13,850 matches
-
este într-o colecție privată (C.Baba). Douăzeci de desene se află la Muzeul Județean Prahova din Ploiești. Treisprezece desene pe calc foarte transparent, fără inscripții, dar numerotate de artist, au întregit seria existentă la Biblioteca Academiei Române. Optzeci și șapte file din caietele cu schițe de peisaje și autoportrete, și un desen din seria Balcic 1936, sunt, de asemenea, la BAR. Toate reproducerile din acest catalog sunt inedite, cu excepția dublului autoportret. Acesta, împreună cu douăzeci și două peisaje din caietele de schițe
Desenele lui Tonitza by Eugenia Iftodi () [Corola-journal/Journalistic/9341_a_10666]
-
în pregnanță poetică. Ultima generație de poeți echivalează, așadar, cu un proces deschis, o evoluție neîncheiată și o involuție oricând posibilă. Ea nu reprezintă un subiect clasat de istorie literară, ci, dimpotrivă, unul discutat și discutabil, controversat și controversabil, o filă dintr-un capitol care se scrie sub ochii noștri. Mărturisesc că mă simt solidar cu această generație, dar nu în mod necondiționat și din considerente de vârstă biologică. Generaționismele prost înțelese îmi displac profund. Le recunosc rolul pozitiv în prima
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
însoțit de minuscule desene, unul incorporat în chiar litera "i" a prenumelui din autograf). Întotdeauna scrieți cu creionul? Și pe ce scrieți de obicei? Emil Brumaru: Scriu cu creioane cu grafitul moale, îmi place ca vîrful să se înfunde în filă. Mai întîi pe caiete școlărești, de geometrie, cu o foaie albă și cu una cu pătrățele. Bruioanele le descîlcesc foarte greu. Dacă nu transcriu imediat, risc să pierd textul sau să-l transform, la sugestia literelor, cuvintelor, chiar a rîndurilor
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
o anumită lene, scrisul cotidian. Demarajul are ambiția consemnării zilnice și anul 2001 se întinde, scriptural, pe mai mult de două sute de pagini. Continuarea, în schimb, e destul de subțire cantitativ, 2002, 2003 și 2004 fiind comprimați în vreo treizeci de file. Intervin, în mod previzibil, regretele și apar explicațiile cu aer de scuze: diaristul n-a mai avut timp de jurnalul său, fiind ocupat până peste cap cu traducerile unor cărți, importante și ca realizare intelectuală, și ca obținere a unor
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
le surîde norocul cînd, de fapt, din urmă moartea-i paște. Sau, măcar, descalificarea, îndulcită de o vremelnică - și, oricum, necunoscută lor - izbîndă literară. Ca tipuri ale cotidianului amalgamat, care umplu coloane și pagini. Cel mai adesea cu negru. O filă rătăcită, tot dintr-un manuscris al lui Foarță cel care, printre ziare, citește literaturi: "Unde ne mor servitorii, valeții,/ cameristele cu care domnii s-au/ intersectat în treacăt sau/ de-a mult mai lungul vieții? [...] Unde mor, unde mor credincioșii
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
vasal al sultanului și haraciul de 3000 de galbeni, precum și obligația de a-și duce fiul la Adrianopol, în calitate de ostatic și garant al politicii filootomane a părintelui său. Moartea lui Mircea cel Bătrân, la 31 ianuarie 1418 a sfârșit o filă din istoria relațiilor româno-otomane. Răscoalele din Rumelia și Anatolia, care vor izbucni către perioada de sfârșit a domniei lui Mehmet I au fost destul de puternice, punând în pericol integritatatea Imperiului Otoman. Anul 1420 este un punct de referință pentru Înalta
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
rămas. În tine, un imaginar mort, o substanță putredă, pentru care ființa nu se mai obosește. Imaginația, ea privește numai înainte, în acest cuvânt mai mare decât o lume. Nu are ce face cu amintirile, excrementul exemplar. Dacă mai poți filo zofa, o faci doar ca să te scuzi că mai trăiești. Până unde merge gustul morții pentru viață? Pregătit pentru moarte nu poți să fii gândind pe mai departe rătăcirile viului. * Mă gândesc la un papuaș. Pentru el, Derrida nu există
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
din întâmplare? din proprie voință? de mâna altuia?); agentul Mateuț, cu rapoartele lui minuțioase, dar prea lirice, a fost înlocuit de alți agenți, cu nume mai exotice (Xava, Timon, Parmena, Onisim) și de un grefier, Luca, pe ale cărui tahigrame - file stenografiate și consemnări detaliate - începem să ne bazăm. Schema narativă ne îndepărtează tot mai mult de miezul întâmplărilor, al Întâmplării care ajunge să ne preocupe, prin filtrul obsesiilor personajelor. Un bărbat, un tânăr neobișnuit, denumit în fel și chip (Fiul
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
