1,559 matches
-
de o parte cu Europa Centrală, pe de alta cu aceea Sud-Orientală; și ele sunt străbătute de convulsii, de crize ale conștiinței, de speranțe și resemnări, formele instituționale de tip modern ori legislațiile vehiculate la curțile princiare românești sau rusești ființând încă în cel de-al XVII-lea secol. Nimic nu se naște din vid, nici o evoluție nu este posibilă fără crearea unui cadru propice răsturnărilor de ritm, fără antecedente. Or, a nu vedea gândurile de emancipare ale lui Matei Basarab
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lui central-răsăriteană. Bibliotecile publice și particulare reprezintă o componentă majoră a culturii popoarelor. Prin intermediul lor revedem istoria unui secol, a unei epoci, a unei comunități, avem prilejul de a medita îndelung asupra unei stări de civilizație proprie regiunii în care ființează, nu mai puțin avem ocazia de a urmări îndeaproape relația cu Europa modernă. Reperele universale ale unei comunități pot fi studiate cunoscând marile și micile lăcașuri de cultură, adevărate depozite de informație, sugerând mișcarea de idei. Căci, aplecându-ne asupra
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a avut o însemnată pondere - vorbesc despre principiile lumii moderne îmbrățișate în Anglia, Franța, Germania, sub influența ideilor regeneratoare ale lui Bacon sau Hugo Grotius. Trecând în revistă bibliotecile întemeiate în epoca Renașterii, autorul se oprește asupra celebrelor instituții care ființau la Vatican sau în Florența familiei de Medici, dar și asupra acelora ce amintesc de Quattrocento-ul din Europa Est-Centrală, mai ales că modelul ilustru care fusese Matei Corvin nu poate trece neremarcat. Întârzierea Transilvaniei cu aproape o sută de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
la 1766, Promptuarium morale super Evangelia Dominicalia totius anni, Anvers, 1593, cu însemnarea aceluiași, din 1786, acestea din urmă donate, la rândul lor, amintitului lăcaș de cult). Viitoarele cercetări ale cărții vechi vor rotunji imaginea cu privire la bibliotecile de acest gen, ființând în Banatul veacului al XVIII-lea, exemplul colecției episcopului ortodox P. Petrovici și a intelectualului Hirsch Levi din Timișoara, a tipografului Malhäus Heimerl, reprezentând doar trei dintr-un număr care pare să fi fost cu mult mai mare. Dialogul european
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Ulterior executat” - scrie autoarea - „distanțat cu aproape două decenii, Altarul de la Wroclaw frapează printr-o înrudire iconografică atât de strânsă, încât poate fi explicată doar prin utilizarea unor modele comune” (p. 267). Aceste reprezentări, fie că sunt la Mediaș, unde ființa un centru de pictură de imporanță pentru Europa Centro-Răsăriteană, fie la Cluj, Buda, Praga, Cracovia, demonstrează, înainte de toate, modalitățile de transpunere a acțiunilor sacrale de la sfârșitul secolului al XV-lea și din cursul secolului următor. Ștefan Bezdechi, Nicolaus Olahus, primul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nici o înrădăcinare concretă, însă care se rabate asupra realității descoperind-o, inventând-o, realizând-o. Precum celebra marionetă italiană, Pinocchio, care, păpușă fiind, devine animată și independentă de creator, și lumea virtuală se desprinde de subiectul ce a generat-o, ființând de sine stătător și influențând realitățile la care face trimitere. Accepțiunea virtualului, care coboară până în filosofia Evului Mediu, este analizată cu pertinență de Pierre Levy (1995). El identifică în real mai multe valori, precum posibilul, actualul și virtualul; în total
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
influențând realitățile la care face trimitere. Accepțiunea virtualului, care coboară până în filosofia Evului Mediu, este analizată cu pertinență de Pierre Levy (1995). El identifică în real mai multe valori, precum posibilul, actualul și virtualul; în total, patru moduri de a ființa care se opun două câte două: posibilul realului, iar virtualul actualului, conform schemelor de mai jos: Posibilul este un real nemanifest, latent, iar realizarea corespunde apariției unui posibil predefinit. Actualul este acel ceva care se manifestă hic et nunc drept
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un proces al „universalizării” ființei particulare. Peste tot unde este vorba despre formarea tinerei generații se impun practici similare, aceleași gesticulații care au fost promovate, experimentate, validate ca fiind eficiente. Teoriile (învățării, predării, evaluării etc.) circulă peste tot în lume, ființând ca adevărate „carcase” ce induc unificarea acțiunilor. Teoria științifică este expresia unei generalizări care, odată acceptată, aduce universalizare. O „retorică” asemănătoare va forța ca și realitățile descrise de știință (distante, inițial!) să se unifice cumva. Asistăm la un proces de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
