte se știe, nu le păsa de ceea ce mâncau. Să te hrănești nu mai era decât o necesitate, cum ar fi să dormi sau să transpiri.“ Barbarii care au
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și mere" la care adaugă știutoare "un clondiraș cu rachiu de izmă"93. Ca și baba din nuvela lui Caragiale, Stamate își pregătește printr-un veritabil ritual aventura erotică și, în necesara etapă a preludiului gastronomic, "se ospătă cu puțină fiertură de ștevie". Este, însă, evident că verbul "a se ospăta", de regulă substituit la Urmuz prin "a se hrăni", servește intenției parodice, prin exprimarea contrariului față de sensul presupus prin extensie, cel de "a petrece, a benchetui", sau față de înțelesul derivatului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
răstimpuri ofta. În sobă, flăcările focului mistuie la iuțeală lemnele sub loviturile gerului de afară. În colțul dinspre răsărit al odăiței, Maica Domnului, în lumina candelei, se uita la ei cu bunătate pe chip neclintită. Baba Săftica pregătește pelincile și fierturile cu toate buruienile, după tipicul numai de dânsa știut... De când se știe, a fost moașa și vraciul satului. „-I-am moșât pi tăț din satu‟ ista, da‟ șî di pi aiurea, șî i-am cătat șî oblojât di tăti bolili...“, spunea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bătrânilor, care priveau, neputincioși, la samavolniciile urmașilor muscalilor. Satul era pierdut sub stăpânirea rușilor. Ce nu dărâmase obuzele, reușiseră să distrugă o lună de ocupație rusească. Pe deasupra, seceta nu le dădea pace bieților oameni, care-și încropeau hrana zilnică din fierturi de ierburi, la care adăugau(vai, ce fericire pentru multe familii) un pumn de urluială, măturată din hambare sau din podurile caselor. Într o zi, căpitanul Alioșa se înfățișă la poarta lui Dumitru Hriscu: Pașli, gospodar! strigă el cu glasul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
comandamentelor militare. Unii comandanți, mai miloși, rupeau de la gura soldaților, oferindule o gamelă de zeamă acră, care nu reușea să le potolească foamea. Era o zi de duminică. Cerul plumburiu se pregătea să cearnă picuri de ploaie. Oamenii, care așteptau fiertura de la bucătăria de campanie a armatei, se rugau ca Domnul să aducă ploaia izbăvitoare pentru sufletele lor ostoite de vâlvătaia aprigă a pârjolului războiului. Vasile și Dumitru căutau să nu se-abată de la rând, de teamă de a nu pierde
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Dinții strălucitori și albi ai mexicanilor nu sunt probabil străini de obiceiul lor de a mânca de mici tortilla, căreia laptele de var îi dă și gust și o culoare deschisă. ) încerc un sos de ardei iuți. Un fel de fiertură infernală. Dar abia am gustat și îmi simt gura în flăcări. Se bea pulque, băutură făcută din sevă de agavă lăsată să fermenteze și îndulcită cu miere și, datorită ei, după câteva minute de tăcere, limbile se dezleagă din nou
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
gândite și scrise în cei patru mii de ani dinainte de ei, care acum se fărâmițau în nisipul deșertului. Vom construi centrul gândirii noi, spuse. Manlius, care, cu toate că era bogat, trăia pe șantiere, asemenea celor mai umili muncitori, împărțind cu ei fiertura de grâu, carnea de oaie și vinul îndoit cu apă, înțelese din acel discurs că edificiul trebuia să fie imens. Nesiguranța lui dispăru. Despre Aegyptus știa doar că se afla de cealaltă parte a nesigurei mări Tyrrhenum, pe care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nou spre oala care fierbea, simțind mirosul amețitor de grăsime arsă. Brusc, Îi trecu În minte că acești doi marinari americani ar putea să vrea să-l mănînce. Dar Basie ridicase capacul tigăii. Un abur parfumat se ridică dintr-o fiertură groasă de orez și pește. Basie scoase două farfurii de tablă și linguri dintr-un sac de piele de sub pat. Încă fumîndu-și țigara Craven A puse porții pentru el și pentru Jim, cu eleganța unui chelner de la Hotel Palace. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
puse porții pentru el și pentru Jim, cu eleganța unui chelner de la Hotel Palace. În timp ce Jim Înghițea ca un lup peștele fierbinte, Basie Îl urmărea cu aceeași aprobare crispată pe care i-o arătase soldatul japonez. Basie vîrÎ lingura În fiertură. Noi mîncăm mai tîrziu, Frank. Frank lustruia o ramă de hublou, cu ochii la tigaie. — Basie, eu mănînc Întotdeauna după tine. — Trebuie să gîndesc pentru noi amîndoi, Frank. În plus, trebuie să avem grijă de tînărul nostru prieten. Șterse un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
contractual. Am scris o carte despre asta. Basie se uită la el neîncrezător. — Cuvintele sînt mai importante, Jim. Reține cîte un cuvînt nou În fiecare zi. Nu ști niciodată cînd Îți poate fi de folos un cuvînt. Jim Își termină fiertura și, mulțumit, se rezemă cu spatele de peretele de metal. Nu-și putea aminti de nici una dintre mesele de dinainte de război, dar și le amintea pe toate de atunci Încoace. Îl enerva să se gîndească la toată mîncarea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]