care tocmai au dat, încît, acaparați de vîrtejul definițiilor și ademeniți de sarabanda trimiterilor lingvistice, uită să-l mai închidă. Urmarea e că, sub imperiul unei atracții pur intelectuale, oamenii aceștia nu-și mai pot desprinde ore întregi ochii de filele lui, trecînd de la o pagină la alta și de la un domeniu la altul, cu o curiozitate de febrili descoperitori și, mai ales, cu senzația aceea supărătoare pe care o ai atunci cînd simți că, în comparație cu știința etalată de un dicționar
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
orgoliu de etern premiant (Maiorescu) sau cu o umilință, de asemenea maximală, de spovedanie (Tolstoi). Din paginile maioresciene răzbate, încă din adolescență, voința de a fi cel dintâi și de a le arăta "nulelor" austriece cine este "Titu ista". În filele lui Tolstoi, îl vedem pe viitorul mare scriitor "racordat la polul sincerității (când scrie) și la cel al pierderii de sine (când trăiește)" (p. 103). Prin mărturisire și printr-o continuă terfelire a eului, Tolstoi se purifică. "Discordia profundă cu
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
pentru mulți raportul nu este decât un pas spre Legea lustrației și reacția lor viscerală se dorește a fi un soi de tratament profilactic împotriva propriei vulnerabilități date de apartenența la fostele structuri ale regimului comunist. Pentru alții este o filă a războiului politic intern, un posibil atu al președintelui Traian Băsescu, ce se cerea eliminat. Oricum, dincolo de finalitățile sale concrete, la nivelul clasei politice actuale, raportul Comisiei Tismăneanu este un document de primă importanță, de care toți viitorii cercetători ai
Avatarurile anticomunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9488_a_10813]
-
E o perspectivă triumfătoare, conform căreia regimul comunist născut în 1948 e rodul întregii istorii naționale. Scris bine pe secvențe, echipat cu numeroase detalii specifice despre viața socială parcursă în toate etapele ei, din 1860 până în octombrie 1954, data ultimei file din jurnalul lui Rafael Gheorghiu, martor al contemporaneității imediate a autorului. Dar nici "Cronica Mare", cu toată monumentalitatea ei, nu era un capăt de drum. La finalul ei, se spune că aceasta este numai începutul altei serii. Chiar autorul, ieșind
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
intense presiuni contradictorii. Pe de o parte eforturile Securității de a-l racola în rețeaua de informatori, pe de alta amenințările, interogatoriile, șantajul, inclusiv vulnerabilitatea dată de homosexualitatea sa, adevărată piatră de moară pentru o carieră în România comunistă. Citind filă cu filă dosarele care îl vizează pe fostul jurnalist la "Europei Libere", sentimentul cuiva din afară este de sufocare într-un păienjeniș des de informații contradictorii. Analizând dosarul, fără explicațiile celui în cauză, nimeni nu ar putea spune precis dacă
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
contradictorii. Pe de o parte eforturile Securității de a-l racola în rețeaua de informatori, pe de alta amenințările, interogatoriile, șantajul, inclusiv vulnerabilitatea dată de homosexualitatea sa, adevărată piatră de moară pentru o carieră în România comunistă. Citind filă cu filă dosarele care îl vizează pe fostul jurnalist la "Europei Libere", sentimentul cuiva din afară este de sufocare într-un păienjeniș des de informații contradictorii. Analizând dosarul, fără explicațiile celui în cauză, nimeni nu ar putea spune precis dacă Neculai Constantin
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
nu se leagă în nici un fel de scrisorile trimise lui Ion Vartic și reproduse aici ca un capitol de sine stătător. Sub titlul altui capitol, Calendar, găsim lipite fragmente diferite, reunite doar tipografic, ca și cum calendarul lui Gelu Ionescu ar avea file lipsă ori amestecate cu foi disparate aduse din alte părți. Nesistematizat, ba chiar neorganizat, Covorul cu scorpioni e totuși un volum notabil, pe alocuri remarcabil. Omul cu vocația prieteniei are, ca memorialist, o miză a exactității, urmărită cu orice risc
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
deveni un "balast" pentru prieteni și fiică, ar vrea să fie eutanasiat. Fără prea multele complicații etice, inutile, ale actului medical... Ca să nu închei pe această notă neagră cronica la o carte "cu de toate", imprevizibilă de la prima la ultima filă, să citez un pasaj mai luminos, o scenă foarte nostimă relatată de fostul figurant-șef de pe scena Teatrului de Operetă. Suntem pe vremea lui Ion Dacian: "Vine într-o zi la mine casierița teatrului, o persoană foarte drăguță și serviabilă
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
suspectează de fals, care conținea datele de identificare complete ale șefei CSM. Numai că adresa a apărut cu o viză de Secție penală, iar viza inițială a fost ștearsă grosier cu pastă albă corectoare. În plus, dosarul era nelegat, cu filele nenumerotate, în el neexistând dovezile repartizării aleatorii ale acestuia, iar cu prilegul comunicării actelor din dosar, nu s-a comunicat și adresa suspectată de fals, care ar fi trebuit să se afle la dosar, dacă exista cu adevărat atunci când se
Plângere penală formulată de luju.ro împotriva funcționarilor de la Judecătoria Cornetu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77053_a_78378]
-
în elipsa lor, cu poezia: "Shakespeare: loc al întîlnirii unui trandafir cu o secure?" Un trandafir care se destramă, amenințat de un pericol grosier, în diafanul unei culori: "De cîte ori am citit o predică a lui Buddha sau o filă de Schopenhauer, am văzut trandafiriu în fața ochilor." Imagini de pastel intelectual, chemînd o armonie de dincolo de marginea decepției: "Către o înțelepciune vegetală: m-aș lepăda de toate spăimîntările pentru surîsul unui copac." Nu noima, așadar, trebuie căutată în aceste autoscopii
Zodii și planete by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7746_a_9071]
-
ulterior (dar nu întru totul) sunt chiar de jurnal, sau o reconstituire în ramă non-ficțională, la îndemâna prozatoarei, ele scanează impecabil zilele și nopțile "tovarășei de drum". Femeia împărțită (martirizată) între gospodărie, aprovizionare, serviciu, grija pentru soț, copil, tatăl bolnav și... filele de proză pe care ar vrea să le scrie. Dar când? La 36 de ani, "slăbănoaga de corectoare" de la România literară e nevoită să fie o femeie bionică, cu o capacitate de rezistență ieșită din comun. Umilită zilnic în sistemul
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
tot ce implică ea, bineînțeles de la măruntele ticuri la operă. Iar când aceste rătăciri printre cancanuri sunt iminente, polivalența lor nu e altceva decât o calitate. Ne aflăm, deodată, în fața unui foarte pasionant dosar de receptare critică în ale cărui file nu s-au strecurat vorbitori lipsiți de imaginație, plagiatori sau limbuți inconsistenți. Iată cum insondabilul destin e descompus liniar de unul din verii lui Contantin Brâncuși (Vasile), cum succesul se poate reduce rapid la un algoritm. Sfântă naivitate: "- Și eu
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
un virus homofob mi-l susține...// femeile sunt, aproape toate, cu mine...// Îmi place s-o fac ca un artist/ mi-o bag într-un prezervativ cu țepi/ înainte/ să mi-o bag în tine" (Ianuș inside). După numai o filă (placheta are multe pagini albe, ca să pară mai puțin subțire), autorul se înfățișează complet năuc, buimăcit de faptul că trebuie să scrie poezie. Și iată cum o face: " Aicea sunt banii/ Aicea sunt banii// Și aicea o poză/ trimisă de
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
pompează din zăcămintele sale de filozofie politică un adevăr indiscutabil - statul este cel mai prost administrator - pentru a justifica eliminarea totală a statului din marile afaceri cu petrol, gaz, resurse naturale în general. Patriciu a mai scris sâmbătă seară o filă din teoria statului petro-liberal, un fel de ghid practic de navigare prin zăcăminte de hidrocarburi. Desigur, teoria statului minimal a mai slăbit și în Europa și în America, odată cu marea criză. Bănci, grupuri financiare sau companii de asigurări întind mâna
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) CONSTANTIN PAIU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA CONSTANTIN PAIU TOATE-S VECHI ȘI NOUĂ TOATE... dramatizări, versiuni scenice, scenarii Editura Junimea Iași 2015 Doamnei mele și copiilor mei aceste file regăsite. CUVÂNT ÎNAINTE Un hâtru plin de glume, gospodăros nu-i fie de deochi și înțelept de ai tot sta să-l asculți, Constantin Paiu, bădia Costache, e un rostitor cum nu sunt mulți. Cu glasu-i așezat, timbrat cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
întrebările. Ce spui tu o fi fost adevărat cine știe când. Iar chestia cu destinul cred că trebuie scoasă. BUFONUL: I-auzi! Închipuie-ți că secretarul nostru literar ar găsi, aruncat pe un raft prăfuit din subsol, un text cu file unse și cu tartaje scorojite. Îl citește, pocnește din degete: Da' știi că asta-i bună?" Îl dă domnului regizor, domnul regizor se duce la domnul director, domnul director dă din cap, adică da, și iată că te pomenești pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
că-i soarele sus. ILINCA: Vin' să te sărut, fata mea. Și-acuma chiar am plecat. (Iese.) (Liana zăbovește o clipă, ca un om care-și face ordine în gânduri, pe urmă se așază la masă, în fața catastifului. Răsfoiește câteva file, scrie ceva pe o foaie de hârtie. Intră Ceaun, bine clădit și bine hrănit. Tușește semnificativ.) LIANA: Poftește, cinstite jupâne Ceaun. CEAUN: Oi pofti, că-i vremea. Acuși se face de prânzișor, și-apoi nici prânzul nu-i departe. Câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]