1,845 matches
-
muncă. În luna septembrie 1961 locuiam în colonia de barăci Almașul Mare, undeva în apropierea capului de funicular ce transporta minereul produs de mină la Uzina de preparare a minereurilor Zlatna. Obișnuit, pentru a ajunge la mina Muncăceasca Vest, cu filonul principal 25, cu afloriment la suprafața, la mina Acra, mină veche de peste 2000 ani cu vechi inscripții romane în interior. Personalul trebuia sa traverseze galeriile de legătură de circa 3 (trei) kilometri din Almașul Mare la Muncăceasca Vest. Într-o
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
să coborâm în mină. Nu era neapărat un program de avarie pentru mulți dintre noi, ci doar pentru cei care lucrau la orizontul zero. La acea vreme mina avea cinci orizonturi de câte 30 metri fiecare, la o înclinare a filonului de 30 grade. De ce a trebuit să urcăm muntele? Fiindcă jos la intrarea în mină, orizontul Zero, erau masați deținuții care nu știau se pare de această avarie. Dacă porțile minei s-ar fi deschis se puteau întâmpla multe, chiar
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
Hugo, Heine, Novalis, Schiller, Byron, Leopardi, Pușkin și Lermontov. El a despărțit apele de uscat în literatura română. De la el încoace se scrie altfel poezia. A rupt lanțul ciunismelor și pumnismelor ardelenești și a creat limba literară, altoind-o cu filonul ei cel mai sănătos, limba populară. S-au scris și se vor mai scrie mii de pagini despre el cât va trăi limba română. Viața lui, puțină cât a fost, a fost aruncată pe tarabă de diferiții biografi, de la Octav
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
de autori-copii sau adolescenți, a căror preocupare principală ar trebui să fie în primul rând, programa școlară și joaca. Transgresând unele etape ale evoluției sale, fără a neglija cele de mai sus, autoarea de față, a căutat încă de la început, filonul adevărat al frumosului, fie sub forma cuvintelor, fie a muzicii, dansului, artei plastice. Și nu a dat greș în nici unul din aceste domenii ale artei frumosului, ba se poate spune că a excelat în toate, dovadă fiind premiile și diplomele
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
plastici români contemporani”, de V. Florea, Al. Cebuc, N. Laptoiu și Ion Șoldea, Alin Ion, Deliu Petroiu, Ion Iovan. ,,Lucrările sale sunt enunțuri ale unui spirit urban care pornește din polis-ul antic până în zilele noastre, fără a atinge însă filonul istoric, ci acela al frământărilor interioare. Prin îmbinarea celor două, artistul vizualizează în spațiul contemporan urban o dramă provenită din demitizarea frumosului, destituirea și dispersarea valorii unice și izolarea individului în societate. Arta sa este un loc comun al spiritualului
ION SULEA/GORJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340552_a_341881]
-
nostru tutelar care, pentru românii din afara granițelor, a devenit instanța supremă de validare ființială și morală: „Eminescu să ne judece.” Ce splendidă apelare, exemplară. În adevăr, pe noi cine ne-ar putea judeca mai presus de domnul Eminescu? Din acest filon nobil de vitalitate și onestitate spirituală vine și Grigore Vieru.” (Omul Duminicii-Cuvinte înlăcrimate, cuvinte de neuitare pentru poetul Grigore Vieru. Ed. Prut-2014, p. 449-450) Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (1913-1960). Fiu al satului Crăiniceni din comuna Păltiniș-Botoșani, vlăstar ales al credincioasei
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
produce un impact bugetar minim și sustenabil. Cred astfel că echitatea în repartizarea bogăției create de România va fi tema predilectă a următorilor ani, la fel cum cred că evenimentele sociale care au animat începutul anului 2017 își regăsesc un filon cauzal în forma mai sus prezentată și cea din viitorul apropiat de redistribuire a bogăției între „activi” și „inactivi”. Vestea proastă este că fiecare categorie socială are dreptate, iar arbitrajele redistribuirii bogăției trebuie făcute fără a gaja țara generațiilor viitoare
cele două probleme ale României de azi. Țara restructurată ca o companie privată () [Corola-blog/BlogPost/337927_a_339256]
-
au mai vorbit timp de decenii. De cele mai multe ori chiar uită de la ce s-au luat. Islandezii sunt oameni încăpățânați și autonomi, vor să fie proprii stăpâni și n-au încredere în nimic care vine din exterior. E acolo un filon de gândire independentă care uneori sfidează logica”, spune regizorul și scenaristul Grimur Hakonarson. Sigurður Sigurjónsson și Theodór Júlíusson, actori celebri în Islanda, îi interpretează pe Gummi și Kiddi și criticii îi aplaudă în egală măsură. Amândoi câștigă premiul FIPRESCI pentru
Despre religie, cowgirls, oi și bani în weekend la cinema [Corola-blog/BlogPost/100275_a_101567]
-