peritexte în chip de comentarii, glosă, critici, contestări etc. Va fi, cu alte cuvinte, multiplicat prin alte minți și voci, prin infinite prefaceri în timp și spațiu, prin punerea în contact a miilor de oameni, prin nebănuite schimburi intersubiective. Cyberspațiul ființează asemenea unui hiperdocument în transformare constantă, care materializează contextul comun al comunicării, pretext și fundament al viitoarelor continuări. Hipertextul vine cu o trăsătură cu totul inedită a faptului de cultură: adâncimea, dimensiunea a treia. În situația unui hipertext, se fac
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și utilizare, dar determină, la rândul lui, o extensie și o rafinare a acestor abilități. Cine lucrează pe internet trebuie să știe deja ceva, trebuie să dispună de o serie de capacități operatorii, însă are de învățat și multe lucruri. Ființând ca o materializare și o specializare tehnologizantă, internetul are reverberații atât la nivelul psihologiei individuale, cât și la nivelul dinamicii sau interacțiunii sociale. El predispune la altfel de raporturi interindividuale, la un alt tip de consum al timpului, la un
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ipostaza de singură instanță explicativă sau operativă, cum a pretins și darwinismul, într-o anumită perioadă, bazată, de această dată, pe supralicitarea informației). Credem că nu extensiunea și generalizarea unei practici devine nocivă, ci excesul și exclusivismul acesteia față de ceea ce ființează în jur. Tot mai multe sectoare ale producției au ca mijloace tehnice facilitatoare computerele sau se bazează exclusiv pe acestea. Informatizarea a devenit un indiciu al calității lumii muncii. Producătorii actuali sunt formați din „gulerele albe” care butonează calculatoarele. Se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și spiritualului! Capitolul 4. Către un nou mediu de învățare: comunitatea virtuală 4.1. Comunitatea virtuală - formă de emergență și difuziune a cunoașterii În condițiile transformărilor tehnico-sociale actuale, asistăm la o reconfigurare a grupurilor de învățare, ce se structurează și ființează pe alte criterii decât cele tradiționale. Clasa de elevi, în mod tradițional, presupune obligatoriu coexistența spațială a mai multor indivizi, acțiune simultană în comun, interacțiune prezentă, interrelaționare concretă prin diverși stimuli. Dincolo de acest grup de învățare, ce își păstrează în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pentru a vizualiza producțiile altora, fără a formata propriile mele idei în acest program, nu dau curs unei situații de tip e-learning. Guz Casteignau (2005) revendică trei etape ale „media-morfozei”, ce au tutelat mișcarea de virtualizare a educației. Prima etapă ființează prin cuplajul dintre telefon și scris materializat în textul trimis prin fax. A doua etapă este generată de cuplajul dintre scris și computer, care a condus la publicațiile asistate de ordinator (PAO), iar din convergența scrisului, computerului și telefonului a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o regăsire a individului. În separare și îndepărtare (de cele lumești, de ceea ce este frecvent, obișnuit etc.), individul își construiește specificitatea existențială, revine pe o cale a lui; separarea devine prilej de apărare identitară sau de reparare a ceea ce a ființat cândva. Însingurarea, presupusă de educația la distanță, devine prilej de conturare sau consolidare a eului - când există o bază de consolidat! Distanța nu este ceva de învins sau de suprimat. Aceasta se cere a fi asumată. Trebuie asumată distanța în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
normali și „buni”, se raportează la ceilalți, adică la cei considerați „nebuni”, la bolnavii psihic. Acesta este motivul pentru care J. Lacan afirma că: „Omul ca ființă nu numai că nu poate fi înțeles în afara nebuniei, dar nici n-ar ființa ca om dacă n-ar purta nebunia în sine ca limită a libertății sale” (Lacan, 1969, p. 19). Premisa de la care pornim, în mod firesc, este aceea potrivit căreia nebunia nu este în mod fundamental diferită de experiențele pe care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
În frigider, de provizii În cămară și de cămăși proaspăt călcate și ciorapi curați În sertarele lui. Era penurie de invitații În vizite și de telefoane, căci prietenilor părinților mei li se făcuse teamă să sune la o familie care ființa În intervalul de uitare dintre bucurie și tristețe. Împotriva presiunii exercitate de toată această penurie, Milton ambală motorul Cadillacului Eldorado și când nici asta nu mai păru de ajuns, deschise servieta de pe scaunul de alături și privi, la lumina bordului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ca ăsta când nici marele Caesar nu a înțeles? El însă a învățat pe pielea sa o lecție valoroasă din luptele purtate împotriva lui Sextus Pom peius și Antonius. Și Pollio l-a sfătuit ca din prudență să nu des ființeze flota care i-a adus victoria la Actium... Se răstește impacientat: — Mai pe scurt, la cât se ridică toate astea? Luat prin surprindere, secretarul clipește de câteva ori, ușor descumpănit. — ăă..., există o serie de factori variabili și necunoscuți, răspunde
