1,926 matches
-
Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu?Ce se există în România, se există, prin deducțiune raționamentală,în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele.Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe.Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile.Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei în reviste precum Tribuna (Cluj-Napoca), Argeș (Pitești), Calende (Pitești), Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
a scrie (în primul rând pentru sufletul său și, apoi, cu nădejdea împărtășirii și altora din lumina scrierilor sale), Elena Buică a reușit să se impună (în foarte scurt timp) ca valoros om de litere, datorită - în parte - pregătirii sale filologice, dar și talentului extraordinar cu care reușește să aștearnă gânduri imaculate, pe colile înălbite de abis. Iubindu-și cărțile ca pe proprii copiii, prin fiecare titlu aduce câte ceva nou, inedit, izvorând noi comori dintr-o nesecată fântână cu ape limpezite
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
Al.A. Philippide se întâlnesc referințe biografice care pot ajuta la mai buna înțelegere și explicare a operei. Fiu al renumitului filolog Alexandru Philippide ( 1858-1933), fost profesor al Universității din Iași și membru al Academiei române, autor al unor studii filologice și literare cunoscute și peste hotare-Al.A.Philippide s-a născut la Iași în anul 1900. De la tatăl lui a moștenit pasiunea ideilor precise și clare, iar de la mama înclinația spre meditație și o sensibilitate ascuțită. La vârsta de
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? AL. A. PHILIPPIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355648_a_356977]
-
limbi indo-europene și afro-asiatice, căci în realitate sunt MESO-SEMITICE sau româno-semitice. Aceasta este și prima diviziune a limbii unice până la Turnul Babel, amintită în Vechiul Testament... ” „Etnonimele românilor - VALAH - Etimologie ancestrală și areal istoric” este un studiu cu un pronunțat conținut filologic, lingvistic și istoric. Autorul folosește cu precădere metoda pluridisciplinară concomitent cu analiza structurală a elementelor lexicale, depunând o deosebită atenție pe evoluția limbii și a factorilor geoantropici de-a lungul unei mari perioade de timp. Revenind la subiectul care a
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
Darie Ducan, publicat în Ediția nr. 1688 din 15 august 2015. Stimate Domnule Președinte, Numele meu este Darie Ducan, sunt un tânăr scriitor român. Am 27 de ani. Am absolvit Facultatea de Litere la București, apoi mi-am continuat studiile filologice și literare la Paris. Am scris mai bine de 20 de cărți de poezie, dramaturgie și eseu. Sunt, începând de la 19 ani, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După acest preambul sec și strict informativ, doresc să vă aduc în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368912_a_370241]
-
mai ales pe fondul disperării și lipsei de ... Citește mai mult Stimate Domnule Președinte,Numele meu este Darie Ducan, sunt un tânăr scriitor român. Am 27 de ani. Am absolvit Facultatea de Litere la București, apoi mi-am continuat studiile filologice și literare la Paris. Am scris mai bine de 20 de cărți de poezie, dramaturgie și eseu. Sunt, începând de la 19 ani, membru al Uniunii Scriitorilor din România.După acest preambul sec și strict informativ, doresc să vă aduc în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368912_a_370241]
-
Stimate Domnule Președinte, Numele meu este Darie Ducan, sunt un tânăr scriitor român. Am 27 de ani. Am absolvit Facultatea de Litere la București, apoi mi-am continuat studiile filologice și literare la Paris. Am scris mai bine de 20 de cărți de poezie, dramaturgie și eseu. Sunt, începând de la 19 ani, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După acest preambul sec și strict informativ, doresc să vă aduc în
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
Un portret în cioburi și sfărâme, un amplu și sclipitor mozaic de fapte și detalii adunate cu plăcerea cunoscătorului de un colecționar rafinat.” Autorul Ioan Groșescu vorbind despre propria-i carte a menționat că nu a tratat materia academic, ci filologic, respectând spiritul documentelor atestatoare, adunate din arhive, din lucrări, din mărturisiri, din experiența personală. A mulțumit Editurii KartaGraphic pentru ținuta elegantă a acestei cărți. Aprecieri la adresa cărți a făcut și profesorul Traian Lazăr. Tot la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, sub
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
nu este o motivare morală, etică) Dar mijloacele literare sunt mijloace literare și de apreciat (cu brio!) posibilitățiile extraordinare de exprimare ale autoarei: o gândire mare, profunzime, la care se adaugă vasta cultură a doamnei Ana-Cristina Popescu începând cu formarea filologică a domniei sale, apoi (se simte citindu-i scrierile) cunoștințe temeinice din filozofie, mitologie, toelogie, psihologie și alte domenii. Romanul este încărcat de o serie de simboluri (numerice, culori, ș.a.) pe care dicționarele de simbolistică sa chiar judecățile noastre ne vor
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
profesor român cu titlul științific de Doctor în Roboți Industriali din 1998, al Universității Politehnice București. Licențiată și șefă de promoție în Filologie, Limba și Literatura română - Limba și Literatura franceză, Facultatea de Litere, Universitatea Brașov. Master în Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea București. Activitatea literară: A debutat ca scriitoare în cadrul revistei „Asymetria” din Franța, după care a publicat lucrări în mai multe reviste de pe mapamond: „Atheneum" Canada, „Alternava", „Clipa", „Gândacul de Colorado” din Statele Unite, „Le Capital des Mots
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
VÂLCEA, ORAȘUL TRADIȚIILOR ȘI AL BUNEI CREDINȚE De orașul Râmnicu Vâlcea mă leagă amintiri puține, dar profunde, o parte dobândite în tinerețe, când absolventă de învățământ superior, în anul 1979, am participat la Cursurile de vară ale Societății de Științe Filologice și o parte dobândite mai târziu în frânturi de timp când pașii mei au fost în trecere sau au făcut mici popasuri în oraș. Impresionantă este în primul rând poziția geografică a orașului situat simetric la poalele munților ale căror
RÂMNICU VÂLCEA, ORAŞUL TRADIŢIILOR ŞI AL BUNEI CREDINŢE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369711_a_371040]
-
Fișă biografică Petru Birău, cuprinde un întreg evantai despre viața și opera artistului. În acest frumos Album, cuprinzând toate datele biobibliografice necesare pentru a evidenția portretul unui artist ajuns la maturitate, Dumitru Velea glisează între critica de artă și hermeneutica filologică, fiindcă ambițiile eseistului țintesc către o viziune coerentă și globală asupra dinamicii spirituale prefigurate în opera pictorului abordat. Autorul abordează pictura lui Petru Birău din punctual de vedere al rădăcinii sale, exprimată, ”prin întreaga sa familie, în această matrice stilistică
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
a fost coleg de școală cu Nichita Stănescu. Între 1952 și 1957 urmează cursurile Facultății de Litere a Universității din București, având mari profesori precum Tudor Vianu, G. Călinescu, Alexandru Rosetti și Iorgu Iordan. Obține titlul de doctor în științe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, condusă de profesorul Șerban Cioculescu (1969). După absolvirea facultății, devine cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1957-1962), lucrând în colectivul „Eminescu”, condus de Perpessicius. În perioada 1962-1968 este
EUGEN SIMION LA 80 DE ANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354743_a_356072]
-
și prețuirea celui care primește inestimabilul dar de la truditorul Cuvântului tipărit. Titlul cărții, mult prea discret caligrafiat, raportându-l la măreția conținutului sintetizeazat, e încastrat într-un frumos sigiliu cu stema Moldovei istorice, din care, evident, face parte regiunea monografiată filologic de către autor. "Sfânt e numele tău, Voloca" (ediția a II-a, Cernăuți, 2012) e numele cărții, iar substanța ei e, în partea majoră, un tratat de lingvistică privind "etimologia toponimelor, hidronimelor și antroponimelor din Nordul Bucovinei", iar în partea secundară
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există, prin deducțiune raționamentală, în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele. Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe. Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile. Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
Tandrețea cărților sub abajur. Proza” (9 recenzii), partea a III-a - „Zbor pe cerul poeților. Volume de versuri” (10 recenzii), iar partea a IV-a - „Timp rotit în lecturi. - Studii și cercetări” cuprinde o serie de 13 studii și cercetări filologice, având ca obiect ample analize asupra operelor unor personalități marcante ale literaturii române. Scrisă sub forma unui mozaic publicistic, cartea Monicăi Grosu reconstituie ansamblul societății române contemporane, mai ales a imposibilității găsirii punctelor de sprijin și implicit a echilibrului, care
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
opiniilor deja exprimate asupra operelor analizate. Punctele de vedere strict-personale bine conturate, deși ar putea fi divergente opiniei generale, așează într-o lumină nouă - chiar benefică - fiecare lucrare analizată. Exegeza Monicăi Grosu depășește limitele impuse de unele „canoane” lingvistice ori filologice, acordându-și șansa de a dezvolta un stil propriu, sau de a aborda noi modalități de investigare și cercetare ale adevărului istorico-literar. Important, din punctul de vedere al exegezei în sine, este tocmai acest „tablou clinic” complex și, de ce nu
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
atât mai valoros, cu cât Monica Grosu se dovedește a fi nu numai un rafinat analist al cărților asupra cărora s-a aplecat, ci și un talentat investigator al unei cazuistici literare complexe. Astfel, continuându-și preocupările de ordin strict filologic, Monica Grosu își îndreaptă atenția asupra unor studii și cercetări, manifestând un real interes în descoperirea noilor puncte de vedere exprimate de autori. Se descoperă valențe ori aspecte inedite și, uneori, chiar elemente surprinzătoare ale universurilor livrești analizate (demers concretizat
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există, prin deducțiune ... Citește mai mult De obicei, un Text, pus în Context, capătăaura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericulîntr-o lumină favorabilă. Prin traiectoria baghetei magice,înjurătura plebei, rostită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
Contextului! Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisimnește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut.Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis,în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia.Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există,prin deducțiune ... IV. JANET NICĂ - ȚAȚA DIN TAURIDA, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1327 din 19 august 2014. Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
într-o versiune clară și plăcută la lectură, potrivită cu vârsta actuală a limbii române. Tot pentru folosul cititorului, fiecare carte biblică este precedată de o introducere și este însoțită de numeroase note infrapaginale și de comentarii de natură teologică, filologică, istorică, geografică, socială, care deschid o cale reală de acces către mesajul duhovnicesc al Sfintei Scripturi. Lectura este înlesnită și de informațile valoroase ale cuvântului lămuritor, despre canonul și istoria textului biblic, cu care debutează cartea, dar și de caracterul
AMINTIRI ŞI EVOCĂRI DESPRE UN MARE EVENIMENT SPIRITUAL ŞI CULTURAL PETRECUT LA ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357379_a_358708]
-
gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei în reviste precum Tribuna (Cluj-Napoca), Argeș (Pitești), Calende (Pitești), Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
din Paris, unde mai târziu, a și predat ca lector la catedra de Istorie Bisericească, dornic să aprofundeze situația Bisericii în secolul al XX-lea care, în diaspora, părea să fie în dezacord cu unitatea ecleziologică a Bisericii Universale. Studiile filologice făcute la Sorbona i-au adus acuratețea în exprimare și au mijlocit contactul cu poezia franceză. În anul 1946, a fost hirotonit ca preot la parohia rusească din Clamart, unde a rămas cincisprezece ani. După ce a obținut titlul de doctor
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
-și asume omisiunea. Cu cine să faci îndrumătorul fonetic și tezaurul limbii când abia ajutorul extern a rezolvat un minim de programe de traducere rudimentar. Cu drept cuvânt nu mai avem o patrie de apărat nici din punct de vedere filologic. Au murit oare toți evreii care au contribuit efectiv la propășirea limbii și literaturii române? Nu cred că neaoși români s-ar încumeta la o asemenea lucrare. Și mai este o problemă culturală care ține mai mult de „educație”, cei
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]