având chimiștii ca noi cu poezia?...), așezându-se în profunzime în creația poetei de azi sau poate chiar dintotdeauna, doamna Vavila Popovici. Nu mă sfiesc a o numi “poetă dintotdeauna” pentru că ceea ce sufletul ei crează, nu denotă altceva decât un filon de lumină, sensibil dobândit de cum a poposit în vremelnicia a ceva ce poartă atâtea sensuri și se numește, simplu, viață de pământean! În accepțiunea Vavilei Popovici poezia este sublimul atins de trăirea individului prin cuvânt, un modus vivendi asemuit cu
VAVILA POPOVICI, “SCRISORI DE DEPARTE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343768_a_345097]
-
Nadiei Comăneci e mai scumpă decât un colier de perle sidefii, amintirea aceasta e un colier extins de la memorie la prezent, nedatorat căutătorilor ce cutreieră mările și oceanele, după comori, pentru că e din mina sufletului în taina căruia se cristalizează filonul sentimentelor umane! 12 noiembrie e ziua în care acest zăcământ al inimii se exploatează ceremonios la glasul istoriei sportului românesc și mondial, în aură de sărbătoare! Frumoasa fată oneșteană, cu nume ca „un clinchet”, „Zeița de la Montreal” revine sub geana
NADIA COMĂNECI. ANI CE NU CONSUMĂ IUBIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342734_a_344063]
-
pătruns înțelesurile subtile ale versurilor poetei. Din pricina păcatelor, a negativismului, omul contemporan a ,,pierdut vederea celui de-al treilea ochi”, nemaiavând acces la acea zonă a existenței unde totul se află sub stăpânirea luminii. Poezia Mihaelei Oancea este tocmai acel filon de lumină albă ce brăzdează timpul acoperit de solzii murdăriei și ai întinăciunii. Asocierea aceasta oximoronică alb-negru ne poate duce cu gândul la modelul istoric ce indică originea palestiniană a lui la Iisus Hristos, om și Dumnezeu în același timp
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
piept mânia, Îți poate pârjoli mărinimia Trecând de vorba-ncinsă, arzătoare. Mânia cel mai des e ca mania, Vine din teamă, crește cu ardoare Suprimă-nțelepciunea,-i orbitoare, Încinge patimile ca trufia. Înțelepciunea este aur minții Și sufletului aur din filonul Prin care iau lumină sfântă sfinții, Și regii înțelepți păstrează tronul; E rod ce-l dau copiilor părinții, Și sacru foc ce stinge-Armaghedonul... Sonetul XX Nu îți mai face inimă amară Când neputința frânge și durerea, Ci ia din ele
SERIA A PATRA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342889_a_344218]
-
nu se mai repete” (pag. 332) Sfera de penetrare și introspecție s-a îmbogățit în mod considerabil în lucrarea de față intitulată atât de sugestiv: „Tărâmul umbrelor”. Încă din primul roman am întâlnit o cheie a întregului mecanism - visul - un filon al „realismului fantastic” ponderat, exploatat în limite plauzibile, dar cu posibile semnificații profunde. Importanța lui nu poate fi neglijată cu atât mai mult cu cât în jurul său pivotează sensuri ce deschid perspective nebănuite. Iradiind din zone subcorticale profunde, trăirile onirice
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
în ultimele decenii de către folcloristul clujean Pavel Rătundeanu - Ferghete. Într-o vreme în care manelele și muzica discotecilor ne sufocă, Pavel Rătundeanu-Ferghete ne invită să ne întoarcem la izvoarele creației artistice a poporului român, să scoatem din adâncurile spiritualității românești filonul de aur al cântecului epic, prin care strămoșii noștri au cântat faptele lor de vitejie, au fixat scene de viață de un realism impresionant, și-au descris bucuriile, necazurile, durerile, aspirațiile și faptele pe care le-au socotit demne de
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
semnificația, există și astăzi o specie a epigramei, numită “epitaf”, a cărei definiție nu cred că e nevoie să o dau. Și, în acest context, merită pomenit cimitirul din Săpânța, un exemplu de sfidare a morții prin ceea ce desființează orice filon tragic - gluma. Subliniez un lucru - nu trebuie confundat hazul de necaz cu umorul negru. Umorul negru are în el o sămânță de macabru, chiar de sadism. Iată o mostră: “Făt-Frumos vine la rege: - Mi-am îndeplinit promisiunea, uite aici capul
DESPRE UN ANUMIT GEN DE UMOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344198_a_345527]
-
GURĂ DE RAI CU CICATRICE Se-nvârt-ale Antonov-ului elice- Nebune ace într-un ceas atomic: Spre Ștei, în chipul cel mai antinomic Din gura cea de rai, cu cicatrice, Sosesc - ale uraniului - spice, Cu grad de puritate astronomic, Cel mai bogat filon, tribut sodomic, Războiului de-al treilea, prezice. Containerele cu grăunțe grele Sunt încărcate de soldați în cală, N-au apucat măcar ca să le spele C-au fost cerute-n telex prin Centrală... Și decolă-avionul cu ghiulele Spre Nord... cu ghilotina
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
astfel a fost destituit. Noi lucram în echipă formată din 4 muncitori; miner, ajutor miner și doi vagonetari necalificați. Noul angajat era maghiar ca naționalitate și se numea Istvan. Numele nu este cel real. Lucram la un abataj productiv din Filonul 6. Aici eram sub pază permanentă specifică minelor de aur. În prima zi de muncă pe Istvan l-am repartizat cu ajutorul miner, la operațiunile specifice abatajului. Aparent nu era nimic deosebit, însă la ieșirea din schimb am fost așteptat de