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de fete, două institutoare. În ultimii ani ai secolului al XIX-lea cele două școli erau frecventate de către 303 elevi 843. Existau două biserici ortodoxe, una dintre ele având hramul "Sf. Gheorghe", iar cealaltă cu hramul "Sf. Voievozi". Alături de acestea ființa și o geamie. Toate aceste lăcașuri de cult erau "vechi și în rea stare"844. În anul 1886 la Isaccea a fost construită o clădire nouă ca sediu al primăriei orașului. Pe lângă geamia din Isaccea funcționa o școală frecventată de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe o cercetare făcută în localitate de prefectul județului sau de un delegat al său"2757. Alegerile pentru desemnarea membrilor noului consiliu comunal urmau a avea loc la cel mult două luni de la dizolvarea acestuia, timp în care urma a ființa o comisie interimară ale cărei atribuții erau limitate. Articolul 25 prevedea faptul că membrii consiliului comunal se întruneau în ședință ordinară de două ori pe an. Prima ședință ordinară urma a avea loc la 15 ianuarie, iar cea de-a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a județului"2923. Acest proiect urma a fi supus aprobării consiliului general al județului Tulcea "pentru a se putea obține o lege de la Corpurile Legiuitoare"2924. În cuprinsul raportului prezentat de către prefectul județului Tulcea se preciza că în județul Tulcea ființau 62 de comune, "din care 55 rurale și 6 urbane și comuna de reședință, Tulcea"2925. Totodată, "satele și cătunele ce compun comunele rurale sunt în număr de 84"2926. Constatând faptul că "sistemul de până acum, de a se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
balcanice au inițiat o politică dură de deznaționalizare a minorităților naționale. Ca urmare a acțiunilor diplomatice și a sprijinului material, uman și moral al statului român, au fost înființate o serie de așezăminte culturale și bisericești ale aromânilor. Acestea au ființat pentru perioade mai mari sau mai mici de timp pe tot teritoriul peninsulei balcanice. O realizare incontestabilă a diplomației românești și a românilor balcanici a fost adoptarea de către sultan a iradelei din 9 mai 1905 ce recunoștea existența aromânilor din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în vinele stocite, În ochii stinși de moarte, pe frunți învinețite De sânge putrezit; Că-n veci nu se va teme Profetul vre o dată De brațele slăbite, puterea leșinată A junelui cănit. Ce am de-alege oare în seaca-vă ființă? Ce foc făr-a se stinge, ce drept fără să-mi miță, O, oameni morți de vii! Să vă admir curajul în vinure vărsate, În sticle sfărâmate, hurii nerușinate Ce chiue-n orgii? {EminescuOpI 24} Vă văd lungiți pe patul juneții ce-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
rotindu-i, eu mistuiam pământul, Eu răsvrăteam imperii, popoarele cu gândul... Visând că toată lumea îmi asculta cuvântul, În valurile Volgăi cercam cu spada vad. {EminescuOpI 89} {EminescuOpI 90} {EminescuOpI 91} Domnind semeț și tânăr pe roinicele stoluri, Căror a mea ființă un Semizeu părea, Simțeam că universul la pasu-mi tresărea, Și nații călătoare, împinse de a mea, Împlut-au sperioase pustiul pân-la poluri. Căci Odin părăsise de ghiață nalta-i domă, Pe zodii sângeroase pomeau a lui popoară; Cu creștetele albe
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mai departe și să caute absolutul. Nu le plac deloc hotarele care separă lămurit omul de Dumnezeu. Pentru ei, chiar dacă ar exista ceva mai presus de ființa omului, atunci și omul ar putea deveni la fel. De pildă, Buddha este ființa iluminată în care se poate transforma orice om care se leapădă de amăgirile acestei lumi. Chiar și natura care pentru noi este cu totul separată de ființa omului, pentru ei este o ființă care învăluie întreaga omenire. Noi... am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
1). Nu știi prea bine de unde vine, însă când constați că „valorile cele mai înalte se devalorizează“, că „lipsește răspunsul la întrebarea «de ce?»“, știi că deja este de față (§ 2). În fața ușii nu mai așteaptă acum o instanță glorioasă, precum ființa ca atare, nici ceva ce ar fi mai presus de ființă, binele însuși. Dimpotrivă, acolo vei întâlni tocmai nimicul, cu puterea și semnele sale, odată cu voința omului de a institui noi și noi valori în această lume. Căci îi netezește
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]