1,218 matches
-
uriaș necesitat de deschiderea unei asemenea expoziții. Am acceptat cu plăcere ideea și deși nu am propus decât foarte puține lucrări, ele sper să mă reprezinte. Faptul că am preferat să expun lucrări din prima fază de creație - din ciclul figurativ „Pescarul“, de pildă - și desene spune deja multe despre un sculptor care vrea să fie complex. Știu că stăpiniți foarte bine tehnica lemnului, căreia i-ați pus în valoare noi resurse expresive, cea a ipsosului, a pietrei, a sudurii metalelor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
uriaș necesitat de deschiderea unei asemenea expoziții. Am acceptat cu plăcere ideea și deși nu am propus decât foarte puține lucrări, ele sper să mă reprezinte. Faptul că am preferat să expun lucrări din prima fază de creație - din ciclul figurativ „Pescarul“, de pildă - și desene spune deja multe despre un sculptor care vrea să fie complex. Știu că stăpiniți foarte bine tehnica lemnului, căreia i-ați pus în valoare noi resurse expresive, cea a ipsosului, a pietrei, a sudurii metalelor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
aceeași baricadă și știm că, oricât s-ar clama pe tema asta, arta nu este un joc, un joc și atât, arta cuprinde, desigur, un anumit procent de joacă, ar fi uscată de n-ar fi astfel, însă, fie ea figurativă sau abstractă, este o punte, un mijloc, un mod de a comunica între două suflete al celui care are ceva „de spus“ către cineva care vrea „să asculte“. Ai pus degetul, prietene, pe rana cea mai dureroasă a vremii pe
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
perfecțiunea proporțiilor și prin austeritatea decorativă. Semnul sărutului integrat în stâlpii masivi atinge desăvârșirea, iar friza care se desfășoară pe lintoul orizontal este de mare discreție. De obicei, arcele de triumf, copleșitoare prin proporții, sunt împovărate cu basoreliefuri decorative sau figurativ narative care simbolizează sau ilustrează un eveniment istoric, amintind de o mare izbândă. În artele vizuale poarta este o formă importantă, semnificativă, evocatoare. V. Asimetriile grafice și spațiale Depășind stadiul compozițiilor simetrice, de multe ori cu caracter sacru, ne îndreptăm
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
benzilor desenate, graficienii au trecut și la alcătuirea acestui tip de compoziție complexă, în care eroii trebuie să-și păstreze identitatea de la o imagine la alta, atât tipologic, cât și vestimentar. Genul acesta de compoziție cere o STĂPÂNIRE A FORMELOR FIGURATIVE, ANATOMICE, pentru expresia realistă a eroilor. Dar nu numai atât, fiind vorba de acțiuni, este strict necesar să se realizeze COMPOZIȚII DINAMICE, pline de viață, foarte diferite ca structură de la o imagine la alta, pentru a menține mereu trează atenția
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
dialogul între arte și literatură nu are veleități teoretice. Autorul se rezumă la a observa eșecul repetat el comparațiilor dintre structura celor două limbaje și la a postula importanța acestui dialog, ce rezidă în schimbul energetic dintre limbajul literar și cel figurativ: A vorbi despre diferența sau asemănarea dintre arte și literatură este întotdeauna zadarnic, cu nimic nu crește ecoul lor în sufletul meu. Comparația eșuează în măsurătoarea materialelor și stabilirea calităților lor, în considerații asupra impactelor unui limbaj sau altul cu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
asupra impactelor unui limbaj sau altul cu simțurile și gândirea, ostentând doar evidențe. Căci este absolut accidental că limbajul literar este o înșiruire de grafeme indicând obiecte, iar nu o înșiruire de arbori indicând un drum de munte. Că limbajele figurative constau în tehnici coloristice sau de cioplire și nu în desenul pe apă, zăpadă sau nisip. Diferența între limbajele propriu-zise și cele presupuse este că unele sunt perene, iar altele evanescente.... Esențial este schimbul energetic între arte și literatură, care
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
izolate în capitole separate istoriile unor scenarii picturale ce surprind femei în compania cărților. Printre ele, și pictura lui Pieter Janssens Elinga, Femeie citind, care generează a doua povestire. Katie Ward imaginează aici o narațiune pentru a explica ficțional identitatea figurativă a tabloului. După moartea primei soții, pictorul Pieter Janssens Elinga se căsătorește cu Jurina Bos și trăiește în Amsterdam în speranța unei recunoașteri imediate a talentului său artistic. Pentru că bugetul familial este restrâns, artistul o angajează ca servitoare pe Esther
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Janssens Elinga caught her in the act of reading her mistress book. But it's not the same, not exactly. The artist has changed it, cleaned it; emptied it of domestic cluter"22. Privirea Jurinei caută în tablou exclusiv elementul figurativ, prezența umană pentru a-și demonstra că aceasta nu este Esther: "Jurina decides that the girl has only a passing resemblance to Esther, the same resemblance the most maids have to each other from behind when their heads are covered
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lui Bălăiță inserția ekphrastică (referința simplă sau descrierea amplă) indică interesul pentru semnificația pânzei, tabloul consolidând în fapt ierarhia simbolică a textului, în timp ce în romanul mai recent al scriitoarei britanice arhitectura narațiunii și profilul personajelor sunt replica realistă a scenariului figurativ al pânzei. În primul caz tabloul rămâne un pretext, textul "camuflând" o semnificație a acestuia; în schimb, în al doilea pictura "generează" întregul univers narativ, care se constituie într-o "lectură romanțată" a scenariului vizual. Capitolul II Un tablou din
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ekphrazei (cu excepția romanului Ucenicul neascultător) este și subiectul referințelor ekphrastice, ceea ce face din opera de artă un punct nodal în universul romanesc. Recurența temei operei de artă demonstrează și o construcție elaborată a romanelor, în sensul centrării lor în realitatea figurativă a tablourilor pe care le citează lapidar sau extins, în referințe și, respectiv, în fragmente ekphrastice. Rolul structural al ekphrasis-ului în aceste romane se decelează la două niveluri: construcția personajelor și, respectiv, articulația narațiunii, și pune în evidență nongratuitatea prezenței
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
tablourile) Parabola orbilor și, de asemenea, cu celelalte reproduceri artistice aflate pe pereții încăperii. Operele de artă funcționează aici ca o substanță de constrast cu ajutorul căreia se clarifică stările Ioanei sau ca un background ce pune mai pregnant în lumină figurativul din prim-plan. În ceea ce privește rolul celui de-al doilea tip de inserție ekphrastică, referința ekphrastică, acestea ilustrează un principiu metonimic de funcționare. Referințele la Femeie citind din romanul Lumea în două zile reiau subiectul pânzei, accentuându-i semnificația centrală; trimiterile
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
viță sălbatică contrapunctează sensul tabloului comentat în descrierea ekphrastică. Chiar dacă nu reiau subiectul ekphrazei - așa cum se întâmplă cu referințele ekphrastice din Căderea în lume -, acestea sunt în relație de metonimie cu tabloul menționat, din scenariul căruia evocă doar un element figurativ. Relevant pentru poetica ekphrasis-ului în literatura română este și natura obiectului de artă descris în ekphrază. În majoritatea cazurilor (4 din 5 situații) discutate în aceste romane obiectul ekphrastic este real (Plata dijmei, Parabola orbilor, statuia Victoriei din Samotrache sunt
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
oficială a statului român. Este o părere numai. Soliditatea culturii academice e, după sistemul actual de învățământ universitar, iluzorie. Iar cât despre legăturile Bisericii cu statul, garanția lor stă cu totul în altă parte decât în prezența mizeră și absolut figurativă a facultăților de teologie în cuprinsul universității... Biserica nu are decât o cale de urmat, care să fie și demnă, și rodnică. O cunoaște. I s-a spus de atâtea ori; a gândit-o ea însăși de atâtea ori. Să
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de asociere prin care Coleridge, care avea lecturi atât de vaste și atât de bizare, trece de la un citat la altul, sau de la o aluzie la alta. în ce privește însă teoria, Lowes se declară prea repede mulțumit, deoarece câțiva termeni pur figurativi îi ajung pentru a caracteriza procesul de creație. El vorbește despre "atomi pescuiți" sau (folosind formula lui Henry James) despre faptul că imaginile și ideile se cufundă pentru o vreme "în puțul adânc al cerebralizării inconștiente", pentru ca apoi să iasă
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
idei din sculptura modernă: valorează cu pricepere plinul, golul și lumina în beneficiul spațiului plastic cu valență artistică.” (Prof. Dr. Mihai Păstrăguș, Flacăra Iașului, 26 iunie 2008, pag. 5) „Lemnul transformat suportă bine gândurile artistului, în ciuda faptului că separă lucrurile figurative de cele create brut de natură. Mă refer la rădăcinile de copac, cărora Molin le-a tocmit starea de apropiere de realitatea de tip simbol, urmărind cursul firesc al limpezirii formelor sale în dorința de a transmite îndrăzneala concepției sale
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
o avem astăzi prin nații. Proiectarea lecției asigură rigoarea activității didactice, dar și eficiența activității de predare-Învățare. Dacă sunt alternate secvențele scurte bazate pe expunere cu strategii active cum ar fi dialogul retoric, analogia, studiul de caz, conversația, problematizarea, demonstrațiile figurative și jocul, atunci conținuturile istorice sunt receptate cu plăcere, elevul devenind participant activ la propria-i instruire. Dintre multiplele metode folosite În predarea-Învățarea istoriei, propun utilizarea brainstormingului și a jocului didactic, având În vedere ca aproape toate lecțiile de istorie
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
Argeș, Pitești „Culoare vibrând de dorința de a transmite mesajul, desen atingând subtilitățile sugestiei, tematica generoasă - toate acestea vor împlini personalitatea creației sale în peisaj, în portret, în miniatura religioasă, adesea mizând pe forța semi-figurativului, dacă nu chiar a non- figurativului, și a semnului încărcat de tradiția simbolului”.(Ada D. Cruceanu) „Este minunat să fii capabil să transmiți mesaje prin culoare, mesaje încărcate de simbol, mesaje deosebit de frumoase, de sensibile, de pure...ca sufletul Elenei. Este minunat să fii capabil să
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
idei din sculptura modernă: valorează cu pricepere plinul, golul și lumina în beneficiul spațiului plastic cu valență artistică.” (Prof. Dr. Mihai Păstrăguș, Flacăra Iașului, 26 iunie 2008, pag. 5) „Lemnul transformat suportă bine gândurile artistului, în ciuda faptului că separă lucrurile figurative de cele create brut de natură. Mă refer la rădăcinile de copac, cărora Molin le-a tocmit starea de apropiere de realitatea de tip simbol, urmărind cursul firesc al limpezirii formelor sale în dorința de a transmite îndrăzneala concepției sale
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Putem vorbi astfel despre o imagine "iconică" (simbolică), predominantă în iconografia ortodoxă, și una "icastică" (mimetică), ce apare în iconografia medievală occidentală începând cu secolul XIV și se dezvoltă spectaculos în arta religioasă catolică. Dincolo de înțelegerea sa ca reprezentare abstractă, figurativă sau figurală (literară, spre exemplu), dincolo de utilizarea termenului în câmpul artelor plastice (cum sunt numite pictura, sculptura și arhitectura) sau în general în registrul vizualului, imaginea cunoaște o complicație semantică atunci când este corelată cu studiul mentalului colectiv și al fenomenelor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de diferitele traiectorii senzo-motorii pe care le parcurge informația senzorială până este prelucrată și interpretată mental. Imaginea ajunge să constituie, în relația cu subconștientul, cu inconștientul și cu psihismul individului familiile codificate de reprezentări mentale sau de "obiectivări" (proiecții figurative) într-o realitate psihică externă, acolo unde capătă noi trăsături după "materializarea" lor în diferite forme. Comun ambelor tipuri de imagine despre care vorbeam (icastică și iconică) este faptul că definiția lor particulară include în mod obligatoriu în raport cu referentul atât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
avea o "imagine", ci un compus nefigurativ de calități, generic. "Portretul" este aici mai curând o urmă vagă în memorie, týpōsis; el nu caută să prindă contur, dar, paradoxal, nici nu se pierde în timp, în ciuda inconsistenței lui figurative. Voi descrie, de aceea, o sumă de variații ale arhetipului, în funcție de contextualizarea lui ca model istoric, astfel încât să poată fi sesizate anumite caracteristici ale formelor; la fel de necesar este să apelăm din nou la retorică, pentru a face diferența între figurile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teorie a imaginarului medieval este mai ales "ontofania imaginii", precum și posibilitățile de exprimare a teologiei iconodule sau iconoclaste, sensul epifaniilor, teoria și imaginea Întrupării, ca reprezentare figurală sau măcar intuitivă a alterității divine, dar și a i-reprezentabilului. În ceea ce privește arta figurativă cu subiect religios, imaginea se cere a fi analizată sub aspectul capacității ei de a exprima sensul imanent sau transcendent, în raport cu intelectul imaginativ care a creat-o și cu teoriile gândirii imaginative specifice acelei culturi, perioade, spiritualități sau civilizații. Cum
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în evul mediu occidental, mi-a oferit în mod neașteptat posibilitatea de validare a propriilor mele "grile" de lectură. Conform teoriei (și ea) sistematizatoare a medievistului elvețian, analiza imaginarului se poate desfășura pe trei planuri: primul, al imaginii, conceptuale sau figurative, care operează așadar cu limbajul sau cu artele mimetice; al doilea, al schemelor, modelelor și tipurilor; al treilea, al formelor arhetipale (urme de memorie, izolate, vide), preluate în mituri (înțelese drept povești fondatoare), prin intermediul schemelor și al imaginilor. Zumthor ia
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o reprezentare - o imagine mentală, în primul rând − a forței generatoare a universului. Principiul arhetipal, pe baza unei scheme emergente, se fixează mai întâi într-o formă vagă, abstractă, cu un conținut determinat pe bază lingvistică; ulterior, el poate deveni figurativ, dar aceasta este ipostaza cea mai îndepărtată, de fapt, de principiul său generator. Nu e cazul să echivalăm arhetipul cu "ideea" și nici să îl așezăm sub semnul imaginației, pentru că e de preferat să stabilim acum ce sens al cuvântului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]