DECĂDEREA UNUI SECURIST de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343615_a_344944]
-
alin. (2) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din categoria românilor de pretutindeni fac parte: a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone române sau care aparțin filonului cultural și etnic românesc, existente în statele din vecinătatea României și alte state, care își asumă identitatea etnică, lingvistică și culturală română față de autoritățile române, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigranți, fie că au păstrat sau nu au
PROCEDURĂ din 16 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286318]
-
alin. (2) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din categoria românilor de pretutindeni fac parte: a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone române sau care aparțin filonului cultural și etnic românesc, existente în statele din vecinătatea României și alte state, care își asumă identitatea etnică, lingvistică și culturală română față de autoritățile române, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigranți, fie că au păstrat sau nu au
PROCEDURĂ din 16 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286320]
-
alin. (2) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din categoria românilor de pretutindeni fac parte: a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone române sau care aparțin filonului cultural și etnic românesc, existente în statele din vecinătatea României și în alte state, care își asumă identitatea etnică, lingvistică și culturală română față de autoritățile române, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigranți, indiferent că au păstrat sau nu
METODOLOGIE din 16 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286316]
-
alin. (2) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din categoria românilor de pretutindeni fac parte: a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone române sau care aparțin filonului cultural și etnic românesc, existente în statele din vecinătatea României și alte state, care își asumă identitatea etnică, lingvistică și culturală română față de autoritățile române, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigranți, indiferent că au păstrat sau nu cetățenia
METODOLOGIE din 19 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290013]
-
alin. (2) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din categoria românilor de pretutindeni fac parte: a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone române sau care aparțin filonului cultural și etnic românesc, existente în statele din vecinătatea României și alte state, care își asumă identitatea etnică, lingvistică și culturală română față de autoritățile române, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigranți, indiferent că au păstrat sau nu cetățenia
METODOLOGIE din 20 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290017]
-
ulterioare, precum și ale Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural și Medalia Meritul Cultural, cu modificările ulterioare, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, în semn de apreciere pentru îndelungata contribuție la educarea copiilor și tinerilor prin arta animației și valorificarea filonului tradițional al poveștii, legendelor și tradițiilor românești, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, categoria D „Arta spectacolului“, Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache“ din Botoșani. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art.
DECRET nr. 60 din 15 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278157]
-
propunerea legislativă a cetățenilor, "reperul fundamental al unei națiuni, la modul general, este credința, iar în cazul poporului român, în mod special, este credința creștină, fapt evident din perspectivă istorică, sociologică, religioasă, culturală și statistică. Credința creștină a reprezentat un filon intrinsec al românității de-a lungul istoriei, astfel că evidențierea, afirmarea și asumarea acestei identități onorează memoria înaintașilor poporului român, pe de o parte, iar pe de alta, păstrează și transmite generațiilor viitoare aceeași identitate, care s-a dovedit a
HOTĂRÂRE nr. 1 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281568]
-
mic Maestru și o Margaretă, aduși pe tarâmuri românești istorice. Remarcabilă această inspirație natală pentru rarul la noi gen fantastic și poate filologii care-l studiază ar găsi aici termeni noi, exemplificare relevantă: “Fantasticul și-a tras mereu sevele, pe lângă filonul cult, și dintr -un filon popular, al unui imaginar destul de restrâns și personalizat de la zonă la zonă, însă în cadrul fantasticului unicitatea manifestării supranaturale sau a demersului acesteia este dusă, ca viziune, până aproape de singularitate. Uneori aceste „reverii” personalizate sunt puse